Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 444/2015. Judecătoria MORENI

Sentința nr. 444/2015 pronunțată de Judecătoria MORENI la data de 14-07-2015 în dosarul nr. 444/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MORENI - JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

Dosar nr._

(1681/15)

SENTINȚA CIVILĂ NR. 444

Ședința publicăcamerei de consiliu din 14.07.2015

Instanța constituită din:

Președinte – D. C.-D.

Grefier – A. D.-I.

S-a luat în examinare cererea cu valoare redusă‚ formulată de reclamanta S.C. C. DE A. TÂRGOVIȘTE - DÂMBOVIȚA S.A., în contradictoriu cu pârâtul S. C..

Conform dispozițiilor art. 1029 din Codul de procedură civilă, cererea se soluționează într-o procedură scrisă derulată în camera de consiliu, dat fiind că niciuna dintre părți nu a solicitat dezbateri orale în cauză.

Instanța încuviințează pentru reclamantă administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele :

Prin cererea introdusă la această instanță la data de 16.04.2015 și înregistrată sub nr._, reclamanta S.C. C. DE A. TÂRGOVIȘTE - DÂMBOVIȚA S.A. a chemat în judecată pe pârâtul S. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâtul la plata sumei de 262,45 de lei reprezentând contravaloarea apei potabile și a serviciilor și a penalităților de întârziere corespunzătoare facturilor fiscale emise în perioada 14.03._14, precum și la plata cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezentul proces (taxa judiciară de timbru și onorariu de avocat în cuantum de 200,3 lei).

În motivarea acțiunii, s-a arătat în esență că a furnizat părții adverse apă potabilă și/sau a preluat la canalizare apele uzate, fără ca aceasta să își îndeplinească obligația corelativă de plată a serviciilor sau să invoce impedimente în executarea prestațiilor. Reclamanta a mai arătat că în condițiile întârzierii la plata serviciilor furnizate, a procedat la calcularea penalităților de întârziere conform clauzelor contractuale.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969, art. 1073, art. 1082 și urm. din Codul civil și dispozițiile art. 30 din Legea nr. 241/2006.

În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

După îndeplinirea formalităților prevăzute de art. 1029 alin. (3) din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), pârâtul nu a formulat întâmpinare.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, între reclamanta S.C. C. DE A. TÂRGOVIȘTE - DÂMBOVIȚA S.A. (în calitate de operator) și pârâtul S. C. (în calitate de utilizator) a fost încheiat Contractul de furnizare a apei potabile și evacuarea apelor menajere și pluviale la case nr. 3843, pe o perioadă nedeterminată (filele 11-14). În temeiul acestui contract, reclamanta a emis în perioada 14.03._14 un număr de 8 facturi fiscale lunare aferentei perioadei de facturare 04.02._14 (filele 92-107), în valoare totală de 262,45 de lei, conform calculului debitului pretins efectuat de reclamantă și depus la dosarul cauzei (fila 10 verso), reprezentând serviciilor apei potabile/serviciilor de canalizare și a penalităților de întârziere la plata unor debite facturate.

În condițiile în care pârâtul nu a contestat calculul debitului pretins depus de reclamantă, cuantumul pretențiilor ce fac obiectul cererii de chemare în judecată și modul de calcul al acestuia nu formează obiectul probațiunii, prezumându-se exactitatea acestora.

Din motivarea cererii de chemare în judecată rezultă că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate, asigurând furnizarea apei potabile și evacuarea apelor menajere, susținerile reclamantei fiind necontestate de pârâtă.

În drept, în baza regulii de aplicare a legii în timp prevăzută de dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) din Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), raporturile juridice dintre părți sunt guvernate de dispozițiile legale anterioare intrării în vigoare a Noului cod civil (Legea nr. 287/2009, republicată), fiind preexistente acestui act normativ.

Față de prevederile art. 969 din Codul civil din 1864 și cele ale Contractului de furnizare a apei potabile și evacuare apelor menajere și pluviale la case încheiat între părți (în special, clauzele inserate în art. 7 pct. 1 și art. 13 pct. 3), pârâtul avea obligația de a achita integral, la scadență, contravaloarea facturilor emise de reclamantă, iar în caz de neachitare în termen de 30 de zile de la data scadenței, și obligația de plată a unor penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare prevăzut de art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, începând cu prima zi după data scadenței, fără ca valoarea penalităților de întârziere să depășească pe cea a facturii. Întrucât raporturile contractuale dintre părți au natură comercială, în baza art. 43 raportat la art. 4, art. 7 și art. 56 din Codul comercial din 10 mai 1887, cu modificările și completările ulterioare, nu este necesară parcurgerea unei proceduri de punere în întârziere a debitorului, acesta fiind de drept în întârziere pentru creanțele bănești ajunse la scadență.

Fiind dovedită existența creanței, întrucât creditorului îi este imposibil să facă dovada unui fapt negativ (neexecutarea obligației debitorului de a achita o sumă de bani), în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), instanța prezumă neîndeplinirea obligației debitorului, revenind acestuia sarcina de a face dovada contrară.

În speță, pârâtul debitor nu a pretins și nu a dovedit achitarea creanței și nici nu a invocat intervenția unei cauze exoneratoare de răspundere, motiv pentru care instanța constată că pretențiile bănești ale reclamantei sunt întemeiate, atât în ceea ce privește contravaloarea serviciilor furnizate, cât și în ceea ce privește penalitățile de întârziere aferente.

Astfel fiind, pârâtul este în culpă procesuală întrucât a determinat reclamanta să promoveze prezenta acțiune în justiție pentru recuperarea creanței și să avanseze cheltuielile aferente, motiv pentru care, în baza art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), este întemeiată și cererea accesorie a reclamantei privind obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată, dar numai în parte, respectiv în ceea ce privește contravaloarea taxei judiciare de timbru în valoare de 50 lei, dovedită cu chitanța depusă la dosar. Câtă vreme suma de 200,3 lei reprezentând contravaloarea onorariului de avocat este stipulată în contractul de asistență juridică depus la dosar, dar nu au fost depuse dovezi privind achitarea sumei respective până la finalul procesului, aceasta nu poate inclusă în cuantumul cheltuielilor de judecată și pusă în sarcina pârâtului prin prezenta hotărâre.

În consecință,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea cu valoare redusă, formulată de reclamanta S.C. C. DE A. TÂRGOVIȘTE - DÂMBOVIȚA S.A., cu domiciliul/sediul în Târgoviște, ., nr. 50, județul Dâmbovița, identificată cu cod unic de identificare RO10084149, înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. J_, în contradictoriu cu pârâtul S. C., cu domiciliul/sediul în mun. Moreni, ., nr. 5C, jud. Dâmbovița, identificat(ă) prin cod numeric personal_.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 262,45 de lei reprezentând contravaloarea apei potabile/serviciilor de canalizare și a penalităților de întârziere aferente.

Admite în parte cererea accesorie întemeiată pe dispozițiile art. 453 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010 și obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie de drept.

În termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri, partea interesată poate declara apel împotriva acesteia, printr-o cerere care se depune la Judecătoria Moreni.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.07.2015.

Președinte, Grefier,

Pentru grefierul de sedință, aflat în concediu de odihnă,

semnează grefierul-șef, F. L..

Red DCD

Dact DCD, A.

4 exemplare

01.09.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 444/2015. Judecătoria MORENI