Plângere contravenţională. Sentința nr. 224/2015. Judecătoria MORENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 224/2015 pronunțată de Judecătoria MORENI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 224/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MORENI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 224
Ședința publică din data de 16.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. R.
Grefier: M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de petentul Ș. F. L., cu domiciliul în ., . nr. 625, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul CESTRIN - C. DE S. TEHNCE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, personal, lipsind reprezentantul intimatului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care prezintă oral obiectul cauzei, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, respectiv primul termen de judecată, faptul că în urma verificărilor efectuate în registrul OPIS ALFABETIC din aplicația ECRIS, potrivit art. 103 al.11 din ROI, astfel cum a fost modificat prin HCSM nr.829/15.11.2011 nu au fost găsite dosare în care să existe identitate de părți, obiect și cauză, după care:
În temeiul art. 131 Cod de procedură civilă, instanța se declară competentă general, material și teritorial cu judecarea prezentei cauze.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Județean de Poliție Dâmbovița, formulată de către acesta, instanța o admite, întrucât sancțiunea contravențională a fost aplicată de un lucrător din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.
În continuare, instanța comunică un exemplar de pe întâmpinarea formulată de către intimată și lasă cauza la a doua strigare, la cererea petentului.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns petentul, personal, lipsind reprezentantul intimatului.
Instanța încuviințează pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul petentul, asupra fondului cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și conform art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni la data de 06.02.2015, sub numărul_, petentul Ș. F. L. a formulat plângere contravențională împotriva procesului – verbal de contravenție . nr._/28.01.2015, încheiat de CESTRIN - C. de S. Tehnce Rutiere și Informatică, solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 750 lei, reținându-se că la data de 28.01.2015 a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă. Petentul a mai arătat că, conform contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 24.07.2014, acesta a vândut autoturismul cu nr. de înmatriculare_, fiind înstrăinat persoanei juridice Meridian Ocazie S.R.L., astfel că proprietatea s-a transmis la data de 24.07.2014.
În susținerea plângerii, petentul a depus copie de pe procesul verbal contestat, solicitând probele cu înscrisuri, pentru a dovedi transmiterea proprietății, respectiv: contractul de vânzare cumpărare, procesul verbal de predare primire vehicul, copie de pe actul de identitate.
În drept, plângerea a nu a fost întemeiată.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și pe fond menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, întrucât petentul,la data de 14.10.2014 a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care la data de 28.01.2015, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției. A arătat că procesul verbal de constatare a contravenției
a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
A mai arătat că din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu cele cuprinse în art. 1, pct. b din O.G. nr. 15/2002 reiese că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției. Înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, fiind obligatorie, iar nerespectarea se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
La termenul de judecată din data de 16.04.2015, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Județean de Poliție Dâmbovița, întrucât sancțiunea contravențională a fost aplicată de un lucrător din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.
Prin încheierea de ședință din data de 16.04.2015, instanța a încuviințat probele cu înscrisuri propuse de petent.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._/28.01.2015, încheiat de CESTRIN - C. de S. Tehnce Rutiere și Informatică, a fost sancționat petentul cu amendă în cuantum de 750 lei pentru faptul că la data de 14.10.2014 a circulat pe drumurile naționale cu autoturismul_ fără a deține rovinietă valabilă, sens în care la data de 28.01.2015, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției,contravenție prevăzută de art. 11 alin.2 din OUG 195/2002 și art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006.
Anterior datei de 28.01.2015, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat de petent prin contractul de vânzare-cumpărare pentru vehiculul folosit din 24.07.2014 (fila 7), iar potrivit procesului verbal de predare primire vehicul, acesta a fost predat noului proprietar în data de 24.07.2014 (fila 8).
În aceste condiții, contractul de vânzare-cumpărare are dată certă anterioară momentului indicat în procesul-verbal de contravenție ca dată a săvârșirii faptei contravenționale, fiind opozabil terților, și se prezumă că la momentul respectiv vehiculul a fost condus de către noul dobânditor, nu de către petent.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. d) și e) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 tariful de utilizare reprezintă o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza pe parcursul unei perioade rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum este definită conform de art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români.
Fapta de a circula pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda în cuantumul prevăzut în Anexa 2, potrivit art. 8 alin. (1) și (2) raportat la dispozițiile art. 1 lit. d) și e) și art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.
Având în vedere că aceasta este singura contravenție instituită de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 și coroborând dispozițiile art. 8 alin. (5) (conform cărora „utilizatorilor li se pot aplica amenzi contravenționale atât pe rețeaua de drumuri naționale din România, cât și în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, la ieșirea din România”), cu dispozițiile art. 1 lit. b), art. 7 și art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002,rezultă că persoana ținută să răspundă contravențional pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale în lipsa unei roviniete valabile (subiectul activ al contravenței) este utilizatorul vehiculului.
Acestă noțiune este definită în art. 1 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, conform căruia în sensul acestui act normativ, sunt considerați utilizatori ai vehiculelor fie persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite utilizatori români, fie persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite utilizatori străini.
Din interpretarea dispozițiilor art. 1 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 rezultă că atribuirea calității de utilizator presupune îndeplinirea a două condiții cumulative: prima și cea mai importantă vizează existența în patrimoniul unei persoane a unui drept de folosință asupra vehiculului, suficient de bine caracterizat încât să permită înscrierea persoanei în certificatul de înmatriculare, dar indiferent de natura juridică a acestui drept (fie atribut al dreptului de proprietate, fie drept de creanță); a doua cerință se referă la înscrierea persoanei în certificatul de înmatriculare ca deținător mandatat, ca o dovadă a dreptului de folosință.
Întrucât petentul nu mai avea dreptul de folosință asupra vehiculului la data menționată în procesul-verbal de contravenție ca moment al săvârșirii contravenției, acesta nu avea nici calitatea de utilizator al acestui vehicul în sensul art. 1 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, iar în consecință, nici calitatea de subiect activ al contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din același act normativ. Nefiind îndeplinită o condiție esențială de fond pentru tragerea la răspundere contravențională, dedusă din dispozițiile art. 1, art. 6, art. 7, art. 10 și art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, repectiv săvârșirea unei fapte contravenționale de către persoana căreia i s-a aplicat sancțiunea contravențională, petentul a fost sancționat nelegal, iar acest viciu de procedură atrage nulitatea procesului-verbal de contravenție în condițiile art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dat fiind că astfel i s-a cauzat petentului o vătămare care nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea actului nelegal.
În consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul Ș. F. L., cu domiciliul în ., . nr. 625, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul CESTRIN - C. DE S. TEHNCE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/28.01.2015, încheiat de CESTRIN - C. DE S. TEHNCE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ și exonerează petentul de la plata amenzii aplicate prin aceasta.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.04.2015.
Președinte, Grefier,
Red C.R.
Dact.D.M.. / 4 ex
11.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 204/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 235/2015. Judecătoria MORENI → |
|---|
