Plângere contravenţională. Sentința nr. 2027/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2027/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 2027/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL B.
Dosar nr._ 2015 - plângere contravențională -
Înreg. 27.02.2015
Sentința civilă nr. 2027
Ședința publică din data de 17.09.2015
Completul de judecată format din:
Președinte – I. A.
Grefier – D. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de petentul Ghilogaș V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de poliție județean B. pentru Postul de Poliție M. Cașin, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, care învederează:
- cauza are ca obiect „plângere contravențională”,
- se află la primul termen de judecată,
- procedura legal îndeplinită;
- stadiul procesual fond, după care,
Potrivit dispozițiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei și prevederile art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constată că judecătoria Onești este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză, fiind judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția și constatând că probele sunt admisibile și duc la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 258 din Codul de procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă potrivit art. 411 alin. 2 C.pr.civ., instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ. declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
I N S T AN Ț A,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele,
Prin plângerea formulată, contravenientul Ghilogaș V., CNP –_, domiciliat în comuna Mănăstirea Cașin, ., județul B. a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean B. cu sediul în B., ., județul B., anularea procesului verbal . nr._/11.02.2015 încheiat de Postul de Poliție Mănăstirea Cașin, prin care a fost sancționat cu 2000 lei amendă pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 19 alin. 1 lit. a din Legea nr. 171/2010.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 20 lei, conform art.19 din OU 80/2013, iar în motivarea acesteia se arată că a fost în pădure și a luat 2 bucăți lemn de foc, fiind forțat de faptul că nu are niciun venit.
Intimata a depus întâmpinarea solicitând respingerea plângerii.
În cauză instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost depuse la dosarul cauzei procesul verbal de constatare a contravenției.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 11.02.2015, a fost întocmit de către Postul de Poliție Mănăstirea Cașin procesul verbal . nr._ prin care s-a reținut că la data de 11.02.2015, în jurul orei 17,20, petentul a fost depistat pe drumul comunal din M. Cașin, că transporta cu un cal, prin târâre, material lemnos specia fag, fără documente legale de proveniență.
Făcând aplicarea dispozițiunilor legale în materie (art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor), instanța constată că plângerea contravențională formulată de petent a fost depusă în termenul prevăzut de lege, respectiv în termen de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției (art. 31 din O.G. nr. 2/2001).
Din probele administrate în cauză, respectiv din înscrisurile aflate la dosar, instanța reține că situația de fapt a fost reținută în mod corect în procesul verbal de constatare a contravenției, fiind respectate normele legale incidente în materie silvică.
Agentul constatator la rubrica alte mențiuni din procesul verbal a consemnat că petentul nu a fost de față la întocmirea procesului verbal.
Petentul recunoaște că a tăiat cei doi arbori. Față de condițiile în care a fost săvârșită contravenția, respectiv situația finaciară și starea de sănătate a petentului, instanța consideră că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu o sancțiune mai ușoară.
Pe cale de consecință, având în vedere aceste aspecte, rezultă că fapta de săvârșirea căreia se face vinovat petentul a fost corect reținută de către agentul constatator, fiind îndeplinită condiția tipicității, care reprezintă corespondența ce trebuie să existe între fapta concret comisă de către contravenient și modul abstract descris prin norma de incriminare a contravenției. Totodată, fapta reținută în sarcina petentului este antijuridică, reprezentând o atingere adusă ordinii juridice existente. De asemenea, fapta este comisă cu vinovăție (această condiție presupune că persoana care a comis actul incriminat să fi realizat, la momentul comiterii acelui act, implicațiile sale și să fi putut determina efectele acestuia).
Totodată, având în vedere faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 17, teza finală, “nulitatea se constată și din oficiu” (în condițiile în care este incident în cauză vreun motiv de nulitate expresă), instanța nu poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal, acesta fiind întocmit cu respectarea condițiilor de valabilitate a actelor administrative (competența, forma și procedura de emitere a actului, conformitatea actului cu actele juridice de forță superioară și scopul legii).
Cu toate acestea, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 38 alin. 3 din aceeași ordonanță, instanței îi este permis să aprecieze sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului. Față de această împrejurarea, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă, în speța de față, pentru a i se atrage atenția contestatorului asupra obligațiilor care-i incumbă și anume de a respecta prevederile legale.
Opinia instanței are la bază prevederile art. 21 alin. 3 din același act normativ, care impun obligația ca, la aplicarea sancțiunii, să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, precum și ale art. 7 alin. 3, prin care se prevede că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective-în speță, nu prevede în mod expres această sancțiune.
Este de menționat că această din urmă dispoziție respectă principiul legalității sancțiunii, în condițiile în care ea, practic, creează o situație mai ușoară contestatorului, sancțiunea fiind legală atâta timp cât ea este prevăzută expres în legea cadru - O.G. nr. 2/2001. De asemenea, instanța, în stabilirea sancțiunii care urmează a fi aplicată contestatorului, trebuie să țină seama și de prevederile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei, necesitatea proporționalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată fiind una din cerințele impuse prin jurisprudența CEDO (a cărei jurisprudență a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României) în materia aplicării oricărei măsuri sancționatorii (cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, pronunțată în materie contravențională).
Față de împrejurările concrete ale speței (instanța are în vedere fapta concret săvârșită de către petent și faptul că, din datele aflate la dosarul cauzei reiese că petentul este la prima abatere de acest gen), rezultă că sancțiunea avertismentului este în măsură să disciplineze conduita petentului în circumstanțe asemănătoare, fiind proporțională cu pericolul social concret al faptei săvârșite.
Pentru toate aceste motive de fapt și de drept, instanța urmează să admită în parte cererea formulată de contestator, modificând procesul-verbal de constatare a contravenției, cu . nr._/11.02.2015 încheiat de Postul de Poliție Mănăstirea Cașin, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, punând în vedere contestatorului să respecte dispozițiile legale.
Va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte plângerea formulată de petentul Ghilogaș V., CNP –_, domiciliat în comuna Mănăstirea Cașin, ., județul B. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean B. cu sediul în B., ., județul B..
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 2000 lei aplicată petentului prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.02.2015 încheiat de Postul de Poliție Mănăstirea Cașin cu sancțiunea Avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.
Atrage atenția petentului asupra dispozițiilor art. 7 din OG nr. 2/2001.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.A. 09.10.2015
Tehnored. D.G. 12.10.2015
Ex. 4 ..10.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2026/2015. Judecătoria ONEŞTI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2031/2015. Judecătoria... → |
|---|
