Succesiune. Sentința nr. 3422/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3422/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 3422/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.3422/2015
Ședința publică de la 07 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE:R. C. H.
Grefier :M.-A. N.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant G. M. C., reclamant G. M., reclamant V. D., reclamant V. G. și pe pârât S. M. JR, pârât S. P., pârât S. N. I., intervenient în nume propriu I. M., având ca obiect succesiune .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâta S. N. I..
Instanța procedează la identificarea pârâtei S. I. care se legitimează cu CI . nr._.
Instanța față de lipsa reprezentantei reclamantei avocat cu delegație la dosar, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal la a doua strigare a cauzei se prezintă reprezentanta reclamantei G. M. C., av D. M. cu delegație la dosar,pârâta S. N. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele de mai sus, după care;
Pârâta S. I. depune un set de înscrisuri la dosar constând în cerere de înscriere în CF, precizează că acesta cerere nu a fost făcută de soțul ei care la momentul respectiv era bolnav, mai mult învederează instanței că nu putea dispune pentru un bun care nu era al său respectiv imobilul solicitat de către reclamanți.
Fiind întrebate de către instanță despre existența altor chestiuni prealabile, părțile prezente arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar apreciindu-le concludente soluționării cauzei și nemaifiind alte excepții de invocat, probe de administrat, cereri de formulat, declară închisă cercetarea judecătorească în baza art 392 noul C.p.c acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea cererii astfel cum aceasta a fost formulată cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru achitată în primă instanță și în recurs.
Pârâta solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Asupra cauzei de față, aflată în rejudecare ca urmare a Deciziei 839/R/2014 a Tribunalului Bihor, prin care a fost casată parțial, cu trimitere spre rejudecare, Sentința_/19.12.2013, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea oblică înregistrată sub dosarul nr._ din 22.08.2012, reclamanții G. M. C. și G. M., V. G. și V. D., în contradictoriu cu pârâții Spang M. jr., Spang P. și Spang N. I., au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate că, în urma defunctului Spang M., decedat la data de 10.07.2011, au rămas ca moștenitori legali pârâții Spang M. jr. și Spang P., în calitate de fii ai defunctului, precum și pârâta Spang N., în calitate de soție supraviețuitoare; să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul Spang M. este compusă din cota de 1051/8409 părți din imobilul – teren intravilan situat în satul Păușa, nr. 105, . casa de locuit situată la adresa indicată mai sus, ambele imobile înscrise în CF nr. 28 Păușa, nr. topo. 51; să dispună înscrierea în CF a drepturilor de proprietate în cotele cuvenite fiecărui moștenitor; cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, în baza antecontractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2543/17.09.2008, la care s-a încheiat și actul adițional autentificat sub nr. 865/08.06.2010, reclamanții au cumpărat de la defunct și de la pârâta Spang N., extrafunciar, în cotă de ½ fiecare dintre reclamanți, mai multe suprafețe de teren, pentru prețul de 11.000 euro, preț achitat în întregime vânzătorilor. S-a arătat că, întrucât terenurile vândute nu au aparținut niciodată celor doi vânzători, reclamanții nu au putut intra în posesia acestora, astfel că au solicitat celor doi vânzători să le restituie prețul achitat, lucru pe care aceștia nu au înțeles să îl facă. S-a arătat că, pentru acest motiv, reclamanții s-au adresat instanței de judecată, respectiv Judecătoriei Oradea care, prin Sentința civilă nr. 1927/2012 pronunțată în dosarul nr._, a dispus anularea antecontractului de vânzare – cumpărare și obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumei de 11.000 euro. S-a arătat că, întrucât, pe parcursul judecării acestei cauze, pârâtul Spang M. a decedat, în cauză au fost introduși moștenitorii acestuia, cei trei pârâți, sentința civilă amintită pronunțându-se în contradictoriu cu aceștia. S-a arătat că, pentru garantarea sumei primite cu titlu de preț, în baza unui act adițional încheiat la respectivul antecontract de vânzare – cumpărare s-a convenit instituirea unei ipoteci asupra imobilului care face obiectul prezentei acțiuni, în CF însă fiind notat doar antecontractul de vânzare – cumpărare. S-a arătat că, în prezent, întrucât imobilul din litigiu este singurul bun din patrimoniul debitorilor, pentru a se putea trece la executarea silită a acestuia, executare care, de altfel, a și fost începută, se impune soluționarea acțiunii reclamanților, pentru ca imobilul să intre în patrimoniul celor 3 debitori ai reclamanților, acești debitori neglijând, cu bună știință, de mai bine de un an de zile, să facă acest demers. S-a apreciat astfel că se impune admiterea acțiunii reclamanților, susținându-se că aceștia dețin o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva celor trei pârâți, care au refuzat și au neglijat să promoveze acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, tocmai pentru a nu putea fi executați silit, cauzându-le astfel reclamanților un prejudiciu.
În drept s-au invocat prevederile art. 1560, art. 963 și următoarele din Codul Civil.
Pârâții nu s-au pronunțat asupra acțiunii formulate de reclamanți.
La data de 11.03.2013, prin registratura instanței, intervenientul I. M., în contradictoriu cu reclamanții și cu pârâții din prezenta cauză, a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat instanței să constate că, în urma defunctului Spang M. senior, decedat la data de 10.07.2011, au rămas moștenitori legali pârâții Spang M. jr. și Spang P., în calitate de fii ai defunctului, precum și pârâta Spang N., în calitate de soție supraviețuitoare; să constate că, prin contractul de vânzare – cumpărare, încheiat la data de 25 aprilie 2008, intervenientul în interes propriu a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în natură casă și teren situat administrativ în loc. Păușa, nr. 105, cu numărul topo. 51, cu suprafața totală de 1.051 mp. teren, pentru care intervenientul în interes propriu a achitat prețul în valoare de 15.000 euro, contract încheiat cu vânzătorii Spang M., în prezent decedat, și Spang N., proprietari ai imobilului; în consecință, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare asupra imobilului din litigiu, casă și teren din loc. Păușa, nr. 105, jud. Bihor, identificată cu CF nr. 28 Păușa, nr. topo. 51; să dispună OCPI Bihor întabularea dreptului de proprietate asupra acestor imobile pe numele intervenientului, cu titlu de cumpărare.
În motivarea cererii de intervenție în interes propriu s-a arătat că intervenientul a cumpărat de la pârâta Spang N. și de la soțul acesteia, în prezent decedat, Spang M., imobilele casă și teren situate în loc. Păușa, nr. 105, și pentru care a achitat prețul integral de 15.000 euro, cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare. S-a arătat că, cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare, intervenientul a hotărât împreună cu vânzătorii ca aceștia din urmă să locuiască în imobil cu condiția întreținerii acestuia în stare bună, până vor fi somați să îi predea intervenientului și posesia acestui imobil, înțelegerea fiind ca aceștia să mai locuiască în imobil aproximativ 3 – 4 ani, pentru a avea posibilitatea să se mute într-un alt imobil pe care pârâții intenționau să îl cumpere în viitorul apropiat. S-a arătat că, în perioada anilor 2012, intervenientul a solicitat în mai multe rânduri pârâților de rândul 1, 3, să îi predea imobilul cumpărat cât și obligația acestora de a încheia cu intervenientul un contract de vânzare – cumpărare în formă autentică la notar, însă în toată această perioadă, intervenientul a întâmpinat refuzul acestora de a se prezenta la notar și, totodată, faptul că unul dintre vânzători, respectiv Spang M., a decedat, iar de cele mai multe ori pârâta Spang N. a invocat motive sociale și economice în refuzul de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului, motiv pentru care intervenientul a promovat cererea de intervenție din prezentul dosar. S-a arătat că, în calitate de succesori, copiii, respectiv pârâții de rândul 1,3, cât și soția supraviețuitoare Spang N. au preluat obligația asumată prin contractul încheiat de antecesorul lor, Spang M. sen., respectiv obligația de a face, și anume aceea de a încheia în formă autentică contractul de vânzare – cumpărare. S-a mai arătat că pârâții Spang M. și Spang N., după ce au încheiat cu intervenientul antecontractul de vânzare – cumpărare asupra imobilului în litigiu, peste puțin timp au încheiat un antecontract de vânzare – cumpărare cu alte persoane, respectiv cu pârâții din prezenta cauză, V. și G., intervenientului fiindu-i necunoscute condițiile în care acest contract s-a încheiat.
În drept, s-au invocat prevederile art. 52 din Vechiul Cod de Procedură Civilă.
La termenul de judecată din 11.03.2013, reclamanții, prin avocat, au arătat că se opun cererii de intervenție în interes propriu, formulată de intervenientul I. M., având în vedere că aceasta are același petit cu acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea sub dosarul nr._ .
Celelalte părți din prezenta cauză nu s-au pronunțat asupra cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul I. M..
La același termen de judecată, instanța, în baza prevederilor art. 52 alin. 1 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul I. M..
Prin acțiunea civilă înregistrată sub dosarul nr._ din 04.02.2013, reclamantul I. M., în contradictoriu cu pârâții Spang P. D., Spang N. I., Spang M. jr., G. M. și G. M., V. D. și V. G., a formulat aceleași capete de cerere ca și în cadrul cererii de intervenție principală, mai sus redate, invocând aceleași motive.
Prin Încheierea de ședință din 29 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._, mai sus arătat, instanța a dispus conexarea dosarului nr._ la prezentul dosar cu nr._, având în vedere identitatea de obiect și de părți a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. M. în dosarul nr._, cu cererea de intervenție în interes propriu formulată de același I. M. în prezentul dosar cu nr._ .
Reclamanții G. M. C. și G. M., respectiv V. G. și V. D., au formulat întâmpinare și acțiune reconvențională la dosarul cauzei, cu privire la acțiunea formulată de reclamantul I. M., prin care au solicitat instanței să respingă cererea formulată de reclamant, ca fiind prescrisă și nefondată, solicitând totodată instanței, pe cale de acțiune reconvențională, să constate nulitatea absolută a „contractului de vânzare – cumpărare” încheiat la data de 25.04.2008, între reclamantul I. M. și pârâta Spang N. I. și defunctul Spang M..
Cu privire la excepția invocată, respectiv excepția prescripției, s-a solicitat instanței să aibă în vedere dispozițiile art. 1669 alin. 2 din Noul Cod Civil, potrivit cărora dreptul la acțiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. În ceea ce privește situația de fapt existentă, reclamanții au reluat cele arătate în cererea de chemare în judecată. S-a arătat că, în mod cu totul neașteptat, având în vedere faptul că, așa cum s-a arătat mai sus, reclamanții s-au mai judecat cu pârâții, aceștia fiind prezenți de fiecare dată în instanță, fără a aminti de vreo vânzare – cumpărare, li s-a făcut cunoscut contractul prin care așa numitul I. M., domiciliat în A., G., pretinde că a cumpărat imobilul garantat în favoarea reclamanților, în anul 2008, de la defunct și soția acestuia. S-a apreciat că ceea ce este deosebit de evident în această cerere de intervenție în interes propriu este faptul că făptuitorii „au conceput această acțiune” doar pentru motivul clar și neechivoc de a sustrage acest imobil de la executare silită. S-a apreciat că modalitatea în care au înțeles să facă acest lucru ne duce în sfera domeniului penal, în sensul că respectivul contract de vânzare – cumpărare de care se prevalează este un fals, foarte ușor de perceput, în acest sens reclamanții formulând și o plângere penală. Totodată, s-a arătat că așa-numita „dată certă” pe care acel avocat a aplicat-o pe contract este cât se poate de „neoficială”, acel contract având aplicate anumite timbre, care cel mai probabil se găsesc și în G., însă mențiunea făcută cu acel scris de mână putea să fie făcută de oricine, în niciun caz de un avocat. Totodată, s-a apreciat că maniera în care acel așa-zis cumpărător a cumpărat în G. acest imobil, în situația în care nici nu l-a interesat să îl identifice, achitând pur și simplu suma de 15.000 euro pentru „imobilul aflat în Păușa, nr. 105, jud. Bihor”, fără extras de CF și fără nimic, bineînțeles, și fără să vadă imobilul. S-a arătat că nici cumpărătorul din contractul arătat nu prea poate fi identificat, în condițiile în care este domiciliat în A., oraș care are și străzi, iar data de naștere a acestuia este eronată, astfel că, pe lângă că s-a cumpărat ceva „neclar”, nu prea se știe nici de către cine. S-a apreciat că, în aceste condiții, contractul de vânzare – cumpărare atacat este nul, în primul rând pentru că el vizează un imobil situat în România, respectivul contract trebuind să fie încheiat în România potrivit legilor române, iar în al doilea rând privește o incapacitate a cetățenilor străini de a cumpăra terenuri în România. S-a apreciat că, ceea ce este deosebit de relevant este faptul că semnătura defunctului Spang M. de pe acest contract este falsificată de către cei patru făptuitori, aceasta în considerentul de a folosi acest act fals, într-o cauză civilă, care să-i exonereze de la plata creanțelor datorate.
În drept s-au invocat Legea nr. 105/1992, cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, și Legea nr. 312/2005.
Reclamantul din dosarul conexat, I. M., prin avocat, a solicitat respingerea, atât a excepției invocate de către reclamanții din prezenta cauză, cât și a cererii reconvenționale a acestora, considerându-le neîntemeiate.
Pârâții Spang M. jr., Spang P. D. și Spang N. I. nu s-au pronunțat asupra acțiunii reconvenționale formulate de reclamanții din prezenta cauză, respectiv pârâții – reclamanții reconvenționali din dosarul conexat, G. M. C. și G. M., respectiv V. G. și V. D..
Prin Sentința_/19.12.2013 dată în primul ciclu procesual, (dosar_ ) instanța a pronunțat următoarele soluții cu privire la cererile cu care a fost învestită:
A respins, ca neîntemeiată, excepția prescripției.
A respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de reclamanții din prezentul dosar, G. M. – C. și G. M., V. G. și V. D., pârâți – reclamanți reconvenționali în dosarul cu nr._, conexat la prezentul dosar, în contradictoriu cu intervenientul în interes propriu Ioannis M., reclamant – pârât reconvențional în dosarul cu nr._, conexat la prezentul dosar, și în contradictoriu cu pârâții din prezentul dosar și din dosarul conexat, mai sus arătat, Spang M. jr., Spang P. și Spang N. – I..
A respins, în întregime, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul Ioannis M. în prezentul dosar, în contradictoriu cu reclamanții din prezentul dosar, G. M. – C. și G. M., V. G. și V. D., respectiv cu pârâții Spang M. jr., Spang P. și Spang N. – I..
A respins, în întregime, cererea de chemare în judecată formulată în dosarul cu nr._, conexat la prezentul dosar, de către reclamantul Ioannis M. în contradictoriu cu pârâții din dosarul conexat, G. M. – C. și G. M., V. G. și V. D., respectiv Spang M. jr., Spang P. și Spang N. – I..
A respins, în întregime, acțiunea formulată în prezentul dosar de către reclamanții G. M. – C. și G. M., V. G. și V. D., în contradictoriu cu pârâții Spang M. jr., Spang P. și Spang N. – I., respectiv cu intervenientul în interes propriu, Ioannis M..
Prin Decizia civilă 839/R/03.10.2014 Tribunalului Bihor a admis ca fondat recursul civil formulat de recurenții G. M. – C. ȘI G. M., V. G. ȘI V. D. în contradictoriu cu intimații SPANG M. JR., SPANG P. ȘI SPANG N. – I., și IOANNIS M., împotriva sentinței civile nr._ din 19.12._ pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a casat-o parțial și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, ținând seama de considerentele prezentei decizii, numai cu privire la acțiunea din dosarul nr._ formulată de reclamanții, G. M. – C., G. M., V. G. și V. D. în contradictoriu cu pârâții Spang M. jr., Spang P. și Spang N. – I.. A menținut restul dispozițiilor sentinței.
În motivarea deciziei de casare, Tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții recurenți dețin un titlu executoriu împotriva pârâților și a defunctului Spang M., constând în sentința civilă nr. 1927/2012 a Judecătoriei Oradea, investită cu formulă executorie. În calitate de creditori, reclamanții au calitatea și interesul de a solicita dezbaterea succesiunii de pe urma debitorului decedat, pentru a putea proceda la executarea silită în contra moștenitorilor, în condițiile legii.
În mod eronat și fără a se efectua o analiză efectivă a fondului cauzei a apreciat prima instanță că în condițiile în care doar o cotă parte din terenul cu nr. top. 51 este proprietatea defunctului, succesiunea nu s-ar putea dezbate, întrucât casele notate pe . o suprafață mai mare decât proprietatea defunctului, nu ar fi ale defunctului. În fapt, succesiunea poate fi dezbătută, iar masa succesorală poate fi stabilită și în condițiile în care defunctul deține doar o parte din bunurile indicate de reclamanți. De asemenea stabilirea calității de moștenitor și a cotelor succesorale nu este împiedicată de o eventuală lipsă a masei succesorale, în mod eronat reținând instanța că o astfel de cerere ar fi lipsită de interes.
Apărările invocate de intimată prin întâmpinarea depusă în recurs nu sunt de natură a duce la respingerea recursului, existența debitului neputând fi pusă în discuție în prezentul cadru procesual, ci doar în cadrul litigiului în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit debitul, iar întrucât dreptul de proprietate al defunctului este înscris în CF, nu se reține în prezentul cadru procesual o altă stare de proprietate.
Prin urmare, casarea fiind parțială, obiectul prezentei rejudecări este doar acțiunea principală din dosarul nr._ formulată de reclamanții G. M. – C., G. M., V. G. și V. D. în contradictoriu cu pârâții Spang M. jr., Spang P. și Spang N. – I.; cu privire la celelalte capete de cerere, acestea au fost soluționate deja cu autoritate de lucru judecat în primul ciclu procesual, prin Sentința_/19.12.2013 rămasă (în parte) irevocabilă prin Decizia civilă 839/R/03.10.2014, pentru motivele arătate în considerentele acestor hotărâri.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma deciziei de casare mai sus amintită, instanța reține următoarele:
Prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat prin Încheierea de Autentificare nr. 2543 din 17.092.008 emisă de către B.N.P. B. C. B. din Oradea, jud. Bihor, defunctul Spang M., căsătorit cu pârâta S. N. I., s-au obligat ca, pentru prețul de 5.000 euro, să vândă extrafunciar mai multe imobile reclamanților din prezenta cauză, V. G. și V. D., respectiv G. M. – C. și G. M., imobile printre care se numără și suprafața de 1142 mp. cu nr. topo. 51, înscris în CF nr. 28 Păușa (fila 13). Printr-un act adițional la antecontractul de vânzare – cumpărare mai sus arătat (fila 11), s-a convenit majorarea prețului de vânzare a imobilelor ce formează obiectul antecontractului de vânzare – cumpărare la suma de 11.000 euro, sumă achitată în întregime de către cumpărători. Prin actul adițional mai sus arătat, promitenții vânzători au fost de acord ca, în baza actului adițional, să se instituie o ipotecă pentru suma de 11.000 euro în favoarea promitenților cumpărători asupra imobilului ce reprezintă în natură casă de locuit cu teren aferent în suprafață de 1.051 mp. cu nr. de parcelă 51, așa cum apare în Titlul de Proprietate nr. 455/1994.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 1927/2012 din 06.02.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare (filele 9, 10), instanța a dispus anularea actului juridic antecontract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2543/17.09.2008 și a actului autentificat sub nr. 865/08.06.2010 la BNP B. C. B., și i-a obligat pe pârâții din prezenta cauză, S. N. I., S. M. jr. și S. P., să le plătească reclamanților G. M. și G. M., respectiv V. G. și V. D., suma de 11.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din data plății, reprezentând prețul achitat de reclamanți cu titlu de preț al vânzării, la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data de 15.04.2011 până la data plății efective a debitului. Prin aceeași sentință, pârâții au fost obligați să le plătească reclamanților suma de 2.415,60 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Potrivit art. 974 cod civil de la 1864, ce reglementează acțiunea sau calea oblică, creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale. Prin urmare, legea permite creditorilor să exercite drepturile și acțiunile cu caracter patrimonial ale debitorului său, dacă acesta refuză sau neglijează să și le exercite iar creditorul justifică un interes legitim. Acestea condiții sunt îndeplinite în speță, reclamanții având o creanță certă, lichidă și exigibilă de 11.000 euro, iar pârâții refuză sau neglijează să dezbată succesiunea după antecesorul lor, cu consecința prejudicierii creditorilor, care nu pot să execute silit bunurile moștenite de pârâți.
În ce privește moștenitorii lăsați de defunctului S. M. sr., decedat la data de 10.07.2011, cu ultimul domiciliu în Păușa, nr. 105, jud. Bihor, aceștia sunt pârâții S. N. I. în calitate de soție supraviețuitoare, S. M. jr., S. P. în calitate de fiu și fiică. Calitatea lor de moștenitori reiese din lipsa lor de la administrarea interogatoriului încuviințat (f. 53-55) ceea ce echivalează cu o recunoaștere deplină a susținerilor reclamanților privind calitatea lor de moștenitori, conform art. 225 Cod de procedură civilă de la 1865. De altfel, calitatea acestora de moștenitori a fost reținută și în cadrul Sentinței 1927/2012 din 06.02.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare (filele 9, 10), intrată în autoritate de lucru judecat.
În ce privește masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S. M. sr., aceasta se compune din cota de 1051/8409 părți din terenul înscris în CF 28 Păușa, nr. top. 51.
Nu poate fi reținut însă că în masa succesorală s-ar include și o casă, câtă vreme din punct de vedere juridic defunctul a fost doar coproprietar al terenului (chiar dacă a folosit o porțiune individualizată) și nu s-a procedat la ieșirea din indiviziune, iar părțile nu au cerut suplimentarea probațiunii cu privire la existența unei case în patrimoniul defunctului.
Instanța va constata că lui S. N. I. în calitate de soție supraviețuitoare îi revine cota de 2/8 din masa succesorală (prin stabilirea mai întâi a dreptului soțului supraviețuitor în raport de întreaga moștenire), iar lui S. M. jr., S. P., în calitate de fiu și fiică, la revine restul rămas, respectiv cote de 3/8 din masa succesorală pentru fiecare, potrivit regulilor de devoluțiune succesorală prev. de Codul civil de la 1864, aplicabil în raport de data deschiderii succesiunii, coroborat cu art. 1 din Legea 319/1994.
Prin urmare, va dispune întabularea în CF a dreptului de proprietate pe seama pârâților S. M. jr., S. P., S. N. I., în cotele arătate, cu titlu de succesiune.
În baza art. 274 Cod de procedură civilă, va obliga pârâții în solidar să achite reclamanților suma de 1110 lei cheltuieli de judecată aferente cererii principale (f. 7, 25 dosar fond inițial, f. 18 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții G. M. C., G. M., ambii cu domiciliul în Oradea ..43,. VLADICA G., VLADICA D. ambii cu domiciliul în Oradea .,județul Bihor în contradictoriu cu pârâții S. M. jr., S. P., S. N. I. toți cu domiciliul în . nr.105,județul Bihor .
Constată că în urma defunctului S. M. sr., decedat la data de 10.07.2011, cu ultimul domiciliu în Păușa, nr. 105, jud. Bihor, au rămas ca moștenitori S. N. I. în calitate de soție supraviețuitoare, S. M. jr., S. P. în calitate de fiu și fiică.
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S. M. sr., se compune din cota de 1051/8409 părți din terenul înscris în CF 28 Păușa, nr. top. 51.
Respinge restul pretențiilor privind compunerea masei succesorale.
Constată că lui S. N. I. în calitate de soție supraviețuitoare îi revine cota de 2/8 din masa succesorală, iar lui S. M. jr., S. P., în calitate de fiu și fiică, cote de 3/8 din masa succesorală pentru fiecare.
Dispune întabularea în CF a dreptului de proprietate pe seama pârâților S. M. jr., S. P., S. N. I., în cotele arătate, cu titlu de succesiune.
Obligă pârâții în solidar să achite reclamanților suma de 1110 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
R. C. H. M. A. N.
Red:R.C.H
Tehno:N.M.A/29 iunie 2015 /9ex/7com
M.N. 08 Aprilie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8160/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3432/2015.... → |
|---|
