Uzucapiune. Sentința nr. 6797/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6797/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 04-08-2015 în dosarul nr. 6797/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.6797/2015.
Ședința publică de la 04.08.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. E. P.
GREFIER: L. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. C., și pe pârâții B. I., B. B., B. I., B. M., B. I., B. I., B. B., B. G., B. I., P. G., P. T., B. I., S. R. PRIN CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI OȘORHEI, S. C. T., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier învederându-se faptul că reclamanta prin avocat a depus la dosar concluzii scrise, după care:
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din data de 03.07.2015 când părțile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când judecătoria în vederea deliberării a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din 07.07.2015 si 04.08.2015 când s-a pronunțat hotărârea.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Constată că, prin cererea înregistrată la instanță sub dosar nr._ la data de 04.04.2008, reclamanta B. C. a chemat în judecată pe pârâții B. I., B. B., B. I., B. M., B. I., B. I., B. B., B. G., B. I., P. G., P. T., B. I., S. R. PRIN CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI OȘORHEI, S. C. T., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constatate 1. nulitatea absolută a procesului verbal din 16 aug.1976, întocmit de Consiliul Popular Oșorhei, rectificarea situației de CF.545 Oșorhei de sub B 20, radierea înscrierii de sub B 20, și restabilirea situației de CF. anterioară de sub B 4 - 13 în CF.545 Oșorhei;
2. să se stabilească că pârâta de sub B 10 din CF.545 Oșorhei respectiv B. I. a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra cotei de 30/40 părți din construcția, situată în Oșorhei, nr.135, înscrisă în CF.545 Oșorhei, cu nr.top.468/1a, alături de tatăl său BAKK C., prin joncțiunea posesiilor;
3. să se dispună întabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 30/40 părți din construcție pe numele defunctului BAKK C., cu titlu de uzucapiune;
4. să se constatate că B. I. a vândut def. sau tata tată BAKK C. C. DE 1140 PĂRȚI din construcție conform actului de obligație din 12.aug.1968 și în consecință să dați o hotărâre care să țină loc actului autentic de vânzare-cumpărare;
5. să se dispună întabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/40 părți din construcție pe numele def. sau tată BAKK C. cu titlu, de cumpărare;
6. să se constatate că în urma def. BAKK C., decedat la 04.09.1984, în . în calitate de unici moștenitori legali acceptanți numita BAKK C., în calitate de soție supraviețuitoare și B. C., în calitate de descendentă;
7. să se constatate că masa succesorală rămasă în urma def. BAKK C., se compune din cota de 31/40 părți din construcția situată în Oșorhei, nr.135, dobândită de el cu titlu de uzucapiune și cumpărare și cota de 4/40 părți din același imobil ( construcție) dobândită de el cu titlu de moștenire, așa cum e intabulat sub B 26 asupra aceleiași case și respectiv 486 mp teren, imobil cuprins în CF.545 Oșorhei cu nr.top.468/I a;
8. să se dispună predarea moștenirii pe seama moștenitorilor BAKK C. și B. C. în cote le legale respectiv ¼ parte pentru soția supraviețuitoare și 3/4 părți pentru reclamanta descendentă;
9. să se dispună intabularea dreptului de proprietate pe numele BAKK C. și B. C. cu titlu de moștenire asupra cotei de 35/40 părți din construcție și asupra 486 mp, respectiv în cotele legale de 1/4 parte pentru soția supraviețuitoare și 3/4 părți pentru descendentă;
10. să se constatate că în urma def. BAKK C., decedată la 19.06.1995, reclamanta a rămas unica moștenitoare legală acceptantă în calitate de descendenta;
11. să se constatate că masa succesorală rămasă în urma def. BAKK C., se compune din imobilul cuprins în CF.545 Oșorhei, cu nr.top.468/la în natură teren intravilan în suprafață de 2878 mp, constituit în baza TP.nr.2848/2007 precum și cota de 1/4 parte ce a dobândit-o cu titlu de moștenire de la def. ei soț BAKK C. ( din 35/40 părți din construcție și din 486 mp);
12. să se dispună predarea moștenirii către reclamantă;
13. să se dispună întabularea dreptului său de proprietate asupra cotei de 35/40 părți din construcție și asupra suprafeței de 35/64 mp cu titlu de moștenire;
14. să dispuneți sistarea stării de indiviziune asupra imobilului din litigiu cu atribuirea acestuia pe seama reclamantei și cu plată de sultă către pârâtul de rândul 14 ; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că, așa cum rezultă din CF.545 Oșorhei, S. R. este întabulat asupra cotei de 16/40 părți, sub B 20,cu titlu de prescripție, în baza procesului verbal din 16 august 1976, încheiat de Consiliul Popular Oșorhei. A solicitat să se constatate nulitatea absolută a procesului verbal întrucât construcția a fost locuită totdeauna de membrii familiei BAKK, astfel că S. R. s-a întabulat în mod nelegal asupra cotei de 16/40 părți din imobil. Tot din lecturarea CF. 545 Oșorhei, sub B 4-13, sunt întabulați membru familiei BAKK. Pârâta de rândul 10, respectiv proprietara de sub B 13, a folosit construcția situată în Oșorhei, nr. 135, începând cu anul 1940 până în 1968, an în care folosința a fost preluată de tatăl sau BAKK C.. În anul 1968 între B. I. ( care a fost mătușa tatălui meu) și BAKK C., tatăl sau, se încheie un înscris denumit Act de Obligație din care rezultă că imobilul a fost cedat tatălui său, care a și plătit cota de proprietate pe care o avea B. I..
Construcția a fost folosită în mod netulburat de către BAKK I.
și BAKK C., care au exercitat o folosință ca un adevărat proprietar, aceasta fiind reală, netulburată și neîntreruptă. De la decesul tatălui meu, folosința construcției a fost preluată de către mama mea BAKK C. și de către reclamanta care folosesc și în prezent imobilul construcție.
Având în vedere că folosința asupra construcției a început în anul
1940, precum și disp. art.31 din DL.389/1943 potrivit cărora prescripțiile
începute înainte de punerea în aplicare a prezentei legi, sunt guvernate în ceea ce
privește natura ,. Durata și efectele lor de disp. Legii sub care au început, normele legale aplicabile în speță sunt cele ale dreptului local cutumiar maghiar.
Solicit să se constatate că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de
dreptul cutumiar maghiar pentru dobândire a dreptului de proprietate prin
posesiune de lungă durată:
- posesorul a posedat terenul în nume de proprietar;
posesia a fost exercitată timp de 32 de ani și termenul uzucapiunii s-a împlinit în ian.1972 ;
- posesia a fost continuă și neîntreruptă;
- joncțiunea posesiilor este regula de drept succesoral având
privilegiul de a alătura folosinței sale durata folosinței antecesorului său fără îndeplinirea unei cerințe suplimentare. Succesorul este considerat aceeași persoană cu antecesorul
respectiv continuatorul drepturilor materiale ale antecesorului său.
Tatăl reclamantei, BAKK C., a decedat în anul 1984, iar în imobilul
din litigiu a rămas soția supraviețuitoare împreună cu reclamanta, mama acesteia a decedat în 1995, dată de la care reclamanta a rămas în folosința imobilului din litigiu.
În anul 1991, def. sa mama, BAKK C., a solicitat terenul aferent
casei de locuit din Oșorhei, nr.135, astfel că prin TP.nr.2848/2007 i s-a restituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2878 mp.
În baza Legii 247/2005, reclamanta a solicitat diferența de teren,
până la 4878 mp însă, cererea sa a fost admisă pentru suprafața de 1394 mp, potrivit deciziei civile nr. 545/R/2011 al Tribunalului Bihor, hotărâre întabulată la CF nr. 545 Oșorhei, sub B 28.
În drept s-au invocat prev. art.650 și urm. cod civil, Legea 115/1938.
Reclamanta a depus concluzii scrise prin care arata că la interogatoriu care i s-a luat, pârâtul S. nu a recunoscut folosința părinților reclamantei, respectiv bunicii acestuia, susținând că tatăl lui a folosit casa și terenul, susțineri contrazise de martori audiați la cererea mea, Pataki și N.. Martorii au arătat că eu, împreună cu soțul sau, reclamanta a cultivat terenul aferent construcției, tatăl pârâtului S. fiind grav bolnav, având ambele picioare amputate în ultimii ani de viață.
Pârâtul S. nu a depus intampinare insa prin aparari verbale a arat c ă este de acord doar cu admiterea in parte a cererii aratnd ca si tatăl sau este mostenitor al parintilor reslamantei in calitate de fiu, frate al reclamantei aflandu-se in aceeasi clasa de mostenitori. Arata de asemenea ca tatal sau a facut acte de acceptare a sucesiunii ramase in urma parintilor sai.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
1. In privinta primului capat de cerere se va retine ca prin procesul verbal din 16 aug.1976, întocmit de Consiliul Popular Oșorhei, a trecut in proprietatea statului cota de 16/40 parti din imobilul in litigiu operatiune notata in cf. CF.545 Oșorhei de sub B 19, 20. La aceste rubrici se consemneza ca aceasta cota a trecut in proprietatea statului cu titlu de prescriptie in temeiul Decretului 223/1974. Din cuprinsul probelor administrate in cauza nu rezulta indeplinirea conditilor pentru trecerea in proprietatea statului nici cu titlu de prescriptie, nici in temeiul Decretului 223/1974.
Acest act normativ dispune in urmatorul mod: Art.1 în Republica Socialista Romania constructiile si terenurile pot fi detinute in proprietate de catre persoanele fizice numai daca au domiciliul in tara.
Art. 2 Persoanele care au facut cerere de plecare definitiva din tara sunt obligate sa instraineze, pina la data plecarii, constructiile aflate in proprietatea lor in Republica Socialista Romania. Instrainarea se va face catre stat, care va prelua aceste bunuri, plata stabilindu-se potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973*) privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala.
Constructiile apartinand persoanelor care au plecat in mod fraudulos din tara sau care, fiind plecate in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru înapoierea in tara, trec fara plata in proprietatea statului.
Terenurile aferente constructiilor prevazute la alineatele precedente trec in proprietatea statului in conditiile art. 13 din Legea cu privire la fondul funciar. Art. 3
Prevederile art. 2 se aplica in privinta constructiilor ce apartin unor persoane care au parasit definitiv Republica Socialista Romania anterior intrarii in vigoare a prezentului decret, trecerea in proprietatea statului a constructiilor facindu-se cu sau fara plata, potrivit distinctiei prevazute in alin. 1 si 9 ale art. 2.
Persoanelor care, avand domiciliul in strainatate, dobandeau in orice mod, in proprietate, constructii situate pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art. 2 alin. 1 si 3.
Din cuprinsul probelor administrate in cauza nu rezulta ca antecesorii partilor ar fi plecat din tara pentru a devenini aplicabile dispozitiile acestui act normativ, acestia au stapanit in mod continuu imobilol in litigiu. S. R. este cel care a preluat în mod abuziv proprietatea antecesorilor reclamantilor prin aplicarea Decretului nr. 223/1974, realizându-se o privare de dreptul lor de proprietate fara nici o indemnizatie, ceea ce contravenea dispozitiilor Constitutiei din 1948 si ale art. 480 din vechiul C.civ. De altfel, Decretul 223/1974 a fost declarat ca fiind abuziv, în mod explicit, prin Legea nr. 10/2001.
S. nu a dobândit, astfel, în mod valabil dreptul de proprietate asupra imobilului,
Astfel acest act normativ contravenea in primul rand Constitutiei potrivit căreia dreptul de proprietate personală era ocrotit de lege, iar terenurile și construcțiile puteau fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri – Codului civil – care prevedea că nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru o cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire, precum și Declarației Universale a Drepturilor Omului.
In consecinta instanta va admite primul capăt de cerere si va constata
trecerea abuziva in proprietarea Statului a cotei de 16/40 părți, potrivit inscrierii de sub B 19, 20 din CF.545 Oșorhei din proprietatea antecesorilor partilor, va constata nulitatea absolută a procesului verbal din 16 aug. 1976, întocmit de Consiliul Popular Oșorhei, va dispune rectificarea situației de CF.545 Oșorhei de sub B 19; 20, radierea înscrierii de sub B 19; 20, și restabilirea situației de CF. anterioară.
2. In privinta celui de-al doilea capat de cerere instanta va retine ca defunctul BAKK C. tatal reclamantei respectiv bunicul paratului S. C. T. a exercitat incepand cu anul 1940 pana in 1968 o posesie utila asupra cotei de 30/40 parti din imobilul in litigiu, fiind indeplinite toate condițiile cerute de
dreptul cutumiar maghiar, aplicabil in cauza raportat la momentul inceperii posesiei, pentru dobândirea dreptului de proprietate prin
posesiune de lungă durată si anume: posesorul a posedat terenul în nume de proprietar; posesia a fost exercitată timp de 32 de ani și termenul uzucapiunii s-a împlinit în ian.1972 ; posesia a fost continuă și neîntreruptă.
Uzucapiunea, invocata in cauza de fata drept temei juridic, reprezinta un mod originar de dobandire a proprietatii, prin care se constituie dreptul de proprietate in patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constand in exercitarea posesiei asupra lucrului in temeiul si in conditiile prevazute de lege.
Pe de alta parte, uzucapiunea este instituita de lege ca o sanctiune impotriva proprietarului care, dand dovada de lipsa de diligenta, a lasat vreme indelungata bunul sau in mana altei persoane. Pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate sau a altui drept real principal, nu este suficienta întrunirea celor doua elemente constitutive ale posesiei (elementul material-corpus, care presupune contactul direct, efectiv cu lucrul precum si elementul psihologic sau intențional - animus possidendi, care se caracterizează prin voința celui ce stăpânește lucrul de a se comporta fata de acesta ca un proprietar), ci, este necesar ca posesia sa fie însoțită de anumite calități, adică sa fie neviciata. Pe de alta parte, este unanim admis in practica și în doctrina ca o posesie echivoca, caracterizata prin aceea ca nu este sigura nici existenta si nici lipsa elementului intențional, nu este o posesie utila, care sa poată fundamenta uzucapiunea. În cazul în care posesia unui bun aflat în indiviziune se exercită numai de către unul din titulari, se presupune ca acesta stăpânește bunul si pentru ceilalți titulari, astfel încât nu poate fi vorba despre o posesie utila care sa conducă la dobândirea de către cel care a exercitat-o a dreptului de proprietate asupra bunului respectiv. Aceasta întrucât indiviziunea se caracterizează prin aceea ca fiecare coindivizar are un drept individual, absolut si exclusiv asupra cotei părți ideale ce i se cuvine având ca obiect bunul in indiviziune, fără ca vreunul dintre coindivizari sa fie titular exclusiv asupra bunului privit in materialitatea sa. Numai in situația în care intervine o manifestare exterioara care demonstrează, neechivoc ca titularul ce a exercitat stăpânirea materiala, a înțeles sa transforme posesia din . calea intervertirii precarității sale în posesie utila, deci că a stăpânit bunul numai pentru sine, cu titlul de proprietar, atunci acesta va putea dobândi, prin uzucapiune dreptul de proprietate exclusiv asupra bunului. Din cuprinsul probelor administrate in caza rezulta fara putinta de tagada acest ultim aspect, iar ca urmare acest capat de cerere va fi admis, instanta va constata că defunctul BAKK C. a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra cotei de 30/40 părți din construcția, situată în Oșorhei, nr.135, înscrisă în CF.545 Oșorhei, cu nr.top.468/1a, va dispune întabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 30/40 părți din construcție pe numele defunctului BAKK C., cu titlu de uzucapiune.
3. Din cuprinsul inscrisului depus in copie certificata pentru conformitate la pag. 9 din dos. reiese că B. I. in calitate de promitenta vanzatoare a promis vanzarea cotei de 1/40 părți din imobilul in litigiu catre defunctul BAKK C., promitent cumparator, tatal reclamantei respectiv bunicul patern al paratului S. C. T., din construcție . Promisiunea sinalagmatica de vanzare cumparare a foat incheiata la data de 12 august 1968 iar pretul a fost in intregime achitat.
Din punct de vedere juridic, convenția intervenită reprezintă o promisiune sinalagmatica de vânzare cumpărare ce dă naștere in sarcina promitentului a unei obligații de a face respectiv, de a încheia contractul în forma înscrisului autentic notarial. In caz de refuz, beneficiarul promisiunii este îndreptățit ca in temeiul executării in natura a obligațiilor de a face, sa solicite pronunțarea unei hotărâri care sa tina loc de contract autentic de vânzare cumpărare (art. 5 alin. 2, titlul 10 din L. 247/2005).
Instanța va constata totodată că obligația de a transmite un drept real face parte din masa succesorală, transmițându-se moștenitorilor.
Potrivit dispozițiilor ce reglementează materia obligațiilor, creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației asumate, iar în caz de neexecutare poate cere instanței autorizarea de a o aduce el la îndeplinire pe cheltuiala debitorului. Prin instituirea acestei din urmă dispoziții, legiuitorul a urmărit și a permis, în vederea atingerii scopului avut în vedere, că manifestarea de voință a debitorului să poată fi suplinită de către instanță, asigurându-se astfel executarea în natură întocmai a contractului. În acest fel, în lumina principiilor executării în natură a obligațiilor și reparării în natură a prejudiciilor, obligația poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite directe, evident atipice, prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare.
F. de ele mai sus amintite instanta va admite si acest capat de cerere iar ca urmare va constata că între numita B. I. în calitate de promitentă vânzătoare si defunctul BAKK C., promitent cumparator, tatal reclamantei respectiv bunicul patern al paratului S. C. T. în calitate de promitent cumpărător, s-a încheiat promisiunea sinalagmatică de vânzare – cumpărare din 12 august 1968 având ca obiect cota de 1/40 părți din constructia situată în Oșorhei, nr.135, înscrisă în CF.545 Oșorhei, asupra nr. top.468/1a, iar pretul a fost in intregime achitat, prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare – cumpărare, va dispune intabularea in c. f. a dreptului de proprietate astfel dobândit de defunctul BAKK C. tatal reclamantei respectiv bunicul patern paratului S. C. T..
4. Cat priveste capetele de cerere avand ca obiect dezbaterea succesorala in urma defunctilor def. BAKK C. si BAKK C. instanta va retine din cuprinsul actelor de stare civila depuse la dosar că acestia sunt parintii reclamantei respectiv si ai tatalui paratului bunicul patern al paratului S. C. T. . Reclamanta a avut o atitudine nesincera pe parcursul derularii cauzei incercand sa ascunda faptul ca a avut un frate, BAKK C. EMERIK decedat la data de 08.01.2003 cu ultimul domiciliu in loc Oșorhei, nr. 135, jud. Bihor. De asemenea incercand sa acunda aceasta situatie reclamanta a procedat la dezbarea succesorala in urma desului fratelui sau, declaradu-se unica mostenitoare, intomindu-se certificatul de mostenitor nr. 181 din 24.11.2003. Acest act a fost anulat prin sentinta civila nr. 2611/2005 pronuntata de Judecatoria Oradea in dos nr. 3389/2004.
Paratul S. C. T. este fiul fratelui reclamantei, def. BAKK C. EMERIK . Acesta a fost insa infiat de bunicii materni dupa decesul mamei sale, luand numele acestora. Dupa decesul sotiei sale, def. BAKK C. EMERIK s-a mutat din locuinta socrilor, care constituise domiciliul conjugal, in casa parinteasca ce constituie obiect al prezentului litigiu. Din cuprinsul declaratiilor martorilor rezulta insa ca acesta a mentinut legatura cu fiul sau, S. C. T. (care il vizita iar dupa plecarea din tara îi trimitea bani si pachete) pe care l-a instituit legatarul sau universal prin testamentul autentificat sub nr. 3316/03.12.1999 de BNP T. Drăjan. Prin sentinta civila sus amintita in care reclamanta a fost parte ca paratul S. C. T. este unicul mostenitor al def. BAKK C. EMERIK in calitate de legatar universal.
De asemenea contrar sustinerilor reclamantei instanta va retine ca in urma decesului numitilor BAKK C. si BAKK C. mostenitor este si def. BAKK C. EMERIK in calitate de fiu.
Potrivit art. 650 și urmatoarelor din vechiul C.civ., ale carui dispoziții sunt aplicabile in cauza raportat la momentul deschiderii succesiunii principiile devolutiunii legale a mostenirii sunt: chemarea la mostenire in ordinea claselor de mostenitori legali, acel al proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa și principiul egalitatii dintre rudele din aceeasi clasa și de acelasi grad de chemare la mostenire. Astfel, potrivit primului principiu enuntat, prima clasa de mostenitori este clasa descendentilor in linie directa alcatuita din copii, nepoti, stranepoti, fara limita de grad.
Reclamanta și tatal paratului avand calitate de descendenti, respectiv de fii, fac parte din prima clasa de mostenitori, cota de mostenire ce li se cuvine acestora fiind egala. Sotul supravietuitor, in baza Legii 319/1944, vine in concurs cu fiecare clasa de mostenitori, avand o cota determinata raportat la fiecare din aceste clase. In concurs cu prima clasa de mostenitori, respectiv cu descendentii, acesta culege ¼ parte din mostenire, indiferent de numarul acestora. Contrar sustinerilor reclamantei si antecesorul paratului BAKK C. EMERIK la fel ca si aceasta a savarsit acte de acceptare a succesiunii ramase in urma decesului parintilor acestora
Ca urmare raportat la capetele de cerere avand ca obiect succesiune, instanta va constata că în urma def. BAKK C., decedat la 04.09.1984, în . acceptanți sunt numita BAKK C., în calitate de soție supraviețuitoare, B. C. si def. BAKK C. EMERIK în calitate de descendenti, copii ai defunctului; masa succesorală rămasă în urma def. BAKK C., se compune din cota de 35/40 părti din construcția situată în Oșorhei, nr.135 din care 31/40 părți din, dobândită de el cu titlu de uzucapiune și cumpărare și cota de 4/40 părți din același imobil ( construcție) dobândită cu titlu de moștenire, așa cum e intabulat sub B 26 asupra aceleiași case și respectiv 486 mp teren, inscris în CF.545 Oșorhei cu nr.top.468/I a; dispune predarea succesiunii pe seama moștenitorilor BAKK C. asupra cotei de 2/8 parte (pentru soția supraviețuitoare) și B. C. respectiv BAKK C. EMERIK asupra cotei de 3/8 părți. Apoi va dispune intabularea dreptului de proprietate astfel dobandit de catre mostenitori.
In ceea ce priveste succesiunea rămasa in urma decesului numitei BAKK C., survenit la data de 19.06.1995, instanta va constata ca moștenitori legali acceptanți sunt, B. C. si def. BAKK C. EMERIK în calitate de descendenti, copii ai defunctei, va constata că masa succesorală rămasă în urma def. BAKK C., se compune din terenul cuprins în CF.545 Oșorhei, cu nr.top.468/la în natură teren intravilan în suprafață de 2878 mp, dobandit în baza TP.nr.2848/2007 precum și cota de 2/8 parte ce a dobândit-o cu titlu de moștenire de la def. ei soț BAKK C. ( din 35/40 părți din construcție și din 486 mp); va dispune predarea moștenirii si întabularea dreptului de proprietate astfel dobandit de cate mostenitori.
Cat priveste capatul de cerere avand ca obiect sistare indiviziune instanta va retine ca proprietatea este un drept real ce confera titularului atributele de posesie, folosinta si dispozitie asupra unui bun pe care acesta le poate exercita in plenitudinea lor cu respectarea normelor si legilor in vigoare.
Dreptul de coproprietate pe cote parti, respectiv coproprietate se caracterizeaza prin faptul ca un bun aparține simultan si concurent la doi sau mai multi coproprietari fara ca bunul sa fie fracționat in materialitatea sa, fiecare coproprietar având determinata o cota parte ideala abstracta, matematica din dreptul de proprietate ce se exprima sub forma de fractie nominala,zecimala ori in procente si deci, la incetarea coproprietații se va stabili sau individualiza exact partea materiala din bun ce corespunde cotei parti din dreptul de proprietate ce apartine fiecaruia.
Coproprietatea obisnuita fiind vremelnica, poate inceta prin mai multe cazuri, din care cel mai frecvent este partajul, împărțeala reglementata de art. 728 – 799 c.civ. Pentru a opera partajul conventional trebuie sa existe acordul tuturor coproprietarilor iar cand nu se inteleg, intervine imparteala judecatoreasca.
Partajul, ca operatiune juridica, urmareste sa puna capat starii de indiviziune trecand bunurile stapanite pe cote parti abstracte in proprietatea exclusiva a fiecarui copartas conform intinderii dreptului sau. Compunerea loturilor constituie operatiunea de baza a partajului care trebuie sa fie dominata de principiul corespondentei loturilor cu cota de proprietate, principiu consacrat de art. 741 alin. 1 c.civ. Din cuprinsul rapotului de expertiza efectuat in cauza reiese ca terenul in litigiu are valoarea totala de 27.000 euro iar casa nu prezinta nici o valoare, fiind foarte veche, 114 ani, ocazionând eventual cheltuieli in vederea demolarii.
F. de cele mai sus indicate vazand si declaratia paratului autentificata sub nr. 386 din 08.05.2015 de BNP Chindlea E. Laviniain caprinsul careia arata ca este de acord sa-i achite reclamantei o sulta in suma de 20.000 de euro, instanta va dispune sistarea coproprietatii asupra imobilului in litigiu prin atribuirea pe seama pârâtului S. C. T. a cotei de proprietate din teren si din casa apartinand reclamantei cu obligarea acestuia la o sulta in suma de 20.000 de euro.
In privinta cheltuielilor de judecata instanta va dispune compensarea in intregime a acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, cererea formulată de către reclamanta BALASZ C., domiciliată în Oșorhei nr. 141, jud. Bihor în contradictoriu cu pârâții B. I., B. B., B. I., B. M., B. I., B. I., B. B., B. G., B. IULIANNA, B. I., P. G., P. T., toți cu domiciliul necunoscut, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI OȘORHEI, S. C. T., dom.în Oșorhei, nr.753, cu domiciliul procesual ales în Oradea, ..I, ., jud.Bihor.
- Constata trecerea abuziva in proprietarea Statului a cotei de 16/40 părți, potrivit inscrierii de sub B 19, 20 din CF.545 Oșorhei din proprietatea antecesorilor partilor.
Constată nulitatea absolută a procesului verbal din 16 aug. 1976, întocmit de Consiliul Popular Oșorhei,
Dispune rectificarea situației de CF.545 Oșorhei de sub B 19; 20, radierea înscrierii de sub B 19; 20, și restabilirea situației de CF. anterioară.
2. Constata că defunctul BAKK C. tatal reclamantei respectiv bunicul paratului S. C. T. a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra cotei de 30/40 părți din construcția, situată în Oșorhei, nr.135, înscrisă în CF.545 Oșorhei, cu nr.top.468/1a.
Dispune întabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 30/40 părți din construcție pe numele defunctului BAKK C., cu titlu de uzucapiune.
3. Constata că între numita B. I. în calitate de promitentă vânzătoare si defunctul BAKK C., promitent cumparator, tatal reclamantei respectiv bunicul patern al paratului S. C. T. în calitate de promitent cumpărător, s-a încheiat promisiunea sinalagmatică de vânzare – cumpărare din 12 august 1968 având ca obiect cota de 1/40 părți din constructia situată în Oșorhei, nr.135, înscrisă în CF.545 Oșorhei, asupra nr. top.468/1a, iar pretul a fost in intregime achitat, prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare – cumpărare.
Dispune intabularea in CF.545 Oșorhei a dreptului de proprietate astfel dobândit de defunctul BAKK C. tatal reclamantei respectiv bunicul paratului S. C. T..
4. Constata că în urma def. BAKK C., decedat la 04.09.1984, în . acceptanți sunt numita BAKK C., în calitate de soție supraviețuitoare, B. C. si def. BAKK C. EMERIK în calitate de descendenti, copii ai defunctului; masa succesorală rămasă în urma def. BAKK C., se compune din cota de 35/40 părti din construcția situată în Oșorhei, nr. 135 din care 31/40 părți din, dobândită de el cu titlu de uzucapiune și cumpărare și cota de 4/40 părți din același imobil ( construcție) dobândită cu titlu de moștenire, așa cum e intabulat sub B 26 asupra aceleiași case și din 486 mp teren, inscris în CF.545 Oșorhei cu nr.top.468/I a;
Dispune predarea succesiunii pe seama moștenitorilor BAKK C. asupra cotei de 2/8 parte (pentru soția supraviețuitoare) și B. C. respectiv BAKK C. EMERIK asupra cotei de 3/8 părți.
Dispune intabularea dreptului de proprietate astfel dobandit de catre mostenitori în CF.545 Oșorhei.
5. Constata că in urma decesului numitei BAKK C., survenit la data de 19.06.1995 moștenitori legali acceptanți sunt, B. C. si def. BAKK C. EMERIK în calitate de descendenti, copii ai defunctei,
Constata că masa succesorală rămasă în urma def. BAKK C., se compune din terenul cuprins în CF.545 Oșorhei, cu nr.top.468/la în natură teren intravilan în suprafață de 2878 mp, dobandit în baza TP.nr.2848/2007 precum și cota de 2/8 parte ce a dobândit-o cu titlu de moștenire de la def. ei soț BAKK C. ( din 35/40 părți din construcție și din 486 mp teren);
Dispune predarea moștenirii si întabularea dreptului de proprietate astfel dobandit de cate mostenitori, in CF.545 Oșorhei.
6. Dispune sistarea coproprietatii asupra imobilului in litigiu prin atribuirea pe seama pârâtului S. C. T. a cotei de proprietate din teren si din casa apartinand reclamantei cu obligarea acestuia la o sulta in suma de 20.000 de euro.
Cu apel in termen de 15 zile de la comunicare cese vadepune la Judecatoria Oradea.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 04.08.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. E. PAȘCULENUȚA R.
tehnored.jud.M.E.P.
17 ex.15 . I., B. B., B. I., B. M., B. I., B. I., B. B., B. G., B. IULIANNA, B. I., P. G., P. T., CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI OȘORHEI, S. C. T.
| ← Prestaţie tabulară. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria ORADEA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6678/2015.... → |
|---|
