Plângere contravenţională. Sentința nr. 602/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
Comentarii |
|
Sentința nr. 602/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 602
Dosar nr._ plângere contravențională Legea nr. 53/2003 rep.
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
Ședința publică din data de 20.02.2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 602
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. D.
GREFIER –D. L.
La ordine venind pronunțarea asupra cauzei civile privind petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ N., având ca obiect plângere contravențională Legea nr. 53/2003 rep.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii ce face parte integrantă din prezenta cauză. În considerarea dispozițiilor art. 396 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în vederea deliberării, instanța a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru data de 06.02.2015, respectiv 20.02.2015.
După deliberare,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.04.2014 sub numărul_, petenta . a formulat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul T. de Muncă N. (în continuare ITM), plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.04.2014, prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 20.000 lei, pentru nerespectarea dispozițiilor privind încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă anterior începerii raporturilor de muncă.
În motivarea plângerii, petenta a arătat, in esenta, că în data de 09.04.2014 s-a efectuat un control la punctul de lucru al societății, constatandu-se că numitele G. M. G. si S. E. M. nu aveau contract individual de munca in forma scrisa, desi prestau activitate la societatea petenta. Petenta arata ca in urma reclamantiei facuta de numita S. E. M. a avut loc acest control, iar cea care a reclamat a stat in perioada de proba fara a fi angajata pentru ca a refuzat sa prezinte certificatul eleiberat de medicina muncii. In ceea ce o priveste pe G. G. arata ca la data de 09.04.2014 cand a avut loc controlul aceasta nu presta activitate in folosul petentei ci doar o asista pe numita S. G., vanzatoare la societate, pentru a se obisnui cu noile atributii la locul de munca. Arata ca G. G. fusese angajata pana la data de 07.04.2014, iar la data de 08.04.2014 demarase procedura de angajare la societatea petenta.
Cu privire la legalitatea procesului verbal de ocntraventie arata ca au fost incalcate dispoziiile art. 16 si 17 din OUG nr. 2/2001 intrucat agentul constatator mu a motivat in drept sanctiunea aplicata.
In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenyii cu sanctiunea avertisment.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 31 din OG 2/2001.
Plângerea contravențională a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbre in valoare de 20 lei.
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neintemeiata, întrucât procesul-verbal a fost legal întocmit.
A arătat intimatul că numitele G. G. si S. E. M. au prestat activitate în funcția de agent vanzari timp de 8 ore pe zi fără a avea încheiat și semnat contract individual de muncă încheiat anterior derulării raporturilor de muncă, fapt ce contravine art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2001 rep.
În dovedire a depus în copii: proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, procesul-verbal de control si anexa, extras din aplicatia electronica cuprinzand salariatii petentei, fisa de identificare, practica judiciara.
În cauză a fost încuviințată pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în declarația martorilor G. G. si S. S..
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prin prisma susținerilor părților și a dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 10.04.2014, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de_ lei, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 260 alin. 1 litera e din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.
S-a reținut în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.04.2014 că, în urma controlului desfășurat la data de 09.04.2014 ora 12,40 la punctul de desfacere situat in municipiul Piatra N. Piatra Centrala s-a constatat că angajatorul nu respectă dispozițiile legale referitoare la primirea la muncă a unei persoane numai în baza unui contract individual de muncă încheiat în formă scrisă anterior începerii raporturilor de muncă. Astfel, pentru persoana G. G. nu a fost încheiat contract individual de muncă anterior începerii raportului de muncă (fila 9). De asemenea, s-a retinut in cuprinsul aceluiasi proces verbal de ocntraventie ca numita S. E. M. a prestta activitate la societatea petenta, fara a avea incheiat contract individual de munca, in perioada 13.02.1014 – 07.04.2014.
În temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are îndatorirea de a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărând asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat prin plângerea care formează obiectul prezentei cauze, instanța, analizând din oficiu conținutul acestuia prin prisma dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate elementele prevăzute de articolul menționat sub sancțiunea nulității absolute.
In ceea ce priveste motivul de nulitate invocat de catre petenta instanta constata ca acesta nu este intemeiat, intimata respectand prevederile art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001, mentionand in cuprinsul actului constatator ca faptele retinute in sarcina petentei se incadreaza in dispozitiile art. 16 alin 1 lit. E din legea nr. 53/2003 coroborate cu art. 260 alin. 1 lit e din acelasi act normativ.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal atacat îndeplinește condițiile de temeinicie pentru sancționarea în mod valabil a contravenientei, având în vedere următoarele considerente:
În primul rând, analizând hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. împotriva României, instanța reține că trebuie respectate în materie contravențională garanțiile cuprinse în art. 6 CEDO, referitoare, în principal, la prezumția de nevinovăție și incidența principiului potrivit căruia orice îndoială profită acuzatului (in dubio pro reo), dar și la existența unei prezumții relative că reflectă adevărul, în favoarea conținutului actului de constatare încheiat ca urmare a percepțiilor proprii ale agentului constatator.
Sub acest aspect, instanța reține că procesul-verbal, beneficiind de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, face dovada celor reținute de agentul constatator faptele fiind constatate nemijlocit.
În acest context, instanța amintește că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios european al drepturilor omului, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a învesti organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko împotriva Slovaciei, hotărârea din 2 septembrie 1998, §64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare și executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia să contravină CEDO.
Totodată, Curtea a mai reamintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, jurisdicțiilor naționale le revine în principal sarcina de a aprecia elementele de probă administrate în fața lor și de a se pronunța asupra pertinenței acelor probe pe care părțile doresc să le propună în vederea administrării.
Față de aceste aspecte, instanța reține că faptele contravenționale au fost constatate de către inspectorii ITM în mod direct, nemijlocit prin controlul efectuat la sediul petentei fiind sustinute de celelalte înscrisuri depuse de intimat, respectiv procesul-verbal de control și anexele aferente, precum și fisa de identificare ( fila 39) din care rezultă că numita G. G. a lucrat la societatea petentă in functia de agent vanzari de la data de 08.04.2014, având un program de 8 ore pe zi, fara a negocia salariul, atestand sub semnatura ca nu a semnat contract de munca.
În fața instanței, martora G. G. (fila 57) a susținut prin declarație alta situația de fapt decat cea consemnata in cadrul fisei de identificare, respectiv ca a comunicat inspectorilor de munca la momentul controlului ca urmeaza sa fie angajata, nu ca deja este angajata. Susținerile martorului vor fi înlăturate ca nesincere având în vedere că aceasta a adoptat o poziție subiectivă, favorabilă petentei, în vederea exonerării angajatorului de plata amenzii și implicit a continuării raporturilor de muncă în calitate de angajat a acestuia, având un interes direct în cauză.
Declaratia acestui martor contrazice in parte fără o explicatie plauzibilă cele sustinute sub semnătura în fata organelor de control, simpla temere reverențiara fata de organele de control neputând determina raportat la nivelul de pregatire al martorului, inserarea si însușirea unui ansamblu de date neadevarate pe fisa de identificare.
In ceea ce o priveste pe numita S. E. M. instanta constata ca aceasta personal a declarat ca a prestat activiatte in folosul societatii petente fara a avea incheiat contract individual de munca, iar petenta, in cuprinsul pangerii formulate a recunoscut acest lucru, mentionand ca a stat o perioada in proba. Faptul ca S. E. M. a fost angajata ca vanzatoare la societattea petenta reiese si din declaratia martorei S. Stafanica, care in fata instantei a mentionat ca in primavara anului 2014 a fost angajata o fata M., ca vanzator, pentru aproximativ o luna de zile, fara a fi ulterior angajata.
Față de cele expuse, instanța apreciază că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, iar conduita petentei se situează în sfera ilicitului contravențional, ce constituie temei al răspunderii contravenționale.
Potrivit definiției legale, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu (art. 10 din Codul muncii – Legea nr. 53/2003).
Din coroborarea mențiunilor din procesul-verbal cu fisele de identificare, rezultă că numitele G. Gerogeta si S. E. M. au prestat pentru societatea petentă, angajator persoană juridică, activitate în funcția de agent vanzari, timp de 8 ore pe zi fara ca angajatorul sa inregistreze contractul individual de munca in evidente.
Desi petenta a depus la dosar copia contractului individual de munca incheiat cu numitul S. E. M. (filele 24-25), instanta subliniaza ca obligatia angajatorului era aceea de a transmite la ITM N. registrul general de evidență a salariaților în format electronic cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
Prevederile art. 16 alin. 1 din Codul muncii stabilesc că un contract individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
Fapta contravențională reținută în sarcina petentei este prevăzută de dispozițiile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, potrivit căruia constituie contravenție primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1).
Referitor la individualizarea sancțiunilor, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sub aspectul sancțiunii aplicate petentei, instanța constată că pentru fapta prevăzută de art. 260 alin. 1 litera e din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se sancționează cu amendă de la_ lei la_ lei pentru fiecare persoană identificată, petentei fiindu-i aplicată amenda egală cu minimul special.
Astfel fiind, dată fiind situația de fapt reținută și gradul de pericol social semnificativ al faptei contravenționale reținute, instanța apreciază că sancțiunea aplicată de agentul constatator îndeplineste cerința proporționalității în sensul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și că o sancțiune nepecuniară, constând într-un avertisment, nu ar fi justificată, întrucât din atitudinea petentei nu rezultă că o astfel de măsură ar fi aptă să își atingă scopul preventiv.
Pentru toate considerentele expuse, constatând caracterul neîntemeiat al plângerii contravenționale, instanța o va respinge în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. Gherăneț S.R.L., cu sediul procedural ales la Cabinet avocat Hurgheș L., ..26, județul N. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.04.2014, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă N., cu sediul în Piatra N., . nr.8, județul N., ca neîntemeiată.
Ia act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul N. în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. DUMITRIUDOINA L.
Red.C.D./05.10.2015;
Teh.D.L./05.10.2015;
5 ex.
← Pretenţii. Sentința nr. 552/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT | Plângere contravenţională. Sentința nr. 482/2015.... → |
---|