Pretenţii. Sentința nr. 1628/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.04.2015, când a fost amânată pronunțarea pentru, 04.05.2015 și respectiv pentru azi, 11.05.2015. Dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20.04.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

După deliberare,

INSTANȚA

P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.11.2013 reclamanta . administrator judiciar Euroinsolv S.P.R.L a chemat în judecată pe pârâta Asociația de Proprietari nr.3, solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2587,97 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2011-mai 2012.

În motivare, a arătat că a furnizat pârâtei în perioada iunie 2011-mai 2012 energie termică în baza contractului de furnizare a energiei termice nr.68-2009, iar aceasta, deși avea obligația de a achita contravaloarea serviciilor prestate nu și-a îndeplinit această obligație, iarr neplata contravlorii utilităților în termenul contractual legal l-a determinat să perceapă penalități de întârziere.Totodată, a arătata că deși debitoarea a fost notificată în mai multe rânduri să achite serviciile facturate, aceasta a refuzat nejustificat să achite debitul restant.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prev. art.1270, 1516 și următoarele Cod civil.

Anexat cererii, reclamanta a depus la dosar contractul de furnizare a energiei termice nr 68-01.09.2009, anexa, 1,2, 3, facturi fiscale emise de reclamantă f. 15-42.

La data de 06.01.2014, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivare,a arătat că reclamanta nu a furnizat energie termică pârâtei în perioada iunie 2011-mai 2012 către pârâtă, însă a emis timp de un an de zile facturi prin care a aplicat penalități la penalități, că reclamanta a furnizat energie termică până la data de 1 aprilie 2011, când a sistat unilateral furnizarea de încălzire și apă caldă, iar în centralizatorul depus de reclamantă la dosar cu penalitățile calculate a trecut ultimile trei facturi restante în valoare de 7156,02 lei, fără a trece și plățile efectuate în cuantum de 8140 lei.

Totodată, a arătat că în facturile emise și pe baza cărora reclamanta își întemeiază acțiunea sunt strecurate erori, întrucât deși au fost achitate sume de bani de către ea, nu au fost scăzute aceste valori.

Anexat întâmpinării, pârâta a depus la dosar chitanțe f.50.

La data de 28.04.2014 pârâta a depus la dosar completare la întâmpinare și facturi fiscale.

La termenul din 06.06.2014 reclamanta a depus la dosar precizări, prin care a a arătat că susținerile pârâtei inserate în întâmpinare sunt eronate, că deși pârâta a beneficiat de furnizare de energie termică și avea obligația de a achita contravloarea acesteia în 15 zile de la emiterea facturilor aceasta nu și-a îndeplinit obligațiade plată, astfel că a perceput penalități de întârziere.

Anexat întâmpinării, pârâta a depus la dosar facturi .

La data de 17.11.2014 instanța a reținut cauza în pronunțare, aceasta fiind repusă pe rol la data de 17.11.2014, în vederea completării probatoriului.

Instanța, în temeiul prev art 255-258 C.pr.civ a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri și din oficiu a dispus efectuarea în cauză a unei expertise contabile, fiind stabilită în sarcina reclamantei obligația de a achita suma de 600 lei, reprezentând onorariu, instanța fiind în imposibilitate de a administra aaceastă probă, întrucât reclamanta nu a făcut dovada achitării onorariului.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 01.09.2009 părțile litigiului de față au încheiat contractul de furnizare a energiei termice nr.68, având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și pentru apă caldă de consum, facturarea cotei-părți din consumurile totale de energie termică înregistrată de contoarele de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum, montate pe branșamentul condominiului, reglementarea raporturilor dintre furnizor și consumatorul individual privind condițiile de consum și plata contravalorii acestor consumuri, pe baza facturii emisă de furnizor.

Potrivit art. 7 pct. 1 contract, furnizorul este obligat să respecte prevederile reglementărilor în vigoare și angajamentele asumate prin contract și să factureze cantitățile de energie termică consumatorilor din spațiile cu destinația de locuință sau altă destinație, în conformitate cu prevederile contractuale, la prețurile și tarifele legal stabilite.

În conformitate cu art. 9 lit. a din contract consumatorul are obligația de a achita integral și la termen facturile emise de furnizor, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, inclusiv eventualele debite restante.

În drept, având în vedere modificările legislative intervenite, respectiv . Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, la stabilirea legii aplicabile raportului juridic dedus judecății, instanța are în vedere dispozițiile art. 6 alin. (2) din Codul civil potrivit cărora ,,actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot produce alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii sau producerii lor”.

În același sens, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil stabilește că actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 102 din același act normativ ,,Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”.

Față de cele expuse anterior, instanța apreciază că raportul juridic dedus judecății este guvernat de art. 969 din cod civil anterior potrivit cărora ,,convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante˝.

P. urmare, contractul de furnizare a energiei termice este obligatoriu pentru părțile contractante, nerespectarea acestuia având drept consecință angajarea răspunderii civile contractuale a părții în culpă.

P. urmare, obligația de a achita contravaloarea energiei termice furnizată de reclamată incumbă pârâtei pe toată durata contractului încheiat între părți, atâta timp cât nu a intervenit revocarea acestuia prin consimțământul mutual al părților contractante.

Astfel, din cele expuse mai sus, instanța reține existența raportului juridic obligațional care constituie premisa răspunderii contractuale în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor asumate. Pentru a se putea stabili răspunderea contractuală se impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv existența unui prejudiciu cauzat de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, să existe un fapt prejudiciabil, să existe o relație de la cauză la efect și să existe o culpă a debitorului.

Cu privire la îndeplinirea obligației contractuale de a furniza energie termică ce revenea reclamantei, instanța, raportat la înscrisurile existente la dosar nu rezultă că aceasta și -a îndeplinit în perioada iunie 2011-mai 2012 obligația contractuală de a furniza energie termică.

Totodată, pentru angajarea răspunderii civile contractuale a pârâtei trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: respectiv săvârșirea unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu cauzat de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum si a vinovăției celui care a săvârșit fapta ( prezumată în materia analizată ).

Totodată o condiție care se cerere pentru angajarea răspunderii civile a pârâtrei este ca prejudiciul presupus cauzat să fie cert, atât în privința existenței sale, cât și a posibilității de evaluare a acestuia.

În prezenta cauză, instanța reține că deși reclamanta solicită obligarea pârâtei la penalități de întârziere, își fundamentează acțiunea doar pe facturile fiscale depuse la dosar f. 15-38, fără a exista o modalitate clară de determinare a cuantumului acestora, astfel că în cauză se impunea determinarea valorii acestora prin efectuarea unei expertize contabile pentru a stabili dacă pârâta datorează penalități de întârziere pentru energia termică care ar fi fost furnizată de reclamantă în perioada iunie 2011-mai 2012, precum și de a stabili, în caz afirmativ contravloarea acestora.

Totodată, aspectele semnalate de pârâtă prin întâmpinare referitoare la achitarea și chiar în plus a serviciilor prestate de reclamantă ar fi trebuit verificate tot în cadrul unei expertize contabile, probă pe care instanța a fost în imposibilitate a o administra, întrucât nu s-a făcut dovada achitării onorariului.

Astfel, raportat la cele învederate mai sus, instanța apreciază că în cauză prejudiciul nu este cert, nefiind îndeplinită astfel o condiție necesară angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei, urmând pe cale de consecință să respingă acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea foprmulată de reclamanta .. – prin administrator judiciar .>, cu sediul în Piatra N., ., ., Cod fiscal – RO_, J_, în contradictoriu cu pârâta Asociația de proprietari nr.3, cu sediul în Piatra N., ..8, ..C, jud. N., ca neîntemeiată.