Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 525/2015. Judecătoria ROMAN

Sentința nr. 525/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 525

Dosar nr._ - ordonanță președințială –

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA R. - JUDEȚUL N.

Sentința Civilă nr.525

Ședința publică de la 02 martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - V. I.

Grefier - B. - A. D.

Pe rol fiind, judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamant L. A.-A., reclamant L. A.-A.-LA C. AV V. R., reclamant L. A. A. și pe pârât L. M., pârât L. M., având ca obiect ordonanță președințială .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă martorii G. E. și Ț. P., lipsind părțile. Pentru reclamant se prezintă avocat V. R., iar pentru pârât avocat S. P..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată următoarele:

- obiectul judecății - ordonanță președințială,

- stadiul judecății – fond – al patrulea termen de judecată,

- alte aspecte procedurale –

Potrivit art. 318 – 321 C.p.c., au fost audiați martorii G. E. și Ț. P., depozițiile acestora fiind menționate în procesele verbale ce se află atașate la dosarul cauzei.

Avocat S. P. pentru pârâtă consideră că, nu se poate judeca această cauză pe cale de urgență, urmând ca instanța să se pronunțe pe cale de excepție, dacă această cerere poate fi judecată pe calea ordonanței președințiale.

Consideră că, cererea promovată de reclamant, nu are caracter de urgență, având în vedere depozițiile martorilor, solicitând transformarea prezentei cauze într-o cauză de drept comun .

Avocat S. P. pentru pârâtă, arată că, insistă în continuare în efectuarea unei anchete sociale prin comisie rogatorie, la reședința pârâtei din Italia.

Depune la dosarul cauzei, cererea adresată de pârâtă Chesturii din R., cu privire la actele de violență săvârșite de reclamant împotriva pârâtei.

Comunică un duplicat și apărătorului reclamantei.

Avocat V. R. pentru reclamant, precizează faptul că aceste înscrisuri nu pot fi luat în considerare,motivat de faptul că nu poartă număr de înregistrare.

La întrebarea instanței de judecată dacă înțelege să se judece pe calea ordonanței președințiale sau pe calea dreptului comun, avocat V. R. pentru reclamant arată că, înțelege să se judece în continuare pe calea ordonanței președințiale și nu pe calea dreptului comun.

Relația dintre tată și copii are un caracter urgent, deoarece mama refuză să mai lase copii să își vadă tatăl.

Solicită respingerea excepției invocate de apărătorul pârâtei .

Instanța unește excepția cu fondul cauzei.

Instanța respinge cererea formulată de pârâtă prin apărător, privind efectuarea unei anchete sociale prin comisie rogatorie, la reședința pârâtei din Italia, cu motivarea că în materia ordonanței președințiale nu sunt admisibile probe care necesită o perioadă mai îndelungată.

Apărătorii părților pe rând arată că, nu mai au cereri de formulat și probe de administrat în cauză.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, s-a trecut la dezbaterea cauzei în fond când:

Avocat V. R. pentru reclamant, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, stabilirea unui program de vizitare cu preluarea minorei la domiciliul reclamantului, de sâmbătă ora 10,00 până duminică ora 18,00 în prima și a patra săptămână din lună, o săptămână cu ocazia sărbătorilor de C., o săptămână cu ocazia sărbătorilor de paște, o lună în vacanța de vară, iulie sau august, la aprecierea pârâtei.

Avocat S. P. pentru pârâtă, arată că, insistă in continuare că, această cerere nu putea fi soluționată pe calea ordonanței președințiale, cu motivarea că textul Codului civil și al Codului de procedură Civilă, stabilește exact situațiile în care, părțile se pot adresa instanței cu aceste cereri.

În art.998 cod civil se indică modalitatea de soluționare a cererii de ordonanță președințială .

În prezenta cauză promovată este vorba despre separarea părților de peste un an de zile, despre împrejurarea că, pârâtul a plecat din Italia locul de reședință al părților în Belgia și Austria, s-a întors după mai bine de 6 luni din nou în Italia pentru că nu avea loc de muncă în țările respective, a căutat o locuință și a închiriat-o .

Minora și-a vizitat tatăl și îl vizitează în continuare.

Potrivit Legii 272/2004, se stabilește ca acțiune în justiție doar pentru limitarea acestui drept, în situația când părinții nu se înțeleg cu privire la programul de vizită.

Potrivit art. 401 al. 2 din Codul Civil „în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept”.

Solicită respingerea acțiunii, iar în subsidiar arată că aceasta este de acord cu stabilirea unui program de vizită în favoarea reclamantului. Nu este de acord cu programul de vizită solicitat de reclamant.

Cu cheltuieli de judecată.

În replică avocat V. R. pentru reclamant, arată că pârâtă prin apărător a formulat un program de vizitare al minorei prin întâmpinarea depusă, fără preluarea acesteia la domiciliul reclamantului.

Nu înțelege cum reclamantul va putea vizita minora, pârâta dorește să stea cu reclamantul cât acesta vizitează minora. Se întreabă unde este starea de pericol.

Prin înscrisul depus astăzi de pârâtă la dosarul cauzei, se pot dovedi neînțelegerile existente între părți, având în vedere că, pârâta a depus o plângere la poliție împotriva reclamantului.

Plângerea depusă, se află în faza de cercetare. Nu există dovezi că pârâta a fost lovită sau hărțuită.

Solicită admiterea cererii.

Dezbaterile s-au declarat închise iar cauza a rămas în pronunțare.

INSTANȚA,

Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată la această instanță sub nr._, reclamantul L. A.-A., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat V. R., cu sediul în mun. R., ., a chemat în judecată pe pârâta L. M., CNP_, domiciliată în mun. R., ., ., rezidentă în Italia, Genzano di R., Via Giusepe Garibaldi 63, solicitând stabilirea unui program de vizitare cu preluarea minorei L. D.-B.,născută la data de 20.02.2008,la domiciliul său,astfel.

- de sâmbătă ora 10,00 până duminică ora 18,00,în prima și a patra săptămână din lună;

- o săptămână cu ocazia sărbătorilor de C.;

- o săptămână cu ocazia sărbătorilor de Paști;

- o lună în vacanța de vară ,iulie sau august.

A mai solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a arătat că ,la data de 02.07.2014,a depus la Judecătoria R. acțiune de divorț ce face obiectul dosarului nr._ în care a solicitat și stabilirea unui program de vizitare minori. După ce a primit acțiunea,pârâta i-a interzis să mai ia legătura cu copii și le vorbește foarte urât despre el,încercând să-l despartă de aceștia.

În drept a invocat dispoz.art.996 și urm.C.p.civ.,art.453 C.p.civ.

A solicitat proba cu înscrisuri.

S-a timbrat legal cererea.

A solicitat proba cu înscrisuri și audierea martorilor G. E. și Ț. P..

Pârâta a formulat întâmpinare,solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. În subsidiar a arătat că este de acord cu un program de vizitare dar nu prin preluare.

A motivat că acțiunea este neîntemeiată întrucât nu este îndeplinită condiția urgenței. Reclamantul nu a dorit să-și viziteze copiii ,nu contribuie la întreținerea lor ,nu este interesat de copii. De asemenea,reclamantul nu are o locuință corespunzătoare și un loc de muncă.

A solicitat proba cu înscrisuri,audierea martorilor B. R. și G. W. și anchetă socială.

Din actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:

Părțile sunt căsătorite, căsătorie din care au rezultat doi copii, în prezent unul este major (fila 7), minoră fiind L. D.-B., născută la data de 20.02. 2008 (fila 10).

Pe rolul acestei instanțe există dosarul de divorț între părți,înregistrat sub nr._ în care s-a solicitat și relații personale cu minorii.

Potrivit art.919 C.p.civ., „ Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei”

Articolul 996 alin.1 C.p.civ. care reglementează ordonanța președințială, prevede că „ Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Din textul de lege indicat mai sus se reține că ,pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanță președințială trebuie să îndeplinească mai multe condiții,una dintre ele fiind urgența. În speță nu este îndeplinită această condiție. Astfel,de la începutul procesului,deși a invocat urgența,reclamantul,prin apărător ales,nu a timbrat cauza la depunerea cererii,instanța fiind nevoită să-i facă adresă în acest sens,ceea ce a dus la întârzierea acordării primului termen. De asemenea, reclamantul nu și-a adus martorii la termenul stabilit de instanță (fila 48),fiind necesar un nou termen .

Cu privire la situația minorei, din declarațiile martorilor audiați,se reține că aceasta locuiește cu pârâta și fratele major la R. într-un spațiu compus din trei camere, baie, bucătărie. Tot la R. locuiește și reclamantul, având posibilitatea de a vedea minora.

Față de cele expuse, instanța constată că nu este îndeplinită condiția urgenței, motiv pentru care se va respinge prezenta cerere.

Potrivit art.453 C.p.civ. reclamantul va plăti pârâtei onorariul de avocat cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRÂȘTE

Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul L. A.-A., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat V. R., cu sediul în mun.R., ., ., județul N., împotriva pârâtei L. M., CNP_, domiciliată în mun. R., ., ., rezidentă în Italia, Genzano di R., Via Giusepe Garibaldi 63.

Obligă pe reclamant să plătească pârâtei suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.03.2015.

Președinte,Grefier,

IV/DBA

7 ex.

Red. IV – 09 martie 2015

Tehn. DBA – 12 martie 2015

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 525/2015. Judecătoria ROMAN