Plângere contravenţională. Sentința nr. 112/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 112/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 112
DOSAR NR._ pl. contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R. JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 112
Ședința publică din data 22 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEEne L. E.
GREFIERNecșoiu F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul S. C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N..
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței:
Obiectul cererii: plângere contravențională.
Stadiul procesual: fond, al doilea termen.
Alte aspecte procedurale – la dosar s-au depus în data de 21.01.2015, concluzii din partea petentului.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ la data de 20.06.2014 (filele 3-7 dos. declin.), petentul S. C. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._ din data de 12.06.2014, întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N..
În motivare, petentul a arătat, în esență, că în data de 12.06.2014, ora 20.00, conducea autoturismul marca Seat Cordoba cu nr. de înmatriculare_ pe raza județului N., respectiv DN2 (E85), pe sensul de mers București-Suceava și după ce a ieșit din zona de acțiune a marcajului longitudinal continuu, după ce s-a asigurat și a semnalizat intenția de a depăși, a efectuat depășirea unui autotren care circula cu viteză redusă. Ulterior, a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a comunicat că ar fi efectuat manevra de depășire într-o zonă în care aceasta era interzisă, întocmindu-i proces-verbal de constatare a contravenției.
A învederat că nu a văzut niciun indicator de interzicere a depășirii, iar dacă acesta era montat, vizibilitatea i-a fost obturată de autotrenul care circula în fața sa, iar în zonă era aplicat marcajul longitudinal discontinuu.
De asemenea, petentul a precizat că nu au fost respectate condițiile de fond și de formă ale întocmirii procesului-verbal, prevăzute de art. 180 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, după cum urmează: locul întocmirii nu a fost consemnat în mod corect, întrucât procesul-verbal a fost încheiat pe DN2, în afara localității Tețcani și nu în localitatea Săbăoani; nu a fost consemnat prenumele agentului constatator; nu a fost corect individualizat locul săvârșirii contravenției, deoarece el a efecutat depășirea pe DN2, în afara localității Tețcani și nu pe DN2, în localitatea Săbăoani, acest drum netrecând prin localitatea menționată; de asemenea, nu a mai fost indicat niciun alt punct de reper. A mai arătat că încadrarea juridică a fost greșit făcută, fiind indicate art. 120 h din H.G. nr. 1391/2006 și art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, în loc de art. 120 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 1391/2006 și art. 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002. A precizat că și în cazierul auto nr._ din 18.06.2014, emis de I.P.J. Suceava a fost consemnată greșit încadrarea juridică.
Petentul a învederat că a semnat procesul-verbal fără a-l citi, întrucât se grăbea să ajungă la domiciliu.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 112 C.pr.civ. și ale art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 (fila 11 dos. declin.).
Prin întâmpinarea depusă prin Serviciul Registratură la data de 11.08.2014 (fila 21 dos. declin.), intimatul I.P.J. N. a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal contestat ca fiind temeinic și legal. Astfel, intimatul a arătat că din cuprinsul procesului-verbal rezultă că la data de 12.06.2014, ora 20.28, petentul a condus autoturismul marca Seat cu nr._, pe DN2, în afara localității Săbăoani, având direcția de mers către localitatea Suceava și a depășit neregulamentar autotractorul marca Daf cu nr._, în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” și a marcajului longitudinal continuu, după pasarela peste calea ferată. Abaterea a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala MAI_, iar imaginile au fost stocate pe HDD NT-21. Intimatul a mai arătat că fapta săvârșită de petent este prevăzută de art. 120 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002. Petentul a fost sancționat cu avertisment și reținerea permisului de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice. A mai învederat că petentul nu a formulat obiecțiuni, semnând de luare la cunoștință și de primire a exemplarului nr. 2 al procesului-verbal.
S-a mai menționat că încadrarea juridică a fost realizată corespunzător, iar faptele contravenționale sunt probate cu ajutorul prezumțiilor de legalitate, autenticitate și veridicitate.
În dovedire, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video.
La data de 17.09.2014, petentul a depus răspuns la întâmpinare (filele 30-32 dos. declin.), prin care a arătat că intimatul nu a făcut mențiuni pertinente cu privire la condițiile de fond și de formă ale procesului-verbal, reiterând apărările făcute prin plângerea contravențională.
Prin Sentința civilă nr. 4976/28.10.2014 a Judecătoriei Suceava (filele 39-40 dos. declin.), s-a declinat competența de soluționare a prezentei plângeri contravenționale în favoarea Judecătoriei R., dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 18.12.2014 (fila 10).
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video.
La dosar, s-au depus următoarele: din partea petentului – cazier auto (fila 8 dos. declin.), copie proces-verbal . nr._ din data de 12.06.2014 (fila 9 dos. declin.), copie carte de identitate (fila 10 dos. declin.), dovada . nr._ din data de 12.06.2014 (fila 10 dos. declin.), adresa nr._/17.06.2014 a I.P.J. N. (fila 33 dos. declin.); din partea intimatului – procesul-verbal . nr._ din data de 12.06.2014 (fila 22 dos. declin.), atestat operator radar (fila 23 dos. declin.), buletin de verificare metrologică (fila 24 dos. declin.), CD-ul cu înregistrarea video (fila 26 dos. declin.).
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
La data de 12.06.2014, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N. procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._ (fila 22 dos. declin.) prin care petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 1391/2006 și sancționate de 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, cu avertisment, întrucât la data menționată, ora 20.28, a condus autoturismul marca Seat cu nr._, pe DN2, în afara localității Săbăoani, având direcția de mers către localitatea Suceava și a depășit neregulamentar autotractorul marca Daf cu nr._, în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” și a marcajului longitudinal continuu, după pasarela peste calea ferată. Abaterea a fost înregistrată cu aparatul radar montat pe autospeciala MAI_, iar imaginile au fost stocate pe HDD NT-21. De asemenea, s-a dispus reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Persoana sancționată nu a formulat obiecțiuni, semnând de luare la cunoștință și de primire a exemplarului nr. 2 al procesului-verbal.
Instanța reține că plângerea este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, verificând conținutul procesului-verbal contestat în raport de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 în care sunt prevăzute în mod exhaustiv mențiunile a căror lipsă conduce la nulitatea absolută a procesului-verbal, instanța constată că nu există în cuprinsul actului de sancționare examinat vicii sau lipsuri care să conducă la o asemenea sancțiune, acesta fiind legal întocmit prin completarea integrală și în mod corect a rubricilor prevăzute de textul amintit. În ceea ce privește prenumele agentului constatator, instanța reține că acesta nu lipsește cu desăvârșire, fiind indicată inițiala (F.), dar și gradul (ASP – agent-șef de poliție), astfel că agentul constatator care a întocmit procesul-verbal este individualizat.
Cu privire la încadrarea juridică, instanța reține că fapta săvârșită trebuie să fie descrisă în concret, astfel încât să fie reținute informațiile esențiale cu privire la aceasta, precum și să poată fi identificată legal, prin trimiterea făcută de agentul constatator la textul legal care o incriminează. În situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției sau dacă nu este îndeplinită condiția corespondenței, instanța se află în imposibilitate de a verifica temeinicia aplicării sancțiunii. Or, nu aceasta este situația în cauza de față. Faptul că nu a fost indicat și alin. (1) al art. 120 din H.G. nr. 1391/2006 nu este de natură a duce la anularea procesului-verbal, având în vedere că pe baza descrierii contravenției, dar și a faptului că art. 120 nu mai are la un alt alineat aceasta literă, abaterea poate fi identificată de către instanța de judecată fără niciun echivoc. În plus, instanța constată că agentul constatator a indicat corect și celălalt temei legal, respectiv art. 100 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, caligrafia agentului de poliție nefiind un viciu de legalitate, procesul-verbal fiind lizibil. În ceea ce privește mențiunile din cazierul auto al petentului (fila 8 dos. declin.) și din adresa nr._/17.06.2014 a I.P.J. N. (fila 33 dos. declin.), acestea nu au nicio relevanță asupra actului sancționator, eventualele greșeli ale autorităților, ulterioare întocmirii procesului-verbal, neputând afecta legalitatea acestuia.
Cât privește celelalte apărări ale petentului privind încălcarea condițiilor de fond și de formă, referitoare la greșita consemnare a locului săvârșirii contravenției și întocmirii procesului-verbal, aceste presupuse nereguli ar putea atrage doar sancțiunea nulității relative, condiționate de o vătămare. Sub acest aspect, sarcina probei incumbă petentului, iar acesta nu a dovedit că a suferit o astfel de vătămare. În ceea ce privește extrasul de pe Google Maps, inserat în cererea introductivă, instanța reține că aceste date au un caracter orientativ și nu provin de la vreo autoritate care are atribuții în administrarea drumului respectiv, astfel că nu pot răsturna prezumția de veridicitate a actului sancționator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, actul de sancționare a reținut în mod corect și complet situația de fapt, fiind întocmit prin constatarea nemijlocită a faptei de către agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor ce îi revin potrivit competenței legale, așa cum rezultă din CD-ul cu înregistrarea video (fila 26 dos. declin.).
Or, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul-verbal beneficiază de prezumția de autenticitate și veridicitate și are forță probantă prin el însuși.
Astfel, din materialul probator administrat în cauză, și anume, procesul-verbal de contravenție (fila 22 dos. declin.) și înregistrarea video (fila 26 dos. declin.), instanța reține că în data de 12.06.2014, ora 20.28, petentul a condus autoturismul marca Seat cu nr._, pe DN2, în afara localității Săbăoani, având direcția de mers către localitatea Suceava și a depășit neregulamentar autotractorul marca Daf cu nr._, în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” și a marcajului longitudinal continuu, după pasarela peste calea ferată. Prin această conduită petentul a încălcat interdicția prevăzută de art. 120 alin. (1) lit. h) din H.G nr.1391/2006 care prevede următoarele: „Se interzice depășirea vehiculelor: h) în zona de acțiune a indicatorului
În consecință, față de cele expuse, fapta reținută în sarcina petentului constituie contravenție și în mod corect a fost atrasă răspunderea contravențională a acestuia, împrejurările invocate nefiind de natură să determine o altă concluzie, ci putând fi avute în vedere la stabilirea sancțiunii.
Sub acest aspect, instanța reține că petentul a fost sancționat, potrivit art. 100 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, cu avertisment (sancțiune principală) și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile (sancțiune complementară).
Întrucât avertismentul este cea mai ușoară sancțiune principală care se poate aplica, acesta nu poate fi înlăturat.
În raport de prevederile art. 21 alin. (3) din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că sancțiunea complementară a fost aplicată în mod corespunzător de organele de poliție rutieră, fapta petentului fiind de o gravitate ridicată ce nu justifică înlăturarea sancțiunii complementare.
În concret, se au în vedere următoarele: gradul de pericol social al faptei – ținând cont că nerespectarea normelor legale privind depășirea vehiculelor este una dintre principalele cauze ale accidentelor de circulație soldate cu victime omenești și pagube materiale; atitudinea petentului care nu conștientizează gravitatea faptei sale, acesta efectuând depășirea deși vizibilitatea îi era obturată de către autotractorul pe care l-a depășit, motiv pentru care nu a observat indicatorul, astfel că instanța apreciază că există posibilitatea să săvârșească din nou fapte asemănătoare; faptul că petentul a beneficiat deja de clemență din partea organelor constatatoare în ceea ce privește sancțiunea principală, aplicându-i-se avertisment. În plus, instanța reține că, potrivit art. 96 alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege. Astfel, instanța apreciază că la momentul aplicării acestei sancțiuni, exista o stare de pericol care îi viza pe petent și pasagerii din autoturism, precum și ceilalți participanți la trafic din acea zonă. Având în vedere prin aplicarea acestor sancțiuni se urmărește responsabilizarea conducătorilor auto, instanța apreciază că se impunea suspendarea exercitării dreptului de a conduce, astfel că nu va înlătura această sancțiune.
Față de cele expuse, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul S. C., domiciliat în Suceava, .. 4, ., CNP_,în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., cu sediul în mun. Piatra-N., ., județul N., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._ din data de 10.06.2014, încheiat de intimat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria R..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. L.-E. N. F.
Pentru președinte plecat la altă instanță,
Semnează președintele instanței,
Red./ELE/23. 01. 2015
Tehnored,/NF//24.01.2015
4 ex
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 83/2015. Judecătoria ROMAN | Plângere contravenţională. Sentința nr. 102/2015.... → |
|---|
