Acţiune în constatare. Sentința nr. 4183/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4183/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 4183/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4183/2015
Ședința publică de la 04 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. D. P.
GREFIER: D. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant V. A., reclamant V. V. M. și pe pârât R. B. S.A., având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța a amânat pronunțarea la data de 04.03.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta V. A., reclamant V. V. M. în contradictoriu cu parata R. B. S.A a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna următoarele: sa se constate caracterul abuziv al clauzelor din Contractul de credit nr. RFI_A2.09.2008 ( art. 1.1 lit. b), art. 3.12, art. 3.13, art. 3.14, art. 4.8, art.. 5.5, art. 8.1. din Contract), cele care prevăd clauze abuzive conform Legii 193/2000 si OUG 50/2010;. Sa se constate nulitatea absoluta a clauzelor din Contractul de credit nr. KFI_A2.09.2008 ( art. 1.1 lit. b), art. 3.12, art. 3.13, art. 3.14, art. 4.8, art. 5.5, art. 8.1. din Contract), cele care prevăd clauze abuzive conform Legii 193A000 si OUG 50/2010; Sa se constate abuziva obligarea subsemnaților la plata contravalorii ratelor si comisioanelor lunare la o valoare mai mare decât rata de schimb a valutei in care creditul a fost acordat la momentul acordării acestuia, urmare a denominarii CHF, întrucât în acest fel se aplica o rată de schimb diferită de cea utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziție; obligarea paratei sa modifice Contractul de creditare astfel incat contravaloarea / ratelorlunare sa fie raportata la rata de schimb utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziția imprumutatului; sa se dispuna eliminarea tuturor clauzelor abuzive reclamate; obligarea paratei la emiterea unor noi grafice de rambursare in urma constatării nulitatii clauzelor din Contractul de credit si a recalculării denominarii valutare;obligarea paratei la restituirea sumelor plătite nedatorat in baza clauzelor abuzive; obligarea paratei la plata dobânzii legale pentru sumele plătite nedatorat in baza clauzelor abuzive de la data introducerii cererii de chemare in judecata si pana la f_y data plații efective a acestora; obligarea paratei la plata tuturor cheltuilelilor de judecata ocazionate de prezentele proceduri judiciare.
În motivare, a arătat că in cursul anului 2008, respectiv la data de 12.09.2008 a incheiat cu societatea parata Contractul de credit nr. RFI_, avand drept obiect acordarea unui imprumut in suma de 108.332 CHF. Din punct de vedere al clauzelor pe care le considera abuzive prevăzute de aceasta convenție a menționat:-comision de procesare credit - 2,2% din valoarea creditului; art. 3.12 si art. 1.1 lit. b) din Contract;-comisionul de rambursare anticipata - 3% din suma rambursata anticipat; art. 3.13 din Contract;-comision de administrare - 0,15% din valoarea creditului; art. 3.14 din Contract; -suma minima ce poate fi rambursata nu poate fi mai mica de contravaloarea a 3 rate lunare - art. 4.9 din Contract;-polița de asigurare se va incheia numai cu societati agreate de banca; art. 5.5 din Contract;-banca poate declara in mod unilateral scadenta anticipata a creditului, inclusiv in cazul in care împrumutatul nu se afla in culpa fata de banca; art. 8.1 din Contract
A arătat că desi in data de 10.06.2010 a intrat in vigoare OUG 50/2010 care obliga instituțiile bancare la eliminarea comisioanelor abuzive si alinierea contractelor de credit la noile prevederi legale, in vederea linierii legislației naționale la directivele UE, nu am primit din partea paratei nicio invitație sau notificare in vederea semnării unui Act adițional la Contractul de credit care incerca sa alinieze prevederile Convenției susmenționate la noile prevederi ale OUG 50/2010.
A arătat că a mai solicitat verbal de la apariția ordonanței schimbarea condițiilor de creditare dar nu am mai fost contactat de angajații băncii niciodată.F. toate acestea a apreciat ca in continuare in relația cu subsemnații parata intelege sa acționeze in disprețul clauzelor OG 50/2010, cu vadita rea-vointa iar toate clauzele erau intocmite in mod neclar si dolosiv. In continuarea evenimentelor, desi a insistat sa se emită un act adițional personalizat si care sa conțină cuantumul clauzelor, nici pana astazi, dupa 4 ani de zile nu am mai primit nici un răspuns din partea băncii.
A arătat că s-a si prezentat personal la ghișeele băncii incercand o negociere si o soluționare amiabila cu banca cu privire la eliminarea clauzelor abuzive si alinierea Contractului de credit incheiata in 2008 la noile prevederi ale OUG 50/2010, insa fara nici un rezultat.In permanenta i s-a spus același lucru si anume ca atata timp cat Contractul de credit nu a fost negociat niciodată, intrucat politica băncilor nu prevede aceasta posibilitate nu au nici posibilitatea legala de negociere a semnării vreunui act adițional, banca emițând numai unilateral modificările pe care le considera de cuvinta.A revenit de nenumărate ori la ghișeele băncii, in speranța ca pana la urma banca va intelege ca e preferabila o negociere si o soluționare amiabila, in locul unui litigiu pe rolul instanțelor, cu atat mai mult cu cat R. B. SA pierduse ABSOLUT toate procesele avute cu consumatorii, nici pana in prezent nu am primit vreun răspuns si nici nu s-a ajuns la o soluționare amiabila sau la insusirea in mod valabil de către ambele parti a unor modificări la Convenția inițiala.Astfel, avand in vedere aceste aspecte, in ciuda faptului ca a dat dovada de buna credința si am făcut toate demersurile necesare in vederea soluționării pe cale amiabila a litigiului dintre noi, societatea parata nu a inteles sa se conformeze dispozițiilor OG 50/2010 si astfel nu ne-a ramas la dispoziție ca mijloc de satisfacere a pretențiilor decât calea judiciara, sens in care am formulat prezenta cerere de chemare in judecata.A apreciat Contractul de credit mai sus menționat ca fiind incheiat cu nerespectarea prevederilor legale, incalcand orice norma de drept aplicabila in materia clauzelor abuzive in contractele incheiate cu consumatorii. Astfel: Nemodificarea Convenției de credit nici pana la acest moment, desi a intrat in vigoare OUG 50/2010-norma generala obligatorie, de imediata aplicabilitate. Incidența asupra art. 1.1 lit. b), art. 3.12, art. 3.13, art. 3.14, art. 4.8, art. 4.9, art. 5.5, art. 8.1. din Contract:Contractul de credit in legătură cu care am formulat prezenta cerere de chemare in judecata a fost incheiat in anul 2008.Desi la data de 21.06.2010 a intrat in vigoare OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, norma legala imperativa general obligatorie, de imediata aplicabilitate, in conformitate cu care banca creditoare avea OBLIGAȚIA de a alinia contractele de credit anterior menționate la prevederile acestui act normativ, acest lucru nu s-a intamplat nici pana in prezent.De altfel este binecunoscut faptul ca in practica judiciara sunt numeroase X-A cazurile de sancționare a CnftlS rbsl"^V aceasta fiind una dintre putinele banei care refuza si in prezent sa isi alinieze contractele la normele legale in vigoare. Incidența lit. h), j) si s) din Anexa la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesioniști si consumatori.In conformitate cu prevederile lit. s) din Anexa la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesioniști si consumatori, se prevede in mod imperativ ca: „sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care (...) dau dreptul profesionistului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada același drept si pentru consumator.."Totodata literele h) si j) menționează ca fiind abuzive clauzele care restrâng sau anuleaza fie dreptul consumatorului sa pretindă despăgubiri in cazurile in care profesionistul nu isi indeplineste in mod corespunzător obligațiile contractuale, fie dreptul consumatorului de a denunța sau de a rezilia unilateral contractul, in cazurile in care: profesionistul a modificat unilateral clauzele prevăzute la lit. e);profesionistul nu si-a indeplinit obligațiile contractuale; profesionistul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denunțării unilaterale. Parcurgând insa conținutul fiecărui contract de credit in parte, in realitate observam ca de fapt condițiile care ar trebui sa reglementeze exercitarea dreptului de a denunța unilateral de către subsemnații contractual lipsesc cu desavarsire. In atare situatie, este evident ca acest drept de fapt nu exista, neavand nicio importanta menționarea acestuia daca nu exista si premisele, condițiile si modurile de exercitare a acestuia, menționarea pur si simplu a acestei clauze fiind o simpla forma fara continut substanțial la care sa ne putem raporta.Pe cale de consecința, lipsa oricăror prevederi contractuale referitoare la obligațiile băncii precum si imposibilitatea de exercitare a dreptului de denunțare unilateral a contractelor de către imprumutat atrag incidența prevederilor cuprinse in anexa la Legea nr. 193/2000 republicata, respective anularea acestora ca fiind vădit abuzive si in detrimentul consumatorilor . Clauzele nu au fost negociate direct. Incidența art. 4 alin. 1 si 2 din Legea 193/2000 republicata cu aplicabilitate la art. 1.1 lit. b), art. 3.12, art. 3.13, art. 3.14, art. 4.8, art. 4.9, art. 5.5, art. 8.1. din Contract: este de notorietate faptul ca in practica, Convențiile de credit nu sunt negociate direct si nici negociabile, forma de prezentare si semnare a acestora fiind impusa de către banca, orice negociere nefiind posibila.Pe cale de consecința, in speța sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. 1 si 2 din Legea nr. 193/2000 republicata potrivit carora: "o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor.O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vanzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv"Contractele de credit au fost prestabilite unilateral de către banca neexistand absolut nicio negociere cu privire la vreo clauza contractuala, acest lucru fiind interzis de către rigorile băncii, toate contractele incheiate cu clienții avand condiții standard preformulate, neputand fi nici macar discutate, darmite negociate in vreun fel.O clauza contractuala trebuie sa fie astfel formulata incat consumatorul sa poata anticipa ca, daca o anumita situatie intervine, o anumita consecința se produce conform art. 1270 Noul Cod Civil, iar in eventualitatea unui litigiu in legătură cu aplicarea unei astfel de clauze, instanta judecatoareasca sa aiba posibilitatea de a realiza un control judiciar adecvat si eficient pentru a conchide in sensul incidenței sau nu a respectivei clauze, a efectelor pe care le produce, a limitelor in care se produc acele efecte.A se vedea in acest sens, dispozițiile art. III pct 2 si pct. 10 din Condițiile generale ale Convenției de credit care prevăd capitolul de costuri suplimentare, unde practic se pun in sarcina subsemnaților orice posibile costuri ce ar putea interveni vreodata in desfasurarea contractului si care ar supune banca la plata unor eventuale impozite, costuri suplimentare etc.Este de esența contractului de credit, faptul ca banca prin perceperea a numeroase comisioane si asigurări, tocmai asta isi asigura: riscul unor modificări legislative care i-ar impune costuri suplimentare, precum si orice alt risc de orice natura, iar pe de alta parte, aceasta este si rațiunea pentru care băncile sunt obligate prin lege sa isi asigure riscurile la societati de asigurare si reasigurare.Or, modalitatea de exprimare in cauza („orice costuri") face ca respectivele clauze sa servească doar intereselor societății de credit, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca aceste costuri sunt reale, legale, judicios dispuse, daca erau necesare si proporționale scopului urmărit pentru ca debitorul sa si le insuseasca in mod conștient si valabil.Mai mult decât atat, subsemnatul am inteles sa contest in totalitate imprejurarea ca banca a inteles sa nu isi alinieze prevederile la dispozițiile OG 50/2010 prin netransmiterea către subsemnații a vreunui Act adițional la Contractul de credit, pastrand in totalitate clauzele neconforme si abuzive.OUG 50/2010 interzice prin art.35 alin (1) lit.b) introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu excepția costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate in mod expres de consumator, neprevăzute in contract si care nu erau oferite consumatorilor la data incheierii acestuia.
A arătat că este incident art. 39 si art. 41 din OUG nr. 50/2010 cu aplicabilitate la art. 8 din Contractul de credit:Lasand la o parte faptul ca in situatia modificării conținutului clauzelor contractuale referitoare la costuri, banca este obligata sa notifice consumatorul cu cel puțin 30 de zile inainte de aplicare in raport de dispozițiile art. 41 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2010, legiuitorul prevede cu caracter imperativ ca neprimirea unui răspuns din partea consumatorului nu echivalează cu o acceptare tacita. Mai mult, conform art. 41 alin. 3 din O.U.G. nr. 50/2010, in aceasta situatie contractul ramane neschimbat.Considerând apariția unui caz de culpa, banca poate denunța unilateral contractul si a-1 declara scadent ceea ce nu ar putea conduce decât la o masura total injusta fata de imprumutatul de buna-credinta care la un moment dat nu mai are posibilitatea de suporta costurile contractului in limitele stabilite inițial.Este in sarcina băncii astfel cum rezulta si din prevederile O.U.G. nr. 50/2010 de a face propuneri imprumutatului de reesalonare sau de refinantare a creditului, in raport cu veniturile actuale ale acestuia, iar nu sa-i creeze acestuia o situatie mai grea prin declararea contractului scadent si impunerea in sarcina acestuia de a mai aduce un garant suplimentar si/sau eventual garanții suplimentare.
Pe langa caracterul imperativ al dispozițiilor legale, aceasta soluție se impune si in raport de caracterul executoriu al contractului de credit care permite băncii sa demareze executarea silita fata de imprumutatul aflat in imposibilitate obiectiva de plata fara alte demersuri judiciare sau extrajudiciare.
A arătat că este incident și art 66 din OUG nr. 50/2010 cu aplicabilitate asupra art. 3.13 din Contractul de credit:Iar in Contractul de credit se prevede:Art. 3.13: „in cazul rambursării integrale/partiale a creditului acordat, împrumutatul datoreaza Băncii un comision de plata anticipata de 3%, calculat prin aplicarea procentului la valoarea sumei din credit rambursata in avans si datorat integral la data corespunzătoare datei tragerii( sau in prima zi lucratoare următoare, in cazul in care aceasta data este zi nelucratoare), (...)"Punând in comparație cele doua texte redate, observam ca prevederile contractuale incalca dispozițiile legale fiind si in acest caz in prezenta unei clauze abuzive.Conform textului legal, rambursarea anticipata nu poate fi condiționată de plata unui anumit număr de rate sau plata numai in anumite zile, insa contractele de credit prevăd ca rambursarea anticipata este condiționată de plata unor sume si comisioane numai in limitele prevăzute de lista de comisioane a băncii in momentul rambursării, pe cale de consecința o atare prevedere este vădit abuziva si in contra dispozițiilor legale.
A arătat că Polițele de asigurare trebuie incheiate cu societati agreate de către banca - art. 5.5 din ContractParata intelege sa stabilească in mod unilateral si discreționar in sarcina imprumutatilor impunerea societăților de asigurare agreate de către banca si pe cale de consecința obligarea noastra la plata contravalorii unor polițe a căror valoare nu putem sa o alegem, valoarea lor fiind aproape dubla intotdeauna fata de tarifele practicate pe piața asigurărilor, si nici sa ne alegem singuri societatea de asigurare aspecte discreționare, fiind prin ele insele clauze abuzive in sensul Legii 193/2000, aceasta clauza urmând a fi inlaturata. Obligarea la plata contravalorii ratelor si comisioanelor lunare la o valoare mai mare decât rata de schimb a valutei in care creditul a fost acordat la momentul acordării acestuia, urmare a denominarii CHF, întrucât în acest fel se aplica o rată de schimb diferită de cea utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziție. Directiva nr. 93/13/CEE si Cazul C-26/13 Arpâd Kăsler and H. Kâsleme Răbai v OTP Jelzălogbank Zrt. Hotărârile pronunțate in cauzele aflate pe rolul CJUE sunt obligatorii pentru instanțele naționale:In raport de textele legale Consumatorii care contractează un împrumut în valută trebuie să poată evalua consecințele economice ale aplicării unei rate de schimb (rata de vânzare) la rambursarea împrumutului, care este diferită de cea aplicabilă la calcularea valorii creditului în momentul acordării (rata de cumpărare), se arată într-o decizie publicată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în cazul a doi consumatori din Ungaria care au dat în judecată OTP B. (Cazul C- 26/13 Ârpâd Kăsler and H. Kâslerne Râbai v OTP Jelzălogbank Zrt ) Instanța națională poate înlocui o clauză abuzivă cu o dispoziție de drept intern, cu scopul de a restabili un echilibru între părțile din contract și pentru a păstra valabilitateaacestuia,adaugă CJUE.
Se mai arata în decizia CJUE deopotrivă ca: „Potrivit Directivei privind clauzele abuzive (Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, JO 1993, L 95, p. 29), clauzele abuzive dintr-un contract încheiat cu un vânzător sau un furnizor nu sunt obligatorii pentru consumatori. Cu toate acestea, în ceea ce privește termenii care definesc obiectul principal al contractului și caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, și față de serviciile sau bunurile oferite în schimb, pe de altă parte, directiva autorizează statele membre să prevadă în legislația națională ca respectivii termeni nu sunt supuși unei evaluări a caracterului lor abuziv dacă sunt exprimați într-un limbaj simplu și inteligibil.
A arătat că contractul prevedea că rambursarea ratelor lunare se face din contul împrumutatului la o data lunara indicata de imprumutat, lucru care permite băncii să calculeze ratele lunare în funcție de rata de vânzare la cursul de schimb pentru francul elvețian valabil in ziua retragerii. Noi intelegem sa susținem caracterul abuziv al acestei prevederi, întrucât în acest fel se aplica o rată de schimb diferită de cea utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziție.Mai mult decât atât, Curtea notează că examinarea caracterului abuziv al prevederii în cauză nu poate fi evitată pe motiv că se referă la caracterul adecvat al prețului și remunerației, pe de o parte, și față de serviciile sau de bunurile furnizate, pe de altă parte. Această prevedere doar determină rata de conversie dintre leul romanesc și francul elvețian, în scopul calculării ratelor, fără ca banca să furnizeze un
serviciu de schimb valutar. In absenta unui astfel de serviciu, costurile financiare care rezultă din diferența dintre prețul de cumpărare și de vânzare a ratelor de schimb, care trebuie să fie suportate de către debitor, nu poate fi considerat o remunerație pentru un serviciu oferit.Pe de alta parte, Curtea arata ca examinarea caracterului abuziv al clauzei in discuție nu poate fi exclusa pentru motivul ca respectiva clauza s-ar referi la caracterul adecvat al prețului sau al remunerației, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte.
"In al doilea rand, CJUE precizează ca o clauza care definește obiectul principal al contractului nu este exceptata de la examinarea caracterului sau abuziv decât daca a fost redactata in mod clar si inteligibil. In aceasta privința, Curtea subliniază ca cerința respectiva nu se limitează la o claritate si la o inteligibilitate formale si pur gramaticale. Dimpotrivă, contractul de împrumut trebuie sa indice in mod transparent motivul si particularitățile mecanismului de schimb al monedei străine.Astfel, revine instanței romanești investite cu prezenta cauza sarcina de a stabili daca un consumator normal informat si suficient de atent putea, pe baza publicității si a informațiilor furnizate de imprumutator in cadrul negocierii contractului de imprumut, nu numai sa cunoasca existenta unei diferente intre cursul de schimb la cumpărare si cursul de schimb la vanzare ale unei monede străine, ci si sa evalueze efectele aplicării acestui din urma curs cu privire la calcularea ratelor si la costul total al imprumutului sau, se menționează in comunicat.Așadar, un asemenea demers permite atingerea obiectivului urmărit de directiva, care consta in special in restabilirea unui echilibru intre parti, prin menținerea, in același timp, in masura posibilului, a validitatii contractului in ansamblul sau.Potrivit documentului de presa, in cazul in care o asemenea inlocuire nu ar fi permisa, iar instanta ar fi obligata sa anuleze contractul, caracterul descurajator al sancțiunii nulitatii, precum si obiectivul privind protecția consumatorilor ar risca sa fie compromise.In speța, o asemenea anulare ar avea ca efect scadenta imediata a integralitatii sumei restante datorate. Or, aceasta poate sa depaseasca capacitatile financiare ale consumatorului si, din aceasta cauza, sa il penalizeze mai degraba pe acesta decât pe imprumutator care, avand in vedere aceasta consecința, ar putea sa nu fie motivat sa evite inserarea unor astfel de clauze in contractele sale.CJUE a stabilit in cauza C-26/13 ca diferența de curs valutar nu este o parte a prețului stabilit in contract, ca nu este o remunerație a creditorului, acesta trebuind sa fie cel care isi asuma acest risc, nu debitorul.Astfel, instanțele naționale, inclusiv din Romania, pot constata ca aceasta clauza inserata in contractele de credit este abuziva, bineinteles daca sunt indeplinite si celelalte condiții, a continuat avocatul."Hotărârile Curții sunt obligatorii si pentru instanțele din Romania, ca si o consecința clara, astfel aceasta decizie este ca o mana cereasca pentru clienții băncilor care au dat in judecata băncile pentru clauzele abuzive, CJUE stabilind ca diferența de curs nu face parte din prețul contractului. Nu pot zice același lucru si despre cei ce au stat pana acum in pasivitate fata de contractele abuzive incheiate cu băncile, intrucat băncile nu vor scoate de bunăvoie clauzele abuzive din contract in lipsa unor kotarari definitive si irevocabile impotriva lor", a mai spus I. Bale.In acest caz, CJUE a interpretat ca diferența de curs nu face parte din pret si de aceea instanțele naționale pot constata, daca toate celelalte condiții sunt indeplinite, ca aceasta clauza este abuziva, iar interpretarea CJUE este obligatorie pentru instanțele naționale, inclusiv cele romane.."Totuși, fiecare instanta naționala in parte, care va fi sesizata cu o problema legata de clauzele abuzive, va fi pusa sa analizeze mecanismul de schimb al monedei străine, Curtea nefiind in masura sa soluționeze spete concrete, ci doar sa interpreteze Directivele europene.In decizia CJUE se menționează ca in ceea ce privește particularitatile mecanismului de schimb al monedei străine, revine instanței de trimitere sarcina de a stabili daca un consumator mediu, normal informat si suficient de atent si de avizat, putea nu numai sa cunoasca existenta diferenței, in general prezenta pe piața valorilor mobiliare, dintre cursul de schimb la vanzare si cursul de schimb la cumpărare ale unei monede străine, ci si sa evalueze consecințele economice, potențial semnificative, pentru acesta ale aplicării cursului de schimb la vanzare pentru calcularea ratelor la care va fi in definitiv obligat si, prin urmare, costul total al imprumutului sau.In Romania, contractele asa sunt făcute incat se ia cursul valutar al BNR din ziua plații ratei, tocmai de aceea sunt contractele asa oneroase si greu de dus pentru mulți consumatori.
A arătat că fiind consumatori medii care evident nu am avut nici informațiile, nici previzunea necesara ca la incheierea Contractului de credit sa putem prefigure in vreun fel ca practic cuantumul ratelor lunare vor intra pe o panta atat de ascendenta, incat aproape se vor dubla si asta numai din denominarea valutei in care este stabilit creditul, cu atat mai mult cu cat asa cum a aratat si CJUE diferentele de curs valutar nu pot constitui o contraprestatie a creditului in sine.Pe cale de consecința, obligarea la plata contravalorii ratelor si comisioanelor lunare la o valoare mai mare decât rata de schimb a valutei in care creditul a fost acordat la momentul acordării acestuia, urmare a denominarii CHF, întrucât în acest fel se aplica o rată de schimb diferită de cea utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziție, este si ramane abuziva producând un dezechilibrul semnificativ in sarcina subsemnaților, cata vreme sum ape care o avem de plătit lunar practice s-a dublat ca urmare a modificării cursului valutar de la data acordării creditului 2008-prezent.Directiva nr. 93/13/CEE si Cazul C-26/13 Ârpâd Kâsler and H. Kâslerne Râbai v OTP Jelzâlogbank Zrt. Hotărârile pronunțate in cauzele aflate pe rolul CJUE sunt obligatorii pentru instanțele naționale, pe cale de consecința se impune sa luați act de prevederile acestora si sa obligați parata sa modifice Contractul de creditare astfel incat contravaloarea ratelor lunare sa fie raportata la rata de schimb utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziția imprumutatului.Clauzele care reglementează plata unui comision de administrare calculat la valoarea inițiala a creditului sunt abuzive. Art. 3.14 din Contractul de credit:Observațiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.Acest comision, calculat si perceput lunar, disimulează, de fapt un procent consistent de dobanda, mărind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creând băncii un avantaj concurential contrar uzanțelor cinstite tata de celelalte banei.Acest comision nu reprezintă altceva decât o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clienților, aduce atingere si mediului concurential al băncii, dezavantajand băncile concurente prin prezentarea unor dobânzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimulează un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobânzii echivalează cu un doi.In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai mulți clienți si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obține banca respectiva in condițiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au făcut o mare parte din băncile concurente illo temporis).A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea inițiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor acordata pe o perioada mai indelungata, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decât comisionul (care se va aplica la suma inițiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).Disimularea unei parti a dobânzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credințe a băncii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezintă o modalitate de inducere in eroare a clienților, prin prezentarea de dobânzi avantajoase in raport cu ofertele altor banei care acționau pe aceeași piața relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la D. a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezintă o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzanțelor cinstite ale comercianților.In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementează plata unui comision de administrare calculat la valoarea inițiala a creditului, si obligarea paratei la restituirea tuturor sumelor incasate sub aceasta forma.
A arătat că Noțiunea de clauză abuzivă este definită în art. 3 din Directiva 93/13/CEE.Prin clauză abuzivă se înțelege orice clauză contractuală care nu s-a negociat individual și, în contradicție cu exigența de bună-credință, provoacă un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților care decurg din contract, în detrimentul consumatorului.
Potrivit prevederilor art. 4 alin.l din Legea nr. 193/2000, sunt abuzive acele clauze care nu au fost negociate direct cu consumatorul și care prin ele însele sau împreună cu alte prevederi din contract creează în detrimentul consumatorului și contrar cerinței bunei-credințe un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.Se disting două condiții pe care trebuie să le îndeplinească o clauză pentru a fi abuzivă: să nu fie negociată individual; să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.Legea română de transpunere are în vedere contractele de adeziune, adică acele contracte preredactate, la care consumatorul acceptă ansamblul clauzelor, fără a avea posibilitatea de a negocia fiecare dispoziție în parte. în continuare, se stabilește când o clauză contractuală este considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul, respectiv când aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.Mai mult, în Directiva 93/13/CEE se precizează că, și în ipoteza în care o parte din clauzele din contract au fost negociate individual la momentul încheierii contractului, nu este exclusă de principiu posibilitatea ca în acel contract să existe clauze abuzive.Aceasta se explică prin faptul că, în general, părțile negociază cu privire la clauze determinante pentru ele, precum cele referitoare la obiectul contractului, data și locul livrării. în aceste contracte de adeziune este prezumată lipsa negocierii prealabile, iar în situatia în care comerciantul susține că o anumită clauză a făcut obiectul unei negocieri la momentul încheierii contractului, sarcina probei aparține acestuia. Anterior aderării României la Uniunea Europeană, înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, întrucât părțile au semnat contractul fără obiecțiuni, nu pot fi analizate clauzele pretins abuzive și, în plus, pentru că nu s-a formulat o cerere reconvențională, prin care să se solicite nulitatea acestor clauze.După 1 ianuarie 2007, instanțele judecătorești din România trebuie să aplice dreptul Uniunii Europene în interpretarea dată acestuia de către Curtea de Justiție de la Luxemburg.Astfel, potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene,13 judecătorul național poate să aprecieze SI din oficiu caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract atunci când decide asupra admisibilității unei cereri.Clauza să creeze un dezechilibru semnificativ în detrimentul consumatorului: în ceea ce privește această a doua condiție, aprecierea îndeplinirii ei se face în concret de către judecătorul învestit cu soluțioarea cazului, având în vedere o . criterii enumerate în Directiva 93/13/CEE și preluate de legea națională.O clauză este abuzivă, potrivit art. 4 alin. 1 teza finală din Legea nr. 193/2000, dacă presupune un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului. Pornind de la această definiție, în vederea determinării clauzelor abuzive, trebuie luată în considerare natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s-a încheiat contractul.De asemenea, sunt avute în vedere toate circumstanțele care însoțesc încheierea contractului și toate clauzele contractului sau ale unui alt contract de care acesta depinde. în plus, toate aceste aprecieri se fac prin raportare la momentul încheierii contractului. În practica judecătorească, Inalta Curte de Casație și Justiție a statuat că trebuie stabilit un rezultat obiectiv al clauzei, acela de a crea un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului, iar din punct de vedere subiectiv, trebuie încălcată cerința de bună-credință.
A arătat că impunerea unui Contract de adeziune, a unor comisioane abuzive, lipsirea de posibilitatea de a negocia in vreun fel clauzele contractuale, punerea de drept in intarziere pentru nerespectarea oricărei obligații si declararea scadenta a creditului cu efectul executării silite, modificarea unilaterala a dobânzii si condițiilor bancare, creaza in mod evident un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile pârtilor.Astfel, pe de o parte sunt eu in calitate de consumator care nu am decât obligații . si care nu a fost negociat datorita practicii bancare, contract pe care banca in orice moment il poate modifica in orice sens dorește, iar pe de alta parte este banca care nu are decât obligația de a-mi pune suma contractului la dispoziție; in rest, banca este suverana sa modifice, sa creasca sau sa extindă efectele contractului dupa bunul sau plac, fara nici un fel de ingradire.. este evident dezechilibrul semnificativ existent intre părțile contractante, aceasta si prin raportare la felul in care in concret banca a inteles sa ignore orice negociere sau aliniere la normele legale, dovada fiind inscrisurile aflate la dosarul cauzei.
La data de 23.12.2014 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulata de către reclamanți ca fiind neîntemeiata si nefondata.
A arătat că între Banca si reclamanții V. A. si V. V. M. a fost încheiata o facilitate de credit in anul 2008.Astfel, in anul 2008 părțile au semnat contractul de credit nr. RFI_ prin care reclamanților le-a fost acordata o facilitate de credit in cuantum de 108.332 CHF pentru o perioada de 396 luni. A arătat că banca a notificat clienții cu privire la implementarea OUG nr.50/2010, inclusiv pe cei reclamanți, fiind propus la data de 21.09.2010 un act adițional, nedenuntat de aceștia in termenul stabilit de art. II alin.2 din Legea nr.288/2010, si anume in termen de 60 de zile de la data de 02.01.2011. Anterior apariției Legii nr.288/2010, părțile nu puteau renunța la drepurile confetite acestora prin OUG nr.50/20101 si transpuse contractual prin actul adițional înaintat spre semnare. Considerații generale privind caracterul legal si temeinic al clauzelor contractuale menționate de reclamanți in petitul 1 si 2 al cererii de chemare in judecata.Contractele de credit bancar sunt calificate in doctrina si in practica drept contracte standardizate, dar acest caracter al lor nu poate fi interpretat ca fiind prin sine insusi abuziv, si nici de natura a împiedica negocierea intre părțile contractante.Or, simplul caracter standard al unei clauze nu echivalează cu caracterul abuziv al acesteia, reclamanții beneficiind de dobanda practicata de banca pentru toti clienții ei la acel produs de credit. Cauza comerciala a acestui contract o reprezintă scopul Băncii de a obține profit din comercializarea unor astfel de produse de credit al căror cost este stabilit pe principiul libertății contractuale.
A arătat că intrucat, in masura in care consumatorul nu a avut nemulțumiri in legătură cu o anumita clauza si nu a solicitat negocierea/ modificarea respectivei clauze la momentul încheierii actului juridic respectiv(contractul de credit sau actele adiționale), nu se poate retine in culpa băncii faptul ca ar fi refuzat consumatorului dreptul de a negocia clauza respectiva. Astfel, negocierea este o faza precontractuala, care nu este obligatorie si care consta in discuții pe care pârtie contractante le au cu privire la anumite clauze din contract. In masura in care niciuna dintre parti nu-si exprima eventualele nemulțumiri cu privire la conținutul contractului, acesta urmeaza a fi încheiat in forma agreata.Rezulta astfel ca, raporturile juridice contractuale au fost semnate in forma agreata de parti, iar clauzele contractuale au fost/sunt in concordanta cu legislația aplicabila spetei.Așadar, este evident ca reclamanții au încheiat contractul de credit in cunoștința de cauza, apreciind ca oferta băncii la momentul încheierii contractului era mai avantajoasa din punct de vedere financiar fata de celelalte oferte de pe piața, factor determinant in încheierea contractului ( art.4 alin 5 lit.b din Legea 193/2000), împrumutul fiind corespunzător dorințelor ( acoperirea unor cheltuieli personale) nevoii (de a obține bani in scopul satisfacerii dorinței) si necesității (de a plați o rata mai mica decât ce era pe piața) consumatorilor la momentul perfectării contractului, astfel ca nu pot fi invocate prevederile Legii 193/2000.Clauzele contractului de credit reflecta oferta de creditare ale băncii, clienții nefiind obligați sa contracteze creditul respectiv decât daca il considerau avantajos. Or, reclamanții au contractat facilitatea de credit, deci aceștia au considerat ca oferta băncii este mult mai avantajoasa decât ale altor banei. Prin urmare, prin semnarea contractului de credit, reclamanții si-au exprimat acordul cu privire la aceste clauze, conform cu voința proprie, fara a fi obligați sau constrânși in vreun fel de subscrisa sa le accepte.Cu privire la criteriul lipsei de negociere, învederam ca atata vreme cat subscrisa am dat dovada de transparenta contractuala deplina, clauzele contractuale fiind redactate . si comprehensibila (art 1. al. (1) din Legea 193/2000).Astfel, orice critica adusa acesteia pe taramul clauzelor abuzive este nefondata, si analiza celorlalte criterii subsecvente apare a fi inutila.Pe de alta parte, Banca este obligata de lege sa probeze negocierea doar in masura in care „pretinde ca o clauza standard a fost negociata cu consumatorul" (art.4 alin.3 teza finala Legea 193/2000), iar in cazul contractelor preformulate, Băncii ii revine obligația din art. 5 al Legii 193/2000, fiind in imposibilitatea de a de a face dovada faptului negativ ca la data solicitării creditului reclamantul nu a solicitat a-i fi remis un exemplar din contractul de credit propus.Simpla afirmație a reclamanților potrivit careia clauzele nu au fost negociate nu poate conduce de plano la aprecierea acestora ca fiind clauze abuzive.Banca a adoptat o procedura intitulata " Instrucțiuni privind negocierea prevederilor contractelor incheiate in vederea furnizării de servicii persoanelor fizice" in care se stipulează ca, dupa prezentarea ofertei băncii, clientul poate înainta solicitări de modificare a documentației contractuale. Aceasta procedura a fost adoptata pentru respectarea drepturilor consumatorului astfel cum stipulează Ordinul nr. 97/2007 al Autorității Naționale pentru protecția Consumatorului si dovedește faptul ca banca intelege sa negocieze contractele cu clienții sai, dar aceasta propunere trebuie sa parvina de la client si, in acest sens, arata ca exista clienți care inteleg sa beneficieze de aceasta procedura.Or, afirmațiile făcute de reclamanți in preambulul acțiunii cu privire la faptul ca banca nu a negociat contractul de credit si ca banca a refuzat ulterior neogocierea contractului de credit sunt tendențioase, prin aceste susțineri, reclamanții incearca sa inducă ideea ca toate clauzele contractuale sunt abuzive si ca, desi banca cunoaște acest aspect refuza modificarea acestor clauze.
A solicitat sa se constate ca toate clauzele contractuale sunt in conformitate cu legislația actuala privind protecția consumatorului.Mai mult, a solicitat sa se constate ca desi se susține ca banca nu negociază, referirile privesc o alta banca, respectiv B. Post si nu R. B..Cat privește cerința dezechilibrului contractual semnificativ[1] in defavoarea consumatoruluia învederam ca in mod indubitabil legiuitorul național si comunitar se refera la dezechilibrul juridic, si nu la cel economic.Or, instanța de judecata este chemata sa observe ca in corpul contractului exista suficiente drepturi ale imprumutatatilor care lasa acestora puterea de a renunța oricând la contracte daca ulterior semnării si acceptării devin nemulțumiți de costurile sau termenii acestora: va rugam sa observați ca reclamanții au posibilitatea oricând sa ramburseze anticipat creditul fara costuri, fiind scutiti de orice comision in acest sens.
A arătat că, desi dispozițiile Legii 193/2000 nu definesc noțiunea de "dezechilibru semnificați^", o astfel de ruptura a echilibrului contractual este definita la art. 1221 si 1222 din Codul civil pe care le invoca intrucat in speța suntem in prezenta unui contract cu executare succesiva care a cunoscut modificări ulterior intrării in vigoare a Noului Cod civil.Prin urmare viziunea legiuitorului despre ce se intelege prin "diferența considerabil de mare, "dezechilibru semnificațiV poate fi avuta in vedere inclusiv la soluționarea prezentului dosar.In aceste condiții, pentru ca o clauza contractuala sa poata fi calificata ca fiind abuziva, ar fi necesar ca dezechilibrul produs in detrimentul consumatorului sa fie de o asemenea amploare incat:sa nu poata fi prevăzut de către un consumator in mod obiectiv;sa nu permită consumatorului sa atinga scopul urmărit prin încheierea contractului de credit. Or, analizand clauzele contractuale supuse controlului instanței, se poate observa faptul ca, niciuna dintre acestea nu este de natura a produce un astfel de dezechilibru in detrimentul consumatorilor.
A arătat că, o parte din clauzele contractuale considerate de reclamanți ca fiind abuzive au fost confirmate de legiuitor (comisionul de procesare, comisionul de administrare etc.) iar alte clauze, prin actul adițional propus, au fost inlaturate sau modificate in acord cu legislația privind protecția consumatorilor.In concluzie, clauzele contractuale au fost in incheiate conform voinței pârtilor, fiind totodata in concordanta cu legislația incidența nașterii raporturilor juridice dintre banca si cei doi împrumutați .
A arătat că In principal solicita anularea petitelor din cererea de chemare in judecata prin care se solicita constatarea caracterului abuziv a clauzei prevăzute de art. 1.1 lit.b, respectiv art.3.12 din contract ca nemotivate.
A considerat ca motivarea in fapt a cererii de chemare in judecata este obligatorie, fiind un element esențial al cererii. D. cunoscunt motivele de fapt, care trebuiesc expuse cat mai clar si complet, atat instanta cat si paratul se pot lamuri cu privire la obiectul litigiului si mai mult, doar in raport cu motivele menționate in cererea de chemare in judecata, paratul isi poate formula apararile in mod pertinent.In concluzie, in lipsa motivării capătului de cerere privind comisionul de procesare, va rugam sa respingeți cererea de chemare in judecata pe acest aspect ca nemotivata. In cazul in care se va trece peste cele solicitate anterior si se va considera ca se poate trece la judecarea in fond a petitului privind constatarea caracterului abuziv a clauzei privind comisionul de procesare, a solicitat sa se aiba in vedere următoarele.Ca orice alta activitate, si activitatea de intocmire si procesare a unui dosar de credit presupune anumite costuri. Aceste costuri sunt avansate inițial de către banca si restituite ulterior de către client.Astfel, comisionul de procesare este perceput pentru procesarea cererii de credit, ceea ce presupune (cu titlu de exemplu): analizarea documentelor, scorarea veniturilor, elaborarea aprobării si ulterior a contractului de credit - acțiuni de notorietate si pentru un necunoscator al domeniului, acest comision fiind retinut cu ocazia primei trageri, deci momentul de început al relației contractuale, fiind cu alte cuvinte un comision de analiza a dosarului
A arătat că, încasarea acestui comision este perfect justificata avand in vedere activitatile desfasurate de banca in faza de analiza/procesare a dosarului de credit.Prezentarea activitatilor desfasurate de banca in faza de analiza/procesare a cererii de credit; Etapa informării clientului; Clientului i se prezintă oferta comerciala a băncii, caracteristicile produsului si condițiile minime de eligibilitate; datele declarate de către client sunt introduse in aplicația informatica a băncii, in scopul verificării îndeplinirii condițiilor de creditare; clienților admiși li se inmaneaza oferta indicativa, graficul de rambursare provizoriu, lista documentelor necesare in vedere incheierii contractului de credit si draftul contractului de credit; Etapa de intocmire a dosarului;Documentele prezentate de client sunt verificate, iar datele sunt introduse in sistemul informatic al băncii; dosarul de credit este pregătit in vederea trimiterii acestuia către departamentele specializate, in vederea preaprobarii cererii de credit; Etapa de analiza si decizie; Sunt analizate toate documentele si informațiile prezentate de către client in vederea soluționării cererii de credit; in masura in care creditul este garantat cu ipoteca, se procedează si la analiza documentației imobilului, precum si la evaluarea acestuia; Etapa de incheiere a contractului de credit;Clientul este informat cu privire la soluția data cererii de credit; in caz de admitere a cererii, clientul este invitat in vederea semnării contractului de credit; Etapa arhivarii dosarului; dosarul de credit este verificat inca odata, pentru a se asigura de faptul ca este complet, iar ulterior se arhiveaza conform normelor interne de arhivare;Acesta este o descriere cat se poate de simplificata a procedurii de analiza/procesare a cererii de credit. In funcție de produsul de creditare oferit, procedura este mai complexa sau mai simpla.In vederea realizării tuturor acestor activitatii, banca avanseaza cheltuieli cu: resursele umane; logistica; telefonie si aplicații informatice; interogare baze de date.
A arătat că este normal, legal si cat se poate de logic ca profesionistul sa-si acopere aceste cheltuieli prin încasarea unui comision de analiza/procesare a cererii de credit. Relevant in analiza acestei categorii de clauze este si faptul ca :clauza care reglementează acest comision este redactata cat se poate de dar si fara echivocfiind insusita de reclamanți prin semnarea contractului si a planului de rambursare, devenindpotrivit art. 969 Cod civil, lege intre parti;cei doi reclamanți nu au fost obligați sa se supună unor condiții contractuale despre care nu ar fi avut posibilitatea sa ia la cunoștința, aceștia cunoscând si acceptând valoarea comisionului de analiza/procesare inca de la momentul semnării contractului.Nu in ultimul rand, necesitatea efectuării tuturor acestor operațiuni de analiza a dosarului conform normelor de creditare aprobate de BNR, a fost verificata si confirmata inclusiv de specialiști externi.Potrivit art. 19 din OUG nr.50/2010 - "Se interzice perceperea unui comision de analiza dosar (procesare dosar) in cazul in care creditul nu se acorda."per a contrario legislația privind protecția consumatorului nu interzice perceperea unui comision de analiza dosar (procesare) in cazul in care creditul este acordat, asa cum este cazul si in situatia de fata.
A arătat că, a solicitat respingerea cererii vizând restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de procesare ca o consecința fireasca a respingerii capetelor de cerere vizând constatarea nulitatii si caracterului abuziv al clauzei ce instituie acest comision.
A arătat lipsa de temeinicie al petitului de cerere prin care se solicita constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzută de art 4.8 din contractul de credit, prima teza si lipsa de obiect a tezei a doua prevăzută de articolul menționat anterior coroborata cu clauza prevăzută de art.3.13.Desi, cei doi reclamanți nu argumentează motivele pentru care considera clauza prevăzută de art.4.8, prima teza, ca fiind abuziva, consideram ca aceasta clauza nu contravine prevederilor legale, avand in vedere următoarele:Potrivit art.4.8 „împrumutatul poate rambursa creditul in avans partial/integral, daca notifica Băncii intentia sa in prealabil, in scris..."Or, este evident ca scopul acestui articol nu este acela de a impiedica reclamanții sa plateasca sume de bani in avans ci doar acela de a instiinta banca de intentia de a rambursa partial/integral facilitatea de credit acordata.D. in condițiile in care subscrisa este notificata in prealabil, atunci cand împrumutatul dorește sa plateasca mai multe rate neajunse la scadenta, se pot debita sumele de bani existente in cont, in caz contrar aceste sume ramanad in contul curent pentru a stinge ratele următoare ajunse la scadenta.
A arătat că, doar in urma unor instrucțiuni primite de la client si transmise băncii prin notificarea menționata de art.4.8, subscrisa poate debita sumele de bani din contul clientului pentru a stinge parte din facilitatea de credit neajunsa la scadenta.Or, tocmai o astfel de soluție propusa de reclamanți, de a constata caracterul abuziv a clauzei prevăzute de art.4.8 ar fi in contradicție cu dispozițiile legale in materia protecției consumatorilor, aceștia fiind astfel împiedicați in exercitarea unor drepturi recunoscute de lege si stabilite convențional de parti.A considera ca aceasta clauza este abuziva, inseamna a împiedica clientul sa instructeze banca intentia acestuia de a rambursa in avans parțial sau integral facilitatea de credit si totodata posibilitatea băncii de a stinge parte din facilitatea de credit conform voinței exprimata de client.Cu privire la teza a doua a art. 4.8 coroborata cu cu clauza prevăzută de art.3.13, o data cu actul adițional propus, prin art. 3.13 valoarea comisionului de rambusare a fost adoptata la noile prevederi aplicabile in materie.Mai mult, in condițiile in care reclamanții nu a plătit in avans sume de bani pentru care, banca sa fi perceput un comision de rambusrsare anticipata consideram ca solicitarea acestora de restituire a acestui comision este lipsita de obiect.In acest context apare ca inadmisibil, lipsit de interes si obiect orice capat de cerere privind nulitatea clauzei privind comisionul de rambursare sau a obligării subscrisei la rambusarea unor sume care nu s-au perceput reclamanților niciodată .
A arătat lipsa de temeinicie a capotului de cerere prin care se solicita constatarea caracterului abuziv a clauzei privind comisionul de administrare. comisionul de administrare este indiscutabil un element al prețului contractului de credit si nicidecum o „ dobanda mascata" asa cum tendențios afirma reclamanții in acțiune.Analizând conținutul clauzei contractuale privitoare la comisionul de administrare se poate observa faptul ca aceasta este exprimata fara echivoc, . si inteligibil, in asa fel incat sa conducă la concluzia indubitabila ca, la momentul acordului de voința, consumatorului nu i-a fost ascunsa inserarea li in cuprinsul convenției, iar termenii utilizați pentru stipularea au fost clari, limpezi, accesibili si apti de a fi intelesi cu ajutorul gândirii logice.
A arătat că având invedere caintreaga acțiune vizeaza tocmai caracterul adecvat al prețului, desi clauza este exprimata in mod clar si inteligibil, apreciem ca prin raportare la art. 4 din Legea nr. 193/2000, aceasta cerere apare ca profund, nelegala, sens in care a solicitat sa se respinga. Afirmația cum ca acest comision de administrare ar fi o dobanda mascata este mai mult decât tendențioasa, in condițiile in care comisionul este complet definit de contract si de lege - art. 36 al. (3) din OUG nr. 50/2010. Astfel, nu este vorba in speța de vreun comision exotic, necunoscut pieței si consumatorilor, ci de un comision care are o definiție expresa legala.Din prevederile contractuale rezulta faptul ca acest comision de administrare este perceput "Pentru monitorizarea de către Banca a utilizarii/rambursarii creditului, precum si a "îndeplinirii oricăror alte obligații asumate de acesta in baza contractului de credit".
A solicitat sa se constate ca acest comision este perceput in mod legal de R. B. S.A., clauza din contract fiind legala si in concordanta cu voința pârtilor. Scopul acestui cost al contractului (comisionul de administrare credit) a fost explicat reclamanților si a fost acceptat de acesta prin semnarea contractului.
A arătat că a perceput un comision de administrare, a cărui legalitate a fost confirmata chiar de OUG 50/2010. Astfel, din prevederile art. 36 alin. 13 din acest act normativ rezulta ca legiuitorul a apreciat ca acest comision nu este abuziv si poate fi perceput: „Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensație in cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor si, dupa caz, dobanda penalizatoare, alte costuri percepute de terii, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor."De asemenea, același text normativ la alin. 3 arata: "Comisionul de administrare se percepe pentru monitorizarea/inrepistrarea/efectuarea de operațiuni de către creditor in scopul utilizarii/rambursarii creditului acordat consumatorului. In cazul in care acest comision se calculeaza ca procent, acesta va fi aplicat !a soldul curent a! creditului."Din textul normativ antecitat rezulta ca singura limitare impusa de legiuitor in ceea ce privește comisionul de administrare este aceea ca el sa fie calculat la soldul creditului, condiție pe care noi o indeplineam inca dinaintea aplicării acestui text de lege. De altfel, definiția comisionului de administrare din OUG 50/2010 este identica cu cea din contractul subscrisei, chiar daca acesta a fost întocmit anterior intrării acesteia in vigoare.Prin urmare, insusi legiuitorul justifica perceperea acestui comision cu aceleași argumente cu cele invocate de subscrisa. Or, daca un act normativ prin care s-au edictat norme mai aspre, pentru a veni in sprijinul consumatorului, stabilește ca acest comision este unul legal, in lumina dispozițiilor legale anterioare care erau in vigoare la data contractului in speța si care erau mult mai relaxate pentru finanțator, este evident ca acest comision nu poate aparea ca fiind unul abuziv. Ca atare acest act normativ confirma legalitatea comisionului de administrare.Departamentele implicate/costurile asociate reflectate in comisionul lunar de administrare sunt: Departament colectare retail (cheltuieli de resurse umane, logistica, utilizare aplicații informatice, contactare telefonica, interogare baza de date, cheltuieli executare), Departament garanții (cheltuieli de resurse umane, logistica, utilizare aplicații informatice, contactare telefonica, cheltuieli deplasare), Agenția băncii (cheltuieli de resurse umane, logistica asociata funcționarii agenției bancare-, utilizare aplicații informatice, printare formulare, costuri aferente reînnoirii ipotecii). Exista si alte operațiuni postacordare: primirea si procesarea solicitărilor clientului referitoare la: retragere din credit, rambursări in avans, modificare data scadenta, modificare conturi rambursare, vacanta 3 rate, schimbare garanție, acord închiriere imobil, renunțare calitate codebitor, restructurare, consolidare etc.Costurile acestui comision sunt justificate, sens in care anexam Rapoartele de verificare si Anexele DELOITTE referitoare la comisioanele de procesare si administrare pentru creditele garantate si negarantate prin care justificam costurile ce stau la baza stabilirii comisionului de administrare de către subscrisa, confirmate de către consultantul de renume internațional menționat.Totodata, a solicitat respingerea cererii vizând restituirea sumelor incasate cu titlu de comision administrare credit ca o consecința fireasca a respingerii capătului de cerere vizând constatarea nulitatii si caracterului abuziv al clauzei ce instituie acest comision.F. de cele de mai sus, a solicitat sa se constate ca acest comision a fost perceput in mod legal, fiind un cost al creditului exprimat in contract clar si inteligibil, iar solicitarea de inlaturare a clauzei din contract este lipsita de temei legal si lipsita de interes.In ceea ce privește clauza prevăzută de art. 4.9, prima teza, privitoare la impunerea unui anumit număr minim de rate ce trebuie plătit de către imprumutat, aceasta a devenit caduca ca urmare a implementării OUG nr.50/2010.Teza a doua a art.4.9, nu vine decât sa confirme o stare de fapt si anume ca, urmare a rambursării creditului, banca va calcula dobanda la noul sold al creditului si nu la o alta valoare stabilita arbitrar ci la suma pe care Împrumutatul o mai are de rambursat.Lipsa de temeinicie a petitului 1 si 2 din cererea de chemare in judecata prin care se solicita constatarea caracterului abuziv a clauzei prevăzută de art.5.5 din contract.Anterior apararilor pe care le vom efectua, va rugam sa aveți in vedere ca pana in acest moment reclamanții nu au probat faptul ca aceștia au optat pentru o anumita societate de asigurări care sa nu fi fost agreata de banca si nici faptul ca aceștia au optat pentru o anumita societate de asigurări iar banca a refuzat aceptarea poliței de asigurări încheiate.Revenind insa la susținerile reclamanților, consideram ca prin modul de formulare a celor afirmate, aceștia incearca sa inducă ideea ca sunt limitati la o anumita societate de asigurare, impusa de banca, fara a avea posibilitatea de a alege conform propriei voințe. In motivarea caracterului abuziv, clienții solicita instanței sa constate abuziva clauza prin care aceștia sunt obligate sa încheie o polița de asigurare încheiata cu o societate de asigurări agreata de banca.Or, potrivit clauzei contractuale prevăzută la art.5.5 pentru "bunurile imobile aduse in garanție conform art. 5. /. vor fi asigurate pe toata durata creditului la o Societate de Asigurări agreata de Banca".Trecând peste modul tendențios in care reclamanții incearca sa sugereze faptul ca aceștia nu au posibilitatea de a opta pentru o anumita societate de asigurări, din modul de redactare a art. 5.5 din contractul de credit rezulta in mod indubitabil ca, aceștia au posibilitatea de a alege societatea de asigurări pe care o doresc si pot încheia polița de asigurare pe care o considera cel mai convenabil din punct de vedere financiar.Consideram ca este evident faptul ca aceasta clauza nu au fost stabilite cu rea- credinta, ci doar in scopul asigurării unui climat care sa permită reclamanților sa restituie împrumutul. Mai mult, prin parteneriatele încheiate de banca cu anumite societati de asigurări, clienții subscrisei beneficiază de reducere la plata primei de asigurare.Simplu fapt ca aceste clauze contractuale stabilesc anumite drepturi in favoarea băncii si anumite obligații in sarcina reclamanților, nu este nici de natura si nici suficient pentru a califica aceste clauze ca fiind abuzive.In concluzie, consideram ca nu are caracter abuziv clauza prevăzută la art.5.5 din contract, aceasta avand rolul de a proteja garanția adusa de către reclamanți in cazul in care din motive neimputabile acestora aceasta ar pieri si nu de a impune in clienților o anumita clauza contrara bunei credințe.Lipsa de temeinicie a petitului 1 si 2 din cererea de chemare in judecata prin care se solicita constatarea caracterului abuziv a clauzei prevăzută de art.8.1 din contract.Referitor la clauza privind declararea scadentei anticipate prevăzută de art. 8.1 din contractul de credit încheiat cu reclamanții, va rugam sa constatati ca nu este abuziva, aceasata fiind o transpunere a prevederilor art. 1584 din Vechiul cod civil (in vigoare la momentul naterii raportului juridic) potrivit carora împrumutatul trebuie sa restituie împrumutul "la timpul stipulat".Considera ca, nu poate fi retinuta nicio critica referitoare la declararea scadentei anticipate a creditului ca fiind abuziva, aceasta posibilitate fiind stabilita doar in cazuri clar si strict determinate care afecteaza dreptul băncii intimate de a recupera suma împrumutata ori de a executa garanțiile constituite, respectiv in ipotezele prevăzute de art. 7 din contract, doar in prezenta unor fapte culpabile ale imprumutatului.
A arătat că, atata vreme cat Codul civil si Codul de procedura civila prevăd sancțiuni in cazul in care debitorul "nedestoinic" nu isi îndeplinește in mod corespunzător obligațiile contractuale, fiind decăzut din beneficial termenului suspensiv acordat in materie contractuala (art. 1025 C.civ.) sau al termenului de gratie in vederea punerii in executare a unei hotarari judecătorești (art. 263 si 382 C.proc.civ.), este de netăgăduit. Dreptul pârtilor de a stipula o sancțiune specifica drastica care sa intervină in cazul nerespectarii obligațiilor contractuale asumate . credit bancar. In plus, convențiile legal incheiate au putere de lege intre părțile contractante, iar obligațiile contractuale trebuie executate întocmai. Asa cum am aratat mai sus, prin reglementarea si executarea acestei clauze contractuale, nu intervine o modificare unilaterala care sa afecteze acordul pârtilor cu privire la durata contractului, ci intervine aplicarea unei sancțiuni determinate de nerespectarea obligațiilor contractuale.
A arătat că în speța, in contractul de credit este stipulat la art.8.1 faptul ca la apariția oricărui caz de culpa precum si pentru incalcarea oricăror alte obligații contractuale, Banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata a creditului, notificând aceasta împrumutatului in prealabil in scris, ceea ce inseamna pierderea beneficiului plații in rate a creditului.Admiterea unui capat de cerere in forma solicitata de reclamanți o consideram neintemeiata, întrucât ar conduce la acceptarea unei clauze exoneratoare de răspundere in favoarea debitorului care ar permite acestuia sa înlăture complet răspunderea sa contractuala. Or, cand o parte se exonerează de răspundere in cazul neexecutarii sau executării necorespunzatoare a obligației sale este afectat echilibrul contractual, contrar bunei-credinte in contracte, dar, de acesata data (in acceptarea ideii reclamanților) in defavoarea profesionistului, iar nu a consumatorului. Potrivit dispozițiilor art.40, alin.4, lit.c) din OUG Nr.50 / 2010: ,,Se interzice introducerea in contractele de credit a clauzelor prin care: „creditorul poate declara scadent anticipat creditul in cazul in care consumatorul nu si-a indeplinit obligațiile conform altor contracte de credit incheiate cu alti creditori". Din interpretarea logica a acestei dispoziții legale, prin folosirea argumentului per a contrario, rezulta ca este permisa inserarea in contractele de credit a clauzelor privind declararea scadentei anticipate a creditului, daca aceasta este determinata de neindeplinirea unor obligații legate de executarea contractului in care a fost inserata clauza.Or, acest ultim aspect se regaseste si in speța, cazurile de culpa prevăzute la art.7, lit.a) - i) din contract vizând neindeplinirea sau "îndeplinirea defectuoasa a obligațiilor contractuale asumate de împrumutat prin semnarea contractului de credit.Suplimentar, aratam ca potrivit principiului bona fides presumifur, in acord cu dispozițiile art.l 169 din Vechiul Cod civil, buna credința este prezumata pentru ambele parti contractante si reaua-credinta trebuie dovedita de cel care o invoca. Cu toate acestea, nu s-a adus nicio dovada care sa probeze reaua-credinta a subscrisei, fara de care clauzele contractuale nu ar putea sa fie considerate abuzive.Se poate constata, din prevederile contractuale care constituie legea pârtilor potrivit art. 969 C. civ., ca banca are facultatea de a opta pentru declararea creditului scadent anticipat si rambursarea creditului, pentru neindeplinirea oricăror obligații impuse prin contract in sarcina împrumutaților, aceștia ramanand direct răspunzători pentru toate consecințele directe sau indirecte antrenate de exigibilitatea anticipata a creditului.Astfel ca, dreptul de rambursare anticipata integrala, stipulat prin clauzele generale ale contractelor de credit, este menit sa mențină echilibrul contractual, fiind prevăzut atat in favoarea clientului, cat si a băncii, astfel incat nu poate fi vorba de o clauza abuziva in sensul celor definite in Anexa Legii nr. 193/2000.Analizând clauza prevăzută in art.8.1. prin prisma prevederilor legale, va solicitam sa observați ca aceasta nu prezintă caracter abuziv pentru faptul ca este clar exprimata, include situațiile in care poate fi folosita si ce se intampla daca este folosita, astfel ca nu exista echivoc in exprimarea ei si in înțelegerea ei.
A arătat că cei doi reclamanți, urmare a raportului juridic incheiat a primit suma de bani pretinsa in CHF in contul curent de CHF al acestuia si nu . pentru care sa fie folosit un anumit curs de schimb valutar. In același context, ca banca nu pretinde de la imprumutati restituirea sumelor de bani datorate decât in CHF, in moneda in care a fost acordat împrumutul.Modalitatea prin care aceștia isi procura CHF, cursul de schimb folosit in cazul in care nu dețin aceasta moneda, instituția financiara (banca, casa de schimb) de la care isi procura CHF etc. sunt fapte străine de raportul juridic incheiat, motiv pentru care aceștia nu pot pretinde înghețarea cursului de schimb la o anumita data,, asa cum am precizat aceștia avand obligația de a restitui sumele de bani datorate in Chf si nu ..
In drept, art. 201 al. 1 Cod procedura civila, art. 969, 970, 1169, art. 1584 Cod civil, OUG 174/2008 pct. II care modifica OG 21/1992, Legea 193/2000 si Anexa A la aceasta, OUG nr. 50/2010, precum si toate textele de lege invocate pe calea prezentei.
Analizând actele și lucrările dosarului, asupra excepției necompetenței materiale, instanța reține următoarele:
Reclamanții au solicitat sa se constate caracterul abuziv al clauzelor din Contractul de credit nr. RFI_A2.09.2008 ( art. 1.1 lit. b), art. 3.12, art. 3.13, art. 3.14, art. 4.8, art.. 5.5, art. 8.1. din Contract), cele care prevăd clauze abuzive conform Legii 193/2000 si OUG 50/2010;. Sa se constate nulitatea absoluta a clauzelor din Contractul de credit nr. KFI_A2.09.2008 ( art. 1.1 lit. b), art. 3.12, art. 3.13, art. 3.14, art. 4.8, art. 5.5, art. 8.1. din Contract), cele care prevăd clauze abuzive conform Legii 193A000 si OUG 50/2010; Sa se constate abuziva obligarea subsemnaților la plata contravalorii ratelor si comisioanelor lunare la o valoare mai mare decât rata de schimb a valutei in care creditul a fost acordat la momentul acordării acestuia, urmare a denominarii CHF, întrucât în acest fel se aplica o rată de schimb diferită de cea utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziție; obligarea paratei sa modifice Contractul de creditare astfel incat contravaloarea / ratelor lunare sa fie raportata la rata de schimb utilizată în momentul în care împrumutul a fost pus la dispoziția imprumutatului; sa se dispuna eliminarea tuturor clauzelor abuzive reclamate; obligarea paratei la emiterea unor noi grafice de rambursare in urma constatării nulitatii clauzelor din Contractul de credit si a recalculării denominarii valutare;obligarea paratei la restituirea sumelor plătite nedatorat in baza clauzelor abuzive; obligarea paratei la plata dobânzii legale pentru sumele plătite nedatorat in baza clauzelor abuzive de la data introducerii cererii de chemare in judecata si pana la f_y data plații efective a acestora; obligarea paratei la plata tuturor cheltuilelilor de judecata ocazionate de prezentele proceduri judiciare.
Între părți s-a incheiat contractul de credit nr. KFI_A2.09.2008 prin care reclamanta, a imprumutat de la R. B. SA suma de_ CHF.
Instanța reține că, în esență reclamanții invocă faptul că rata dobânzii a fost calculată în mod greșit de către bancă, întrucât clauzele contractuale care o reglementează sunt abuzive.
Raportat la valoarea ratei dobânzii din graficele de rambursare, filele 14-17, adică de_,98 CHF rezultă că valoarea obiectul cererii la data sesizării instanței depășește pragul valoric de 200.000 lei (CHF la data sesizării instanței era de 3,6 lei).
Conform art. 94 j) NCPC judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.
Conform art. 95 pct. 1 NCPC Tribunalele judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Față de aceste dispoziții legale, văzând că valoarea obiectului cererii depășește pragul legal de 200.000 lei, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantii V. A., V. V. M., ambii cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat R. C. din sector 3, București, .. 21A, ., . și pe pârât R. B. S.A., cu sediul în sector 1, București, CALEA FLOREASCA. CLĂDIREA SKY TOWER, nr. 246C, în favoarea Tribunalului București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4171/2015. Judecătoria... → |
|---|
