Acţiune în constatare. Sentința nr. 6461/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6461/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 6461/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr.6461
Ședința publică de la 09.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții M. S. E. și M. C. și pe pârâta S.C. R. B. S.A., având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns pârâta prin consilier juridic Cojoaca M. I. cu delegație pe care o depune la dosar, lipsă fiind reclamanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Pârâta prin consilier juridic solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de precizarea acțiunii depusă de reclamanți.
Instanța comunică pârâtei un exemplar al cererii precizatoare formulată de către reclamanți și lasă cauza la a doua strigare în vederea discutării excepției necompetenței materiale.
La a doua strigare a cauzei a răspuns pârâta prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamanții.
Instanța, în temeiul art.131 C.p.c., invocă din oficiu și pune în discuție excepția necompetenței materiale.
Pârâta prin consilier juridic solicită respingerea excepției invocate, față de disp. art.12 al.4 din Legea nr.193/2000, coroborat cu art.94 pct.j C.p.c. competența aparținând Tribunalului București doar în cazul în care acțiunile sunt promovate de OPC, însă în speță este vorba despre o cerere evaluabilă în bani.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.01.2015 sub nr._, reclamanții M. S. E. și M. C. au chemat în judecată pe pârâta S.C. R. B. S.A., solicitând constatarea ca fiind abuzivă a clauzei inserate la punctul 3.4 în cuprinsul contractului de credit nr.RFIS_ din data de 06.02.2007 care prevede că” banca poate modifica rata dobânzii curente în funcție de evoluția pieței financiare, atât ca valoare cât și ca modalitate de stabilire, urmând ca împrumutatul să ia cunoștință de aceasta, prin accesarea paginii de internet a băncii în cazul în care împrumutatul este salariat al acesteia”
În motivarea cererii, reclamanții au arătat, în esență, că între părți s-a încheiat contractul de credit nr.RFIS_ din data de 06.02.2007, în care la paragraful 3.3 se prevedea că dobânda se stabilește în funcție de marja băncii de 1,75PP, iar rata de referință în accepțiunea contractului era variația Euribor.
Au mai susținut reclamanții faptul că la art.3.4 se prevedea că dobânda putea fi modificată unilateral, îngrădind astfel drepturile consumatorului, întrucât banca, în momentul scăderii indicelor de referință la minime istorice, a avut posibilitatea menținerii aceleiași dobânzi prin prisma creșterii ratei dobânzii, practică interzisă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.193-197 C.p.c, OUG nr. 174/2008, OG nr.50/2008, Legea nr.193/2000.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
În dovedirea cererii, reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
La data de 27.01.2015, reclamanții au depus la dosar precizare prin care au solicitat înlocuirea clauzei de calcul al dobânzii variabile cu formula „marja fixă plus indice de referință”, ca efect al nulității clauzei penale la momentul actual.
Intimat a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes, având în vedere că respectiva clauză contractuală a produs efecte juridice doar în perioada în care reclamanta M. S. E. a deținut calitatea de salariat a intimatei, calitate care a încetat începând cu data de 23.02.2010. Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, instanța reține următoarele:
Prezenta cerere are ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei inserate la art.3.4. din contractul de credit nr.RFIS_, încheiat de părți, prin care s-a stabilit dreptul Băncii de a modifica în mod unilateral rata dobânzii curente în funcție de evoluția pieței financiare, atât ca valoare cât și ca modalitate de stabilire.
Potrivit art.14 din Legea nr.193/2000, consumatorii prejudiciati prin contracte incheiate cu incalcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecatoresti in conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila.
Art.94 din NCPC prevede în mod expres care sunt cauzele de competența judecătoriei, iar art.95 din NCPC reglementează competența tribunalului.
În virtutea modificărilor legislative intervenite odată cu . noului Cod de procedură civilă, tribunalul este instanță de drept comun în ceea ce privește judecata în primă instanță, în sensul că, ori de câte ori legiuitorul nu prevede instanța competentă a soluționa o anumită cerere, aceasta va fi judecată în primă instanță de către tribunal.
Cum capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzei privind rata dobânzii percepute de Bancă nu se încadrează în niciunul din cazurile de la art.94 NCPC (nefiind deci expres prevăzute ca fiind de competența judecătoriei), iar potrivit art.95 NCPC tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, revine Tribunalului București competența de soluționare a prezentei cauze.
Instanța va înlătura susținerea pârâtei în sensul că prezenta cerere este evaluabilă în bani întrucât nu se solicită obligarea pârâtei la plata vreunei sume de bani, ci doar constatarea de către instanță a caracterului abuziv al clauzei contractuale prin care s-a prevăzut modalitatea în care rata dobânzii poate fi modificată de către bancă.
Mai mult, chiar în ipoteza în care s-ar aprecia că prezenta cerere are caracter evaluabil în bani, competența de soluționare a acesteia revine, față de valoarea contractului de credit cu privire la care se solicită a se constata caracterul abuziv al unei clauze (60.000 Euro – f.17 dosar), Tribunalului București, având în vedere pragul valoric instituit de art.94 lit.j NCPC.
Prin urmare, instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu, urmând să o admită, față de dispozițiile art.131 din NCPC, iar în temeiul art.132 alin.3 din NCPC., va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București-Secția a VI-a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, invocata din oficiu.
Declina competenta de solutionare a cererii privind pe reclamanții M. S. E., CNP_, M. C., CNP_, ambii cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C. și Asociatii din sector 2, București, .. 235, ., . și pe pârâta S.C. R. B. S.A., cu sediul în sector 1, București, Calea Floreasca, Sky Tower Building, nr. 246C, înregistrată la ORC sub nr.J_, CUI_, in favoarea Tribunalului Bucuresti-Sectia a VI-a Civila.
F. cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 09.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. M.L.E.
2 ex/18.05.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 6627/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
