Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 19545/2015

Acesta este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M. A. C.

GREFIER A. A. V.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulate de reclamanții N. G., N. C., N. V. ȘI N. V., în contradictoriu cu pârâții M. BUCUREȘTI P. PRIMAR GENERAL și A.F.I. P. ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR, având ca obiect acțiune în constatare.

Dezbaterile in fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 05.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 20.10.2015, respectiv azi, 27.10.2015.

INSTANȚA

P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.05.2014, reclamanții N. G., N. C., N. V., N. V. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele M. BUCUREȘTI prin Primar și Administrația Fondului Imobiliar, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate existența unui titlu locativ valabil privind spațiul deținut în București, ., sector 1, ca urmare a tacitei relocațiuni.

În motivare reclamanții arată că dețin locuința situată în București, ., sector 1 în baza contractului de închiriere nr._/23.11.1999 încheiat cu Primăria Municipiului București prin Administrația Fondului Imobiliar. P. sentința civilă nr._.09.2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere, evacuarea și obligarea la plata cotelor de întreținere. Se arată că după pronunțarea acestei sentințe civile au continuat să dețină spațiul în litigiu, achitând chiria, astfel încât, având în vedere că pârâtele nu au formulat cerere de punere în executare a sentinței, apreciază că a operat tacita relocațiune.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1810 Cod civil.

La data de 28.11.2014, pârâta Administrația Fondului Imobiliar a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

Pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București s-a aflat dosarul nr._/299/2011, prin care reclamanta Asociația de proprietari nr. 90, . obligarea reclamanților la plata cotelor de întreținere restante, rezilierea contractului de închiriere nr._/23.11.1999 și evacuarea din imobil. P. Sentința civilă nr._.09.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, definitivă și irevocabilă, s-a dispus obligarea reclamanților la plata debitului, rezilierea contractului de închiriere nr._/23.11.1999 și evacuarea din imobil.

Apreciază pârâta că existența unui titlu locativ valabil nu poate fi constatată în condițiile în care contractul de închiriere nu mai produce efecte juridice, acesta fiind reziliat din culpa reclamanților.

Arată pârâta că potrivit HCGMB nr. 42/2003, încheierea unui contract de închiriere se realizează numai în baza unui ordin de repartiție emis de primăria sectorului pe raza căruia domiciliază solicitantul.

P. cererea reconvențională, pârâta a solicitat evacuarea reclamanților din imobilul în litigiu pentru lipsa unui titlu locativ valabil.

La data de 27.04.2015 reclamanta N. C. a formulat o cerere completatoare, solicitând introducerea în cauză a Primăriei Sector 4 București și obligarea acesteia la emiterea ordinului de repartiție pentru imobilul în litigiu.

La data de 24.04.2015, pârâta Administrația Fondului Imobiliar a formulat o cerere de renunțare la dreptul dedus judecății prin cererea reconvențională.

P. Încheierea din 29.06.2015, instanța a constatat reclamanta decăzută din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanții au locuit în mansarda imobilului din București, ., sector 1, în baza contractului de închiriere nr._/23.11.1999.

P. sentința civilă nr._/07.09.2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere, evacuarea reclamanților din imobilul situat în București, ., sector 1, precum și obligarea reclamanților la plata cotelor de întreținere. Sentința a rămas irevocabilă prin nerecurare la data de 01.02.2013.

Reclamanții invocă tacita relocațiune care ar opera, în temeiul art. 1810 Cod civil, de la data rezilierii contractului de închiriere, solicitând instanței să se constate că locațiunea are la bază un titlul valabil.

Potrivit dispozițiilor art. 1810 Cod civil: „Dacă după împlinirea termenului, locatarul continuă să dețină bunul și să își îndeplinească obligațiile fără vreo împotrivire din partea locatorului, se consideră încheiată o nouă locațiune, în condițiile celei vechi, inclusiv în privința garanțiilor.”

Totodată, instanța reține că potrivit art. 129 din Legea nr. 71/2011: „Dispozițiile art. 1810 din Codul civil sunt aplicabile în cazul tuturor contractelor de locațiune al căror termen se împlinește după data intrării în vigoare a Codului civil”.

Așadar pentru a se considera încheiată o nouă locațiune, în condițiile celei vechi, este necesar ca locatarul să dețină bunul și să își îndeplinească obligațiile fără vreo împotrivire din partea locatorului după împlinirea termenului contractual. este vorba așadar despre contractele de locațiune încheiate pe durată determinată al căror termen se împlinește fără ca locatorul să se împotrivească folosirii în continuare de către locatar a bunului închiriat și acceptă plata chiriei.

Deși în speță, reclamanții au făcut dovada plății chiriei ulterior rămânerii definitive a sentinței civile prin care s-a dispus rezilierea contractului de închiriere, acest fapt nu echivalează cu o tacită relocațiune în sensul dispozițiilor art. 1810 Cod civil, întrucât textul este aplicabil situațiilor în care contractul încetează prin împlinirea termenului contractual.

Rezilierea contractului din culpa locatarului, ca urmare a neplății chiriei la termenele stipulate, dispusă prin hotărâre judecătorească irevocabilă, are efect definitiv în privința stingerii drepturilor și obligațiilor din contractul de închiriere, tocmai fiindcă, pe de o parte ar fi nesocotit efectul de lucru judecat al unei hotărâri judecătorești iar pe de altă parte fiindcă are la bază culpa locatarului, în acest caz neputând fi admis că ar opera tacita relocațiune care exclude culpa în executarea contractului.

Pentru aceste considerente reclamanții nu pot invoca tacita relocațiune în baza contractului de închiriere nr._/23.11.1999, chiar dacă ulterior rămânerii irevocabile a Sentinței civile nr._/07.09.2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București au continuat să folosească bunul și să plătească chiria.

Pentru aceste considerente instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea reconvențională, instanța va lua act de renunțarea pârâtei reclamante la dreptul dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții N. G., N. C., N. V. ȘI N. V., toți cu domiciliul în București, ., sector 1 în contradictoriu cu pârâții M. BUCUREȘTI P. PRIMAR GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291-293, sector 6 și ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR, cu sediul în București, ..16, sector 3, ca neîntemeiată.

Ia cat de renunțarea la dreptul dedus judecății prin cererea reconvențională.

Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce va fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

M. A. C. A. A. V.

Red. M.A.C./Th.red.M.A.C../A.A.V./07.12.2015/ 8 exemplare

Comunicată reclamanților N. G., N. C., N. V. ȘI N. V., toți la domiciliul în București, ., sector 1, pârâților M. BUCUREȘTI P. PRIMAR GENERAL, la sediul în București, Splaiul Independenței nr.291-293, sector 6 și ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR, la sediul în București, ..16, sector 3,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI