Cerere de valoare redusă. Încheierea nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Încheierea nr. 12/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 3058/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
ÎNCHEIERE
Ședința din camera de consiliu de la 12.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. S. C. NETWORK S.R.L. și pe pârâta S.C. A. M. S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu a răspuns pârâta prin avocat cu împuternicire avocațială nr._ pe care o depune la dosar, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art.131 alin.1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art.1027 al.1 și art.107 NCPC.
Pârâta prin apărător precizează că în cuprinsul acordului comercial încheiat de părți s-a menționat competența exclusivă a instanțelor din Cluj N., învederând că nu înțelege să invoce o excepție în acest sens.
Instanța constată că o eventuală excepție de necompetență teritorială a Judecătoriei Sector 1, fiind de ordine privată, nu poate fi invocată din oficiu și nici nu a fost invocată prin întâmpinare.
La interpelarea instanței, apărătorul pârâtei precizează că aspectele legate de nulitatea acordului comercial încheiat între părți sunt apărări de fond.
Instanța ia act de susținerile pârâtei în sensul că aspectele invocate prin întâmpinare, legate de nulitatea acordului comercial încheiat de părți, sunt apărări de fond
Instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Pârâta prin avocat solicită proba cu înscrisuri.
Instanța, în temeiul art.258 rap. la art.255 NCPC, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și concludentă soluționării cauzei .
Nemaifiindcereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra fondului.
Pârâta prin avocat solicită respingerea acțiunii pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării, arătând că pe factura emisă de către reclamantă nu se regăsește ștampila furnizorului, nefiind dovedită prestarea serviciilor, că obiectul și prețul sunt nedeterminate și nedeterminabile. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 din NCPC,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 19.02.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr.3058
Ședința din camera de consiliu de la 19.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta S.C. S. C. NETWORK S.R.L. și pe pârâta S.C. A. M. S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.02.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.11.2014 sub nr._, reclamanta . S.R.L. a chemat in judecata pe pârâta S.C. A. M. S.R.L. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 193,22 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale și a sumei de 114,68 lei, reprezentând debit accesoriu (penalități de 0,05% pe zi de întârziere calculate pe perioada 14.02._14), la care se adaugă taxa de procesare notificare de 20 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că este o societate care oferă servicii de publicitate agenților economici cu activitate în domeniul prestărilor de servicii și vânzărilor de produse, iar prețul acestor servicii de publicitate constă în reținerea unui anumit procent din prețul produsului/serviciului achiziționat de clientul deținător al unui cod de client sau card SCNET, valoarea procentului fiind stabilită în mod liber între SCNET și agentul economic, denumit Partener Comerciale, prin încheierea unui acord comercial.
Față de această împrejurare, reclamanta a susținut că pârâta a agreat un procent de 10% din preț la cumpărarea legumelor și fructelor și la achiziționarea serviciilor de catering, respectiv 15% pentru serviciile de restaurant.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile pct.2.8 din condițiile contractuale generale în cazul acordurilor comerciale dintre SCNET și partenerii comerciali.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând că reclamanta nu și-a onorat obligațiile contractuale, astfel că societății pârâtei nu îi incumbă plata unor servicii neprestate.
De asemenea, pârâta a invocat nulitatea absolută a acordului comercial din data de 10.10.2011 pentru lipsa caracterului determinat sau determinabil al obiectului contractului, lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței precum și excepția de neexecutare a contractului.
Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe disp. art.205 NCPC.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Între reclamanta S.C. S. C. NETWORK S.R.L. și pârâta S.C. A. M. S.R.L. s-a încheiat la data de 10.10.2011 un acord comercial în temeiul căruia, susține reclamanta, a prestat în favoarea pârâtei servicii de publicitate constând în reclame, informații și diverse prezentări făcute prin diferite modalități de marketing, în schimbul unui anumit procent din prețul produsului/serviciului achiziționat de clientul deținător al unui cod de client sau card SCNET, respectiv 10% din preț la cumpărarea legumelor și fructelor și la achiziționarea serviciilor de catering și 15% pentru serviciile de restaurant, acordul comercial fiind însușit de societatea pârâtă prin semnare și ștampilare (f.8).
În executarea acestui contract, reclamanta a emis factura fiscală . nr._/06.02.2012 în valoare de 193,22 lei (f.9).
Conform mențiunilor din acordul comercial, acesta se completează cu condițiile contractuale generale pentru parteneri comerciali și anexe, care fac parte integrantă din acord.
Ca atare, instanța reține că acordul comercial semnat de părți nu poate avea existență de sine stătătoare, ci se completează cu Termenii și Condițiile Contractuale Generale (aspect menționat de altfel și în cuprinsul acordului), în care se detaliază obligațiile părților născute dintr-un astfel de acord, termenul și modalitățile de plată a sumelor datorate de către partenerul comercial.
În susținerea acțiunii formulate, reclamanta a depus la dosar un înscris intitulat „Condiții Contractuale Generale în cazul acordurilor comerciale dintre Scnet și Partenerii Comerciali” care datează din 01.10.2013, nefiind semnat sau ștampilat de către pârâtă.
Acest document nu poate fi însă parte integrantă din acordul comercial semnat de părți la data de 10.10.2011, câtă vreme a fost emis 2 ani mai târziu, sub acest aspect fiind întemeiate susținerile pârâtei.
Or, în lipsa Condițiilor contractuale generale pentru parteneri comerciali și a anexelor parte integrantă din acord, nu se poate cunoaște cu exactitate obiectul și întinderea obligațiilor asumate de către partenerul comercial – în speță pârâta S.C. A. M. S.R.L. și deci nu poate fi angajată răspunderea acesteia în temeiul art.1270 și urm. NCC.
Cât privește apărările pârâtei legate de nulitatea acordului comercial pentru lipsa caracterului determinat sau determinabil al obiectului contractului, invocate prin întâmpinare, instanța apreciază că acestea nu pot fi primite.
Potrivit art.1225 alin.2 și art.1226 NCC, obiectul contractului trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil sub sancțiunea nulității absolute.
Este adevărat că din cuprinsul acordului comercial semnat de părți la data de 10.10.2011 nu reiese cu exactitate obiectul acestei convenții, însă după cum s-a arătat deja, acesta reprezintă un simplu contract cadru, care se completează cu condițiile contractuale generale pentru parteneri comerciali și anexe, care fac parte integrantă din acord, și în care se menționează în detaliu obiectul contractului precum și drepturile și obligațiile părților, aspect pe care pârâta l-a și recunoscut.
Simplul fapt că aceste anexe la acordul comercial nu au fost atașate la dosar (reclamanta depunând Condiții Contractuale Generale din 01.10.2013) nu determină în mod necesar concluzia că ele nu există în realitate, pentru a fi de natură să atragă sancțiunea nulității acordului comercial pentru lipsa obiectului determinat sau determinabil.
Pe de altă parte, analizând conținutul facturii menționate anterior, în valoare de 193,22 lei (f.9), pe care reclamanta-creditoare își întemeiază prezenta acțiune, instanța constată că aceasta nu este acceptată expres, prin semnătură și ștampilă, de către pârâtă (de altfel FF nu poartă nici semnătura sau ștampila furnizorului fiind un simplu document extras din baza de date a reclamantei, fără valoare probatorie) și nici nu s-a făcut dovada unei acceptări tacite printr-o eventuală plată parțială.
Mai mult, pârâta a înțeles să invoce excepția de neexecutare a contractului, susținând că reclamanta nu și-a îndeplinit propriile obligații contractuale, astfel că nu poate solicita plata unor servicii pe care nu le-a prestat, creanța pretinsă nefiind certă, lichidă și exigibilă.
Or, în aceste condiții, reclamanta era datoare să facă dovada contrară pentru a răsturna această prezumție, însă aceasta nu a probat în niciun fel serviciile de publicitate constând în reclame, informații și diverse prezentări făcute prin diferite modalități de marketing, pe care pretinde că le-a prestat în favoarea pârâtei, având în vedere că nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare și nici nu a solicitat administrarea altor probe în acest scop.
În consecință, instanța constată că probatoriul administrat în prezenta cauză este insuficient pentru a angaja răspunderea contractuală a pârâtei cu privire la suma de 193,22 lei reprezentând debit principal și suma de 114,68 lei, reprezentând penalități de 0,05% pe zi de întârziere calculate pe perioada 14.02._14, în virtutea principiului accesorium sequitur principale.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța apreciază că reclamanta, care avea sarcina probei conform art.249 din NCPC, nu a făcut dovada celor afirmate în cuprinsul acțiunii, motiv pentru care cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
În temeiul art.453 alin.1 NCPC, față de soluția pronunțată în cauiză, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtuei la plata cheltuielilor de judecată și va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea privind pe reclamanta S.C. S. C. NETWORK S.R.L. cu sediul în Cluj N., ., jud. Cluj, înregistrată la ORC sub nr.J_, C. RO27307733 și pe pârâta S.C. A. M. S.R.L., cu sediul în sector 1, București, .. 16-18, ., înregistrată la ORC sub nr.J_, CUI_, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Ia act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi,19.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. M.L.E.
4 ex/02.04.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3123/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 4028/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
---|