Contestaţie la executare. Sentința nr. 8165/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 8165/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 8165/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8165/2015
Ședința publică de la 04 Mai 2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE M. P.
Grefier G. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea G. DE C. NR. 283 și pe intimatul D. I., având ca obiect contestație la executare 2297/2014.
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16.04.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea consecutiv, la data de 23.04.2015, 20.04.2015, 04.05.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 la data de 29.12.2014, sub nr._, contestatoarea G. DE C. nr. 283 a chemat in judecata pe intimatul D. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea încheierii din data de 15.12.2014 întocmită de către executorul judecătoresc D. N. C., în cadrul dosarului execuțional nr.2297/2014 ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că în data de 19.12.2014 a primit de la executorul judecătoresc încheierea din data de 15.12.2014, prin care acesta a dispus in temeiul art. 628, coroborat cu art. 656 din Codul de Procedura civila, numirea expertului contabil C. M. in vederea întocmirii unui raport de expertiza contabila avand ca obiective stabilirea valorii creanței datorate de acesta in temeiul contractului de închiriere nr. 41/10.06.2014 si actualizarea cu indicele preturilor de consum conform H.G. 507/18.06.2014, pentru perioada 27.03._14.
Se apreciază ca masura numirii unui expert contabil dispusa de executor prin incheiere este nelegala avand in vedere ca, in conformitate cu prevederile art. 628 alin. (4) din Codul de procedura Civila “daca titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalități sau alte sume, (...), acestea vor fi stabilite de către instanța de executare la cererea creditorului, prin incheiere data cu citarea pârtilor. Totodată, se mai arată că, in ceea ce privește intervalul de timp aferent caruia executorul judecătoresc a solicitat actualizarea chiriei, respectiv 27.03._14 este in mod greșit stabilit prin raportare la prevederile HG nr. 507/2014 si la principiile aplicarii legii in timp, situatie confirmata de Consiliul Local al Sectorului 1 București prin HCL nr.189/27.11.2014
S-a mai arătat că prin H.G. nr. 1886/21.12.2006 a fost aprobat, printre altele si cuantumul chiriilor lunare datorate pentru utilizarea imobilelor care intră sub incidența art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modalitatea de calcul a chiriilor fiind prevăzută in anexa 1 a Hotararii; din analiza art. 4 al HG nr. 1886/2006, rezulta ca noul proprietar (cel caruia i-a fost restituit un imobil in baza Legii nr 10/2001) era obligat a încheia contractul de închiriere prevăzut la art. 16 alin 2 din Legea nr 10/2001 în formă scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a H.G. 1886 / 2006 ori de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire, in cazul in care aceasta decizie/dispoziție de restituire urma sa fie emisa dupa . HG nr 1886/2006. Textul citat nu prevede nicio sancțiune pentru neincheierea contractului de închiriere in forma scrisa menționând insa ca în situația în care nu se încheie un contract de închiriere în formă scrisă, obligația de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni, astfel ca izvor al obligației de plata a chiriei nu este contractul de inchiriere, ci art. 16 alin 2 din Legea nr. 10/2001 coroborat cu art. 4 din HG nr 1886/2006.
Astfel, utilizatorul unui imobil care intra sub incidența acestor prevederi legale, era obligat de plin drept sa plateasca noului proprietar chiria calculata conform anexei 1 a HG nr 1886/2006, la data de 10 a fiecărei luni. Aceasta obligație s-a născut in sarcina utilizatorului, la momente diferite, respectiv, fie la data intrării in vigoare a HG nr 1886/2006, fie la data emiterii deciziei / dispoziției de restituire de către organul abilitat, (in cazul in care aceasta a fost emisa ulterior intrării in vigoare a HG nr 1886/2006), insa pentru ca obligația de plata prevăzută de art. 4 al HG nr 1886/2006 sa poata fi indeplinita intocmai si la timp in lipsa unui contract de inchiriere incheiat in forma scrisa, utilizatorul trebuia informat despre transmiterea proprietatii asupra imobilului pe care il utilizeaza, fie de către emitentul actului administrativ, fie de către noul proprietar.
Se mai arată că, tot potrivit acestui act normativ, cuantumul chiriei urma a fi actualizat anual cu indicele de inflație, prin Hotarare de Guvern. Este de precizat ca anterior HG nr. 507 / 2014, Guvernul nu a emis nicio hotarare privind actualizarea chiriilor prevăzute in anexa 1 a HG nr 1886/2006, pastrand astfel in vigoare forma inițiala a HG nr. 1886 / 2006 pana la data intrării in vigoare a HG nr 507/2014.
In ceea ce privește momentul intrării in vigoare a Hotararii de Guvern nr. 507/2014, în conformitate cu prevederile art. 12 coroborat cu art. 11 alin. (1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, hotararile guvernului intra in vigoare la data publicării in Monitorul Oficial al României, Partea I, daca in cuprinsul lor nu este prevăzută o data ulterioara.
In speța, avand in vedere ca in cuprinsul Hotararii nr. 507/2014 nu este prevăzut ca moment al intrării in vigoare o data ulterioara, rezulta ca aceasta a intrat in vigoare in data de 24.06.2014, data publicării in Monitorul Oficial al României.
În continuare, s-a precizat că prevederile H.G. nr. 507/2014 se aplica de plin drept numai chiriilor datorate pentru utilizarea unui imobil in condițiile Legii nr 10/2001 ulterior datei de 24.06.2014. pentru utilizarea imobilului in perioada anterioara intrării in vigoare a HG nr 507/2014, utilizatorul datorand chiria in cuantumul prevăzut in cuprinsul HG nr 1886/2006. Astfel, avand in vedere ca in speța, Contractul de închiriere nr. 41/10.06.2014 incheiat intre D. I., Frank D. G. E., Frank S. in calitate de locatori, pe de o parte si Grădiniță de copii nr. 283, in calitate de locatar, pe de alta parte, este un contract cu executare succesiva, dispozițiile HG nr. 507/2014 pentru reactualizarea cuantumului chiriiior aferente imobilelor retrocedate si afectate unor destinatii de interes public, se vor aplica numai chiriilor scadente dupa . hotararii, respectiv dupa data de 24.06.2014, in conformitate cu regulile de aplicare a legii in timp, dezvoltate anterior.
In conformitate cu dispozițiile art. 6.3 din Contractul de inchiriere, nivelul chiriei a fost stabilit cu respectarea prevederilor HG nr. 1886/2006, la suma de 10.931 lei/lună, scadenta in data de 10 a fiecărei luni
Astfel, ca urmare a intrării in vigoare a HG nr. 507/2014, contestatoarea a susținut că aceasta trebuie sa plateasca chiria, actualizata, incepand cu data de 10.07.2014 pentru viitor, neputându-se interpreta ca dispozitiile HG 507/2014 se aplica retroactiv, adica inclusiv chiriilor aferente perioadei cuprinse începând cu data de 27.03.2012, atâta vreme cat in cuprinsul hotararii nu există o dispoziție expresă in acest sens, deoarece, in aceasta situatia s-ar incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii.
În drept, au fost invocate disp. art. 711 si urmatoarele din Codul de Procedura civila.
Intimatul D. I. a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că executorul judecătoresc nu a numit expertul contabil pentru calcularea unor dobânzi sau penalități neprevăzute în titlul executoriu, ci pentru actualizarea unei creanțe cu indicele inflației, în condițiile art 628 alin 3 NCPC; s-a mai susținut că debitoarea se află în eroare cu privire la interperetarea dispozițiilor HG 507/2014, nota de fundamentare ce a stat la baza adoptării acesteia explicând rațiunea avută în vedere de către legiuitor la momentul adoptării acestei hotărâri. Astfel, legea anterioară prevedea la art 7 obligativitatea actualizării chiriilor prevăzute în anexele acestyui act normativ, anual, de către Guvern, însă acesta nu a efectuat respectiva actualizare. Prin Decizia nr 7244/14.11.2013 a ÎCCJ, instanța a stabilit în sarcina Guvernului adoptarea unei hotărâri pentru actualizarea cuantumului chiriilor în perioada ianuarie 2007-iunie 2014, deci pentru trecut.
La termenul de judecată de la data de 05.02.2015 contestatoarea a depus cerere modificatoare, prin care a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, anularea executării silite, anularea popririi, precum și a încheierii din data de 15.12.2014 privind numirea expertului contabil C. M., încheierea din data de 28.01.2015 privind soluționarea cererii de executare silită, încuviințarea executării silite și stabilirea cheltuielilor de executare, somația din data de 28.01.2015, adresa de înființare a popririi.
În motivare, s-a arătat că înființarea popririi asupra conturilor contestatoarei înainte de expirarea termenului de 6 luni prevăzut de art 2 din OG 22/2002 reprezintă a încălcare a art 3 din OG 22/2002, care stipulează că executarea silită va putea fi efectuată doar dacă instituția publică nu își îndeplinește obligația de plată în termenul de 6 luni prevăzut la art 2. Totodată, a fost contestat onorariul avocațial în cuantum de_,2 lei și cel al executorului judecătoresc, stabilite prin încheierea de la 28.01.2015.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, dispunând din oficiu emiterea unei adrese la SCPEJ D. N. C. pentru comunicarea dosarului de executare nr.2297/2014, precum și proba cu expertiza contabilă, raportul de expertiză întocmit de exp D. N. fiind depus la dosar, la filele 200-211.
Analizand actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între D. I., Frank D. G. E. și Frank S., în calitate de locatori, și contestoarea Grădinița de C. nr 283, în calitate de locatar, s-a încheiat contractul de închiriere nr 41/10.06.2014, având ca obiect imobilul situat în București, . A, Sector 1, compus din terenul în suprafață de 1628 mp și construcții edificate pe acesta, în suprafață totală desfășurată de 491 mp, compusă din corp C1-subsol parțial, parter și un etaj (435 mp), corp C 3 (53 mp) și corp C 4 (3 mp), care va fi folosit de locatar cu destinația de unitate de învățământ.
Potrivit art 6.1 din contract, chiria datorată de către contestatoare pe perioada 27.03._14 (conform HG 1886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art 16 alin 2 din Legea 10/2001) va fi achitată de locatar în două tranșe egale, astfel: 50% din chiria restantă se va achita odată cu prima chirie lunară, iar diferența de 50% din chiria restantă se va achita în termen de 60 de zile de la data aprobării contractului prin hotărâre a Consiliului Local
Totodată, conform art 6.2 din contract, chiria lunară plătibilă începând cu data de 11.06.2014 și până la expirarea perioadei contractului (27.04.2017) prevăzută de art 16 din Legea 10/2001 este de 6512 lei (teren)+4419 lei (construcție), adică_ lei/lună, fără TVA.
Potrivit art 7 din HG 1886/2006, cuantumul chiriilor prevăzute în anexele 1 și 2 se va actualiza anual cu indicele de inflație prin hotărâre a Guvernului.
Prin Decizia nr 7244/14.11.2013, pronunțată în dosarul nr_ de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția de C. Administrativ și Fiscal (f 64-66), a fost obligat Guvernul României să adopte Hotărârea prevăzută la art 7 din HG 1886/2006.
În aceste condiții, la data de 18 iunie 2014 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr 507 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate și afectate unor destinații de interes public, potrivit căreia cuantumul chiriilor lunare prevăzut în Anexa 1 pct. 2 la HG 1886/2006 se actualizează cu indicele prețurilor de consum aferent perioadei cuprinse între luna ianuarie a anului 2007 și luna mai a anului 2014.
La data de 12.12.2014, intimatul din prezenta cauză a solicitat SCPEJ D., C. și Asociații punerea în executare a contractului de închiriere nr 41/10.06.2014 - învestit cu formula executorie prin încheierea pronunțată de Judecătoria Sectorului 6, la data de 14.11.2014, în dosarul nr_/303/3014 - pentru chiria actualizată conform HG 507/2014 pentru perioada 27.03._14.
Prin încheierea din data de 15.12.2014 întocmită de executorul judecătoresc D. N. C. (f 159) a fost desemnat expert contabil C. M. în vederea întocmirii unui raport de expertiză contabilă pentru calculul creanței.
La data de 08.01.2015 a fost întocmit de către exp. C. M. raportul de expertiză contabilă pentru stabilirea valorii creanței datorate de contestatoare conform contractului de închiriere nr 41/2014 pentru chiria actualizată conform HG 507/2014 pentru perioada 27.03._14 (f 147-150 dosar).
Prin încheierea din data de 28.01.2015 executorul judecătoresc D. N. C. a încuviințat executarea silită pentru recuperarea sumelor de bani datorate potrivit titlului executoriu anterior menționat.
Prin aceeași încheiere (f 145-146) s-a stabilit valoarea totală a cheltuielilor de executare la suma de_,81 lei și valoarei creanței de_, 29 lei; totodată, a fost emisă somația de plată a sumei de 152.346,10 lei.
Conform art. 711 NCPC, împotriva executarii silite însesi, precum si împotriva oricarui act de executare, se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.
Contestatoarea a invocat ca motiv de anulare a actelor de executare modul greșit de calcul al creanței, respectiv faptul că măsura numirii de către executorul judecătoresc a unui expert contabil este nelegală.
Instanța va înlătura apărarea contestatoarei în sensul că executorul judecătoresc nu are dreptul de a stabili întinderea și valoarea creanței, reținându-se că, potrivit disp art 628 alin 2 NCPC, în cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate sau acordate dobânzi, penalități sau alte sume care se civin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii. De asemenea, potrivit alin 3, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, va putea actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiefernt de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exogibilă și până la data plății efective a obligației.
În condițiile în care cuantumul sumelor stabilite în faza de executare silită este contestat de debitoare, acesta poate formula aceste apărări în cadrul contestației la executare, astfel cum contestatoarea a și procedat în speță.
Cu toate acestea, întrucât raportul de expertiză a fost dispus anterior încuviințării executării silite, instanța va anula încheierea din data de 15.12 2014 privind numirea expertului contabil C. M..
Sub aspectul cuantumului creanței, se reține că, în urma actualizării cuantumului chiriei conform tarifelor prevăzute în Anexa 1 la HG 507/2014, valoarea chiriei pentru perioada 27.03._14 este de 464.730,3 lei (potrivit tabelului cu modul de calcul întocmit de expertul D. N. desemnat în cauză-f 204, chiria lunară fiind în cuantum de_,01 lei), ținându-se cont de faptul că cererea de executare silită a privit perioada 27.03._14, iar expertul a stabilit suma totală de_,39 lei aferentă perioadei 27.03._14.
Instanța va înlătura aserțiunea contestatoarei în sensul că dispozițiile HG 507/2014 se aplică numai chiriilor datorate pentru utilizarea unui imobil în condițiile Legii 10/2001 ulterior datei de 24.06.2014 (pentru utilizarea imobilului în perioada anterioară intrării în vigoare a HG 507/2014 utilizatorul datorând chiria în cuantumul prevăzut în cuprinsul HG 1886/2006), pentru următoarele considerente:
Potrivit art 7 din HG 1886/2006 cuantumul chiriilor prevăzute în anexe urma a se actualiza de Guvern anual, cu indicele de inflație; întrucât această prevedere nu a fost respectată (cuantumul chiriilor nefiind actualizat), în anul 2013 Guvernul a fost obligat, prin Decizia ÎCCj nr 7244, la adoptarea unei hotărâri de actualizare a chiriilor, reținându-se că Guvernul nu are nicio marjă de apreciere în ceea ce privește emiterea hotărârii pentru actualizare, exprimarea art 7 din HG 1886/2006 fiind imperativă. În aceste condiții, la data de 18.06.2014 a fost adoptată HG nr 507, care a prevăzut actualizarea chiriilor lunare prevăzute în Anexele 1 și 2 la HG 1886/2006 cu indicele prețurilor de consum aferent perioadei cuprinse între luna ianuarie a anului 2007 și luna mai a anului 2014; astfel, scopul acestui act normativ a fost acela de realizare a obligației stabilite prin Decizia anterior menționată și de complinire a obligației care îi revenea Guvernului anual, potrivit art 7 din HG 1886/2006, neputându-se susține că aplicarea cuantumului actualizat al chiriei și pentru perioada anterioară publicării HG 507/2014 (în speță de la data restituirii imobilului în baza Dispoziției Primarului General nr 1577/27.03.2012) echivalează cu aplicarea retroactivă a unui act normativ. Ca atare, interpretarea dispozițiilor HG 507/2014 în sensul indicat de către contestatoare ar însemna lipsirea acestora de efect câtă vreme se susține că valoarea actualizată a chiriei ar urma să se aplice numai chiriilor datorate ulterior datei de 24.06.2014.
Întrucât până la momentul formulării cererii de executare silită contestatoarea a achitat, din cuantumul chiriei actualizate, aferentă perioadei pentru care s-a formulat cererea de executare silită -respectiv până la data de 27.09.2014 - suma de 337.906,01 lei (potrivit tabelului întocmit de expertul D. N.-f 202 și extraselor de cont depuse la dosar), în mod corect a fost demarată executarea silită pentru restul de_,29 lei; sub acest aspect, instanța are în vedere că suma de_ lei a fost achitată la data de 17.10.2014 pentru octombrie 2014, suma de 4560,01 lei a fost plătită la 03.11.2014 pentru octombrie 2014, iar la 05.11.2014 au fost plătiți câte_,01 lei pentru noiembrie, respectiv decembrie decembrie 2014, astfel încât aceste sume nu sunt luate în considerare pentru stabilirea debitului rămas de achitat pentru perioada ce a făcut obiectul cererii de executare silită, urmând a fi deduse din suma totală de_,04 lei achitată de contestatoare (f 202). Susținerea contestatoarei în sensul că sumele achitate cu OP nr 455/23.12.2014 nu au fost luate în calcul de către expert nu poate fi primită întrucât aceasta nu a dovedit că prin respectiva plată au fost achitate diferențe de chirie pentru lunile iunie-septembrie 2014, iar conform art 249 NCPC cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
De asemenea, nici celelalte obiecțiuni formulate la raportul de expertiză nu sunt întemeiate, expertul răspunzând obiectivelor stabilite, modul de calcul fiind prezentat în două variante, astfel cum a fost stabilit prin încheierea instanței .
În ceea ce privește motivul de anulare a actelor de executare referitor la nerespectarea dispozitiilor OG 22/2002, instanta retine următoarele:
Art.6 paragraful 1 din Conventia (Europeana) pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale protejeaza dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, în materie civila si penala.
Acest drept ar ramâne iluzoriu daca nu ar include si faza de executare a hotarârilor judecatoresti definitive. Însa Conventia are în vedere drepturi efective, concrete, iar nu iluzorii, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg în jurisprudenta sa, începând cu cauza Artico vs. Italia (1980).
Asadar, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului ce decurge din art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei.
Art.6 din Conventie, în maniera în care a fost interpretat de Curte, impune statului (si institutiilor publice) obligatia pozitiva de a da curs hotarârilor judecatoresti irevocabile prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, nefiind oportun sa se ceara unei persoane care a obtinut o creanta împotriva statului sa initieze procedura executarii silite pentru satisfacerea creantei sale.
În consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotarâri, lipsa fondurilor nefiind considerată un motiv justificat pentru întârziere.
Aceste statuări trebuie respectate în privința oricăror titluri executorii care nu mai pot fi contestate și prin care autoritățile administrative ale statului recunosc drepturi de creanță persoanelor; dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească (ori un titlu executoriu necontestat) ori întârzie în executarea acestora, garanțiile art. 6 care includ și dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești sau ale administrației publice, își pierd orice rațiune de a fi (M. I. P. împotriva României par. 40, 29 septembrie 2005), iar mai mult, nu este oportun să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului ori în urma unei proceduri administrative a obținut o hotărâre definitivă, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție (Ș. împotriva României, 24 martie 2005, A. împotriva României, par. 39, 15 iunie 2006, Metaxas c. Greciei, par. 19, 27 mai 2004, Öneryildiz c. Turciei, 30 noiembrie 2004).
Așa cum rezultă din jurisprudența CEDO, statul și instituțiile publice au obligația de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie titlurile executorii prin care au fost obligați în calitate de debitori.
Curtea Europeană a statuat că dacă se poate admite că statele intervin într-o procedură de executare a unui titlu executoriu, o asemenea intervenție nu poate avea drept consecință împiedicarea, anularea sau întârzierea în mod excesiv a executării, nici, cu atât mai mult, repunerea în discuție a fondului acestei hotărâri – ImmmobiliareSaffi c. Italiei, par. 63,66, 28 iulie 1999; Satka c. Greciei, par. 57, 27 martie 2003 (concluzie reluată și în alte cauze împotriva României, S. P. c. României, 2 martie 2004, M. I. P. c. României, par. 39, 29 septembrie 2005, A. împotriva României, par. 33). Atunci când autoritatea obligată face parte din administrație, aceasta constituie un element al statului de drept, interesul său identificându-se cu cel al unei bune administrări a justiției (cauza M. I. P. c României par. 40, 29 septembrie 2005 ). Or, dacă administrația refuză sau omite să execute, ori întârzie să o facă, garanțiile art. 6 își pierd orice rațiune de a fi (Hornsby c. Greciei, par. 41, 19 martie 1997, D. și alții c. României, par.26,7 aprilie 2005).
Pentru toate aceste considerente, apreciind ca, în cauza, contestatoarea, in calitatea sa de institutie publica, nu se poate prevala de prevederile legale interne mentionate pentru a nu executa obligația care îi revine si ca neexecutarea îi este imputabila, întrucât dispozitiile din Conventia Europeana a Drepturilor Omului au prioritate de aplicare si incidenta directa in speta, instanta apreciază ca neîntemeiat acest motiv al contestației la executare.
Sub aspectul cuantumului onorariului executorului judecătoresc, se reține că, potrivit art 39 alin 1 lit c din Legea nr 188/2000 si a anexei nr 1 la Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/2006, pct 4, pentru creantele in valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de pana la 1% din suma care depaseste 100.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite. In speta acesta este de 6568,24 lei, la care s-a adaugat TVA in procent de 24%, echivalentul a 1576,37 lei, în total 8144,61 lei.
Din aceasta perspectiva, instanța constată că executorul a respectat prevederile legale, calculând onorariul în raport cu creanta urmărită, în procentul impus de art. 37 alin 1 lit c din Legea nr. 188/2000 si anexa nr 1 la Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/2006, pct 4, la acest onorariu calculând și percepând TVA, întregul onorariu astfel determinat urmând a fi suportat de contestatoarea-debitoare.
Totodată, contestatoarea a contestat onorariul avocațial în sumă de_,2 lei, arătând că nu s-a făcut dovada achitării acestei sume.
În ceea ce priveste aceasta aparare, instanta retine următoarele:
Potrivit alin 3 al art 669 NCPC, onorariul avocatului în faza de executare silită reprezintă o cheltuială de executare.
Conform alin 4 al aceluiași articol, sumele datorate ce urmeaza sa fie platite (cu titlu de cheltuieli de executare) se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta.
Totodata, potrivit art 669 alin 1 NCPC, partea care solicita îndeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop, iar conform art 452 NCPC - sediul materiei în ceea ce privește dovada cheltuielilor de judecată, aplicabil ca normă generală în stabilirea inclusiv a cheltuielilor de executare silită - partea care pretinde cheltuieli trebuie să facă dovada existenței și întinderii lor.
În aceste condiții, pentru a se putea reține că onorariul de avocat este o cheltuială de executare se impunea a se face dovada faptului că respectivul onorariu a fost suportat de către creditorul intimat.
Or, în speta nu a fost făcută dovada achitării onorariului avocațial în faza executării silite, în încheierea din data de 28.01.2015 a executorului judecătoresc făcându-se referire numai la factura nr 0137/12.12.2014 (f 146).
În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea încheierii din data de 10.02.2015 emisă de executorul judecătoresc D. N. C. (f 112), întrucât această încheiere a fost emisă ulterior suspendării provizorii a executării silite prin încheierea pronunțată la data de 05.02.2015 în dosarul nr_, instanța îl va admite, urmând a dispune anularea acestei încheieri.
Pentru considerentele anterior expuse, instanta va admite în parte contestatia la executare, va anula încheierea din data de 15.12.2014 privind numirea expertului contabil și încheierea din data de 10.02.2015, emise în dosarul de executare 2297/2014 instrumentat de SCPEJ D., C. & Asociații, va anula în parte încheierea din 28.01.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare, somația din data de 28.01.2015 și adresele de înființare a popririi emise în dosarul de executare nr 2297/2014, respectiv pentru suma de_,2 lei (compusă din onorariul avocațial în cuantum de_,2 lei, la care se adaugă onorariul expertului contabil în sumă de 600 lei, actele de executare urmând a fi anulate și în privința acestei sume întrucât a fost anulată încheierea din data de 15.12.2014 privind numirea expertului contabil), urmând a respinge în rest contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce priveste cererea de suspendare a executarii silite, avand in vedere dispozitiile art.718 NCPC, conform carora aceasta se poate dispune pana la solutionarea contestatiei la executare, precum si faptul ca prin prezenta sentinta contestatia a fost solutionată pe fond, instanta va respinge cererea de suspendare a executarii, ca ramasă fara obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea G. DE C. NR. 283, cu sediul în București, . sector 1, în contradictoriu cu intimatul D. I., cu domiciliul ales în București, ., . sector 5.
Anulează încheierea din data de 15.12.2014 privind numirea expertului contabil și încheierea din data de 10.02.2015, emise în dosarul de executare 2297/2014 instrumentat de SCPEJ D., C. & Asociații.
Anulează în parte încheierea din 28.01.2015 de stabilire a cheltuielilor de executare, somația din data de 28.01.2015 și adresele de înființare a popririi emise în dosarul de executare nr 2297/2014, respectiv pentru suma de_,2 lei.
Respinge în rest contestația la executare, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării, ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red: M.P/Th.red: M.P./G.R.
4ex/ 22.06.2015
← Pretenţii. Sentința nr. 7020/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Pretenţii. Sentința nr. 8202/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
---|