Contestaţie la executare. Sentința nr. 4483/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 4483/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 4483/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ nr. 4483

Ședința publică din data de 09 martie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. A.

GREFIER: A. I. M.

Pe rol se află pronunțarea cauzei civile privind pe contestatoarea B. T. S.A. SUCURSALA B., pe intimații B. E. JUDECĂTORESC P. S. A., BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI LEX și pe terțul poprit B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 09.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea până astăzi, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.07.2014, sub numărul de mai sus, contestatoarea B. T. S.A. Sucursala B. a formulat, în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătoresc P. S. A. și B. E. Judecătorești Asociați Lex și terțul poprit B. Națională a României, contestație la executare împotriva măsurii privind înființarea popririi asupra conturilor sale deschise la BNR, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare în dosarul nr. 68/2014, a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de stabilire cheltuieli executare încheiat de B. P. S. A. la data de 24.07.2012, respectiv procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare executare încheiat de B. P. S. A. la data de 20.05.2013 în dosarul de executare nr. 317/2012 și a tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 68/2014 de către B. Lex, precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014. A solicitat contestatoarea anularea, ca nelegale, a actelor de executare menționate, întocmite de B. Lex în dosarul de executare silită nr. 68/2014, cu consecința restituirii către B. T. S.A. a sumei de 1.926,48 lei, încasată nelegal în urma executării prin poprire, reprezentând 758,04 lei cheltuieli de executare și onorariu B. Lex, 968,44 lei debit și 200 lei onorariu avocat, precum și anularea încheierii pronunțată la data de 29.05.2014 în dosarul nr._/299/2014 de către Judecătoria Sectorului 1.

În motivare, contestatoarea a arătat că la data de 20.03.2012 a încheiat cu executorul judecătoresc P. S. A. Protocolul nr. 1729/20.03.2012, în baza căruia au fost predate acestui executor mai multe dosare de executare silită și, ulterior, noi cereri de executare silită formulate de Bancă, împreună cu titlurile executorii.

Executorul Judecătoresc P. S. A. a fost încadrat, anterior primirii acestuia în cadrul Uniunii Naționale a E. Judecătorești, în funcția de executor bancar al Băncii T. SA - Sucursala B.. Prin Legea nr. 287/2011, Corpul E. Bancari a fost desființat, permițându-se persoanelor angajate în această funcție să devină, la cerere, executori judecătorești, opțiune de care a beneficiat și acest executor bancar.

Conform Protocolului menționat și având în vedere că dosarele de executare din B. fuseseră instrumentate tot de către actualul Executor Judecătoresc P. S. A., în calitatea lui de executor bancar, care cunoștea foarte bine situația, actele de executare, șansele de recuperare și debitorii din fiecare dosar, părțile au convenit, în virtutea legăturii dintre ei (fost angajat al creditorului), ca B. T. să predea către B. P. S. A. aceste dosare, în vederea continuării procedurii de executare silită.

Pentru aceste dosare, B. P. S. A. nu a pretins plata vreunui avans, executarea în aceste dosare fiind începută cu mult timp în urmă, pe cheltuiala Băncii T..

Astfel, B. T. - Sucursala B. a solicitat și a predat B. P. S. A., în baza înțelegerii încheiate în considerarea calității lui de fost executor bancar al Băncii T., începerea, respectiv continuarea executării în aproximativ 560 de dosare. Executorul a procedat la emiterea de acte de executare și, în mai multe dosare din cele predate, s-a constatat ca respectivii debitori nu figurau cu bunuri în evidențele fiscale.

După ce a constatat că debitorii respectivi nu sunt solvabili și nu înregistrează în patrimoniul lor niciun bun care să poate face obiectul executării silite, a procedat la emiterea unor Procese verbale de cheltuieli executare, precum și a unor Procese verbale de imposibilitate a continuării executării, pe care le-a transmis băncii, din care fac parte și așa zisele titluri executorii din prezentul dosar, în baza cărora s-a pornit executarea silită împotriva contestatoarei, respectiv procesul verbal de stabilire cheltuieli executare încheiat de B. P. S. A. la data de 24.07.2012, respectiv procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare executare încheiat de B. P. S. A. la data de 20.05.2013 în dosarul de executare nr. 317/2012.

În consecință, B. P. S. A. nu a reușit să recupereze nimic din creanța Băncii T. și, cu toate acestea, a găsit de cuviință să „creeze”, în folosul lui propriu, în disprețul bunei credințe, al sensului dispozițiilor legii și al conținutului Protocolului încheiat, o . titluri executorii (procese verbale cheltuieli) împotriva contestatoarei, pretinzând acesteia, contrar înțelegerii încheiate și prevederilor legale, precum și în lipsa unei creanțe certe, lichide și exigibile, achitarea onorariului și a cheltuielilor de executare în aceste dosare de executare silita.

În acest sens a procedat intimatul și în dosarul de executare nr. 68/2014 al B. LEX, B. P. S. A. procedând la executarea contestatoarei, prin intermediul unui alt executor judecătoresc în vederea încasării pretinsului debit în suma de 968,44 lei.

Contestatoarea a apreciat că onorariul nu este just, nu este legal, încalcă condițiile înțelegerii încheiate (a Protocolului), nu este nici justificat, actele întreprinse de B. P. S. A. neavând ca finalitate recuperarea creanței Băncii T.. Se încearcă disimularea acestor costuri care reprezintă, în fapt, onorariul B. P. S. A. prin stabilirea unor cheltuieli de executare nejustificat de mari. Prin acest demers, se urmărește o îmbogățire fără just temei a executorului judecătoresc.

Creditorul B. P. S. A. - (care a fost angajat al subscrisei) înțelege să solicite executarea silită a contestatoarei prin formularea unor cereri de executare către un alt executor judecătoresc - B. LEX, în lipsa unui titlu executoriu împotriva Băncii T., care sa ateste calitatea de debitor. Titlurile executorii anexate cererii de executare sunt reprezentate de procesul verbal de stabilire cheltuieli executare încheiat de B. P. S. A. la data de 24.07.2012, respectiv procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare executare încheiat de B. P. S. A. la data de 20.05.2013 în dosarul de executare nr. 317/2012, în conținutul cărora, contestatoarea are calitatea de creditor și nicidecum de debitor.

Procesele verbale sunt titluri executorii numai împotriva debitorului urmărit, în acest sens fiind și prevederile art. 3717 alin. (2) și alin. (4) C.proc.civ.

Aceste articole sunt invocate chiar de către executorul judecătoresc (care se consideră creditorul subscrisei) în Procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare. Așadar, însuși executorul atestă calitatea de creditor a Băncii T. și stabilește în mod concret destinatarul obligației de plată - debitorul împotriva căruia contestatoarea a solicitat executarea silită. Orice altă interpretare dată textului de lege – art. 3717 C.proc.civ. (în sensul indicat de B. P. S. A. și de către B. LEX) - ar conduce la încălcarea principiului de drept potrivit căruia „acolo unde legea nu distinge nici cel ce o interpretează nu poate să distingă”.

Având în vedere că singurele ipoteze stabilite de legiuitor în care creditorul este obligat să achite cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt: fie situația în care partea solicită îndeplinirea unui act sau a unei activități care interesează executarea silita, fie atunci când activitățile sunt dispuse din oficiu, fie situația în care creditorul renunță la executare, drept urmare, în toate celelalte situații care exced prezentelor excepții interpretarea este în sensul că aceste cheltuieli de executare nu se percep de la creditor. Excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare și, în situația în care legiuitorul ar fi considerat ca dispozițiile art. 3717 C.proc.civ. au o altă interpretare, în sensul celor sugerate de B. LEX, ar fi precizat în mod expres acest lucru, cum de altfel s-a întâmplat la redactarea noului C.proc.civ.- art. 669 alin. (5).

Mai mult, conform Protocolului și Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, (art. 39. alin. (1)), aceștia au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale și conform alin. (3) al aceluiași act normativ, executorii judecătorești nu pot condiționa punerea în executare a hotărârilor judecătorești de plata anticipată a onorariului. Din interpretarea teleologică a acestor texte de lege rezultă că onorariul nu poate fi perceput, decât dacă acțiunile executorilor au avut rezultatul scontat. Or, în condițiile în care nu s-a recuperat absolut niciun leu în cadrul dosarelor de executare, nu este just ca un executor să solicite de la creditor plata integrală a onorariului (care este, de altfel, unul de succes). Este și ilegal și imoral, iar demersul acestuia este exercitat, în mod voit, cu rea credință.

Conform practicii în materie s-a statuat că articolul 3717 C.proc.civ. stabilește în alin. (2) o obligație cu caracter de principiu a debitorului, de a suporta cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite și a celor făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară. Conform alin. (4) al aceluiași art. 3717, pentru sumele stabilite potrivit acestui text, procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc, prin care se stabilesc sumele ce urmează a fi plătite, constituie titlu executoriu.

Totuși, alin. (4) nu privește și onorariul de executare silita (cum pretinde B. P. S. A. în mod indirect prin acțiunile sale), câtă vreme alin. (3) al articolului 3717 se referă explicit la sumele pe care partea interesată dovedește că le-a suportat. D. urmare, procesul verbal de constatare cheltuieli nu poate constitui titlu executoriu pentru plata onorariilor de executare împotriva creditorului, ci numai împotriva debitorului.

Mai mult, tot conform practicii s-a concluzionat că, deși procesele verbale de stabilire a cheltuielilor de executare constituie titlu executoriu în temeiul art. 3717 alin. (4) C.proc.civ., aceste procese verbale nu stabilesc o creanță în favoarea executorului judecătoresc care a efectuat executarea silită respectivă, ci în favoarea creditorului care a declanșat executarea silită.

Dacă instanța va aprecia că înțelesul legii este acela exprimat de B. P. S. A., contestatoarea a solicitat instanței să aibă în vedere că între „pretinsul” Creditor (B. P. S. A.) și contestatoare s-a încheiat Protocolul de colaborare nr. 1729/20.03.2012, în baza căruia acestui fost angajat al băncii i-au fost predate un număr de dosare.

În conținutul convenției la art. 4.2 și 4.4 s-a agreat, de comun acord, că atât onorariile cât și cheltuielile de executare vor fi recuperate proporțional cu recuperarea debitelor de către bancă, executorul urmând a încasa aceste creanțe, în funcție de debitele recuperate de creditor prin intermediul executării silite. Or, în aceste dosare nu s-a recuperat absolut nimic, iar, conform Procolului încheiat între părți, s-a stabilit de comun acord o procedură ce tindea să asigure o recuperare proporțională a onorariului și cheltuielilor de către executorul judecătoresc, în raport cu debitele recuperate de B. prin intermediul executării silite. Potrivit Codului civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar părțile (chiar și B. P. S. A.) nu se pot sustrage de la respectarea obligațiilor asumate. Urmare convenției încheiate, acesta a primit de la B. T. SA Sucursala B. un număr de 560 de dosare și și-a asumat astfel obligația de a începe, respectiv de a continua executarea silita in aceste dosare astfel: fără perceperea unui avans în dosarele preluate la încheierea protocolului și instrumentate anterior în bancă; cu obligația din partea Băncii de a achita un avans în suma de 200 lei/dosar în dosarele de executare în care cererile de executare silita au fost întocmite începând cu data de 01.10.2011. În ambele categorii de dosare predate, B. P. S. A. și-a asumat riscul ca toate costurile de executare să fie recuperate în mod proporțional din sumele recuperate de la debitori în cadrul procedurii de executare silita.

În schimb B. P. S. A. a îndeplinit în mod defectuos, cu încălcarea Codului de procedură civilă și a Legii nr. 188/2000, multe dintre actele de executare efectuate pentru executările silite în care B. T. SA avea calitatea de creditor. De asemenea, multe dintre actele de procedură nu au fost comunicate către creditor conform legii. În diverse situații nu a efectuat acte de executare silita sau le-a efectuat cu mare întârziere, a calculat cheltuieli de executare, inclusiv onorarii, care exced cadrul convenției asumate între banca și acesta, în unele cazuri, chiar și Ordinului Ministerului Justiției care reglementează cheltuielile de executare, deși potrivit convenției onorariul se percepe corespunzător muncii prestate și diligentelor depuse, iar cheltuielile de executare trebuie susținute de documente justificative; nu a distribuit către creditori sau nu au distribuit la timp, în condițiile legii, sumele recuperate de la debitori; nu a dat curs cererilor creditorului B. T. formulate în cadrul dosarelor execuționale, cu respectarea legii, în baza dreptului de dispoziție al acestuia asupra executării silite sau a acționat fără a avea acordul creditorului urmăritor.

Dosarul de executare nr. 317/2012, în cadrul căruia au fost emise procesul verbal de stabilire cheltuieli executare încheiat de B. P. S. A. la data de 24.07.2012, respectiv procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare executare încheiat de B. P. S. A. la data de 20.05.2013, a fost predat în baza Protocolului încheiat între părți. Toate actele de executare menționate în cadrul proceselor verbale au fost efectuate în perioada de valabilitate a protocolului și ca încetarea protocolului nu poate produce efecte decât pentru obligațiile viitoare și nicidecum pentru cele scadente sau restante.

Deși acest Protocol de colaborare a fost denunțat unilateral de B. P. S. A. începând cu data de 14.04.2014, conform notificării nr. 1100/13.03.2014, invocând lipsa de diligență din partea creditoarei B. T. în achitarea actelor de executare silita întocmite în dosarele execuționale (în condițiile în care nu există nici măcar o solicitare, în mod oficial, din partea acestuia cu privire la plata unor astfel de sume), efectele denunțării continuă să se producă cu privire la dosarele de executare care au fost predate în baza Protocolului. Aceasta este interpretarea firească, în strictă logică juridică, având în vedere că efectele unui contract, chiar denunțat, se extind până la îndeplinirea integrală și întocmai a obligațiilor asumate de părți prin acesta. Este evident că dosarele care au fost predate executorului judecătoresc în baza Protocolului rămân guvernate de regulile contractului până la închiderea efectivă prin recuperare integrală, imposibilitate de executare sau în altă modalitate prevăzută de lege.

Acest demers de executare din partea „pretinsului creditor” B. P. S. A. prin intermediul B. Lex face parte dintr-un amplu plan nelegal, imoral, abuziv și lipsit de deontologie profesională prin care B. P. S. A. încearcă să obțină sume de bani de la creditoarea B. T. SA în dosarele de executare cu care aceasta l-a investit. B. P. S. A. nu a reușit să recupereze sume de bani de la debitorii din aceste dosare, nu a efectuat acte de executare în aceste dosare, dar se îndreaptă împotriva creditorului din aceste dosare pentru a încasa onorarii ilegale, calculate la maximul onorariilor prevăzute de Ordinele Ministerul Justiției nr. 2250/2006 si 2561/2012.

De asemenea, acest demers împotriva băncii este unul concertat. B. P. S. A., utilizând același mod de operare cu privire la alte 33 de dosare de executare, instituind popriri asupra conturilor băncii deschise la BNR (prin intermediul B. LEX), în baza așa ziselor titluri executorii constând în procese verbale de cheltuieli și procese verbale de suplimentare a cheltuielilor de executare emise în dosarele de executare în care banca avea calitate de creditor. În cadrul acestui demers concertat a fost atras și B. LEX care a pus în executare titlurile executorii fabricate de B. P. S. A..

De asemenea, B. P. S. A., la rândul său, a pus în executare, împotriva Băncii T., titluri executorii (procese verbale de cheltuieli și procese verbale de suplimentare cheltuieli) emise de B. Lex în dosare de executare în care B. T. avea calitate de creditor.

A arătat contestatoarea că și executorii judecătorești asociați în B. LEX au fost executori ai Băncii T. SA și au preluat, similar cu B. P. S. A., dosare de executare silită de la B. T.. În dosarele preluate, B. LEX a procedat în același mod ca si B. P. S. A.: nerecuperând sume de bani de la debitori, a emis procese verbale de cheltuieli și procese verbale de imposibilitate de executare și a inițiat, prin intermediul „partenerului” B. P. S. A., executarea silita prin poprire împotriva băncii. În acest moment, exista dosare de executare împotriva băncii, deschise de B. P. S. A. la cererea lui B. LEX, după dictonul „serviciu contra serviciu ".

În concluzie, creditorul nu deține un titlu împotriva Băncii T.. nu are temei legal și nici măcar convențional pentru a solicita executarea silită a creditorului în vederea recuperării onorariilor de executare, întrucât aceste costuri sunt datorate de debitor.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. noul C.proc.civ., art. 3717 și urm. vechiul C.proc.civ. și ale Legii nr. 188/2000.

Contestatoarea a alăturat cererii sale înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

La data de 04.12.2014, intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare.

Conform dispozițiilor prevăzute de art. 3717 V. C.proc.civ., procesele- verbale de stabilire a cheltuielilor de executare constituie titluri executorii, potrivit art.401 alin. (1) lit. a) C.proc.civ., contestația la executare se poate introduce într-un termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă.

În cauza, procesele-verbale de stabilire cheltuieli de executare au fost întocmite de creditor, B.E.J. P. S. A., la data de 24.07.2012 și respectiv, 20.05.2013 și comunicate ulterior debitoarei, B. T. - Sucursala B., la data de 25.10.2013 și la data de 06.03.2014, conform adreselor de comunicare nr. 8677 și nr. 970 din aceleași date.

În atare condiții, debitoarea B. T. a formulat cererea cu depășirea termenului de 15 zile prev. de art. 401 alin. (l) lit. a) C.proc.civ., în cauză fiind aplicabile și dispozițiile art. 103 C.proc.civ. privind decăderea contestatoarea din dreptul de a formula contestație la executare.

Procedura proceselor-verbale prin care se stabilesc cheltuieli de executare, este guvernată de obligația comunicării acestora, dat fiind faptul că de acest moment procesual, legiuitorul leagă posibilitatea de a exercita calea contestației la executare, față de conținutul actului supus analizei.

Ca atare, singura obligație privește comunicarea titlului executoriu, comunicare prin care se aduce la cunoștința debitorului, modalitatea de executare prin poprire, în caz de neexecutare.

Prin urmare, în raport de art.401 alin. (l) lit. a) C.proc.civ., termenul de 15 zile se calculează de la data la care contestatorul a primit comunicarea titlului executoriu, dată în raport de care contestația prin care contestatorul solicită anularea titlului, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 11.06.2014, este tardiv formulată.

Situație care rezultă, în concret, atât din adresele de comunicare a titlurilor executorii nr. 970/06.03.2014 și nr. 8677/25.10.2013, cât și din restul adreselor înainte de debitoare, creditorului - B.E.J. P. S. A., adresa nr. 2689/30.05.2014 și adresa nr. 1433/02.04.2014, din care rezultă, de altfel și poziția de recunoaștere a plății cheltuielilor de executare în sarcina sa, date anterioare înregistrării contestației la executare.

De asemenea, se poate lesne observa, că B.E.J. P. S. A. a dat posibilitatea debitoarei de a achita de bună voie debitul, format din cheltuielile ocazionate de executarea silita.

Sub alt punct de vedere, potrivit art. 401 alin. (l) C.proc.civ. contestația se poate face în termen de 15 zile în orice ipoteza prevăzută de lege, anume și în cazul in care debitorul contestă executarea silită însăși, caz în termenul de 15 zile curge de la data la care a luat la cunoștință de primul act de executare, respectiv procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare.

Pe fondul, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.

Conform dispozițiilor prevăzute de art. 399 alin. (l) vechiul C.proc.civ. rap. la art. 711 și art. 712 C.proc.civ., în cadrul contestației la executare, instanța de judecată nu poate cerceta decât legalitatea executării silite sau a actelor de executare silite efectuate, în esența, obiectul executării este reprezentat de cenzurarea neregularităților procedurale săvârșite cu prilejul executării silite.

Debitoarea B. T. nu invocă niciun motiv concret de nelegalitate cu privire la actele de executare efectuate de creditorul B.E.J P. S. A., în dosarul de executare nr. 317/2012 sau cele întreprinse de B.E.J.A. LEX în dosarul de executare nr. 68/2014.

Sunt supuse controlului instanței de judecata investită cu soluționarea cererii, acțiunile vătămătoare exercitate în cursul procedurii executării silite, acțiuni de natură a determina anularea actelor efectuate, aceasta fiind și singura modalitatea de îndreptare a măsurilor nelegale și prejudiciabile față de debitoare intervenite în faza executării silite.

În cadrul cererii de contestație la executare, potrivit textelor de lege reglementate prin dispozițiile art. 399 alin. (3) vechiul C.proc.civ., se permite formularea unor apărări care țin de fondul cauzei, în speță, titlului executoriu contestat, pe cale de excepție, numai în ipoteza în care temeiul în baza căruia se face executarea silită nu este emis de către o instanța judecătorească, sau în cazul în care legea nu prevede o altă cale de atac împotriva titlului.

Debitoarea B. T. a avut la îndemână exercitarea unei căi de atac în cadrul căreia putea să conteste neregularitățile dispozițiilor titlului executoriu, respectiv contestația la executare având ca obiect procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare și cheltuieli de executare suplimentare, întocmite la datele de 24.07.2012 si 20.05.2013, în dosarul execuțional nr. 317/2012, cale de atac de care nu a înțeles să se prevaleze, în termenul prevăzut de legea procesual civilă.

Nu are relevanță sub aspectul legalității proceselor-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare împrejurarea că între părți s-a încheiat protocolul de colaborare. Protocolul încheiat, are natura juridică a unei convenții civile, drept pentru care dispozițiile cuprinse în conținutul convenției nu pot face obiectul prezentei analize si nici nu pot fi supuse controlului juridic, în scopul de a determina dacă o prevedere din convenția invocată este nelegală, abuzivă sau imorală.

Sub acest aspect, părțile au la îndemâna mai multe acțiuni, cu titlu dc exemplu, denunțarea unilaterală a protocolului încheiat, acțiune de care creditorul B.E.J. P. S. A. a uzat în momentul în care cealaltă parte, în speță debitoarea, a înțeles să nu respecte obligațiile ce reveneau în sarcina sa, respectiv avansarea minimului cheltuielilor de executare necesar deschiderii procedurii executării silite.

D. urmare, la rândul său, debitoarea avea posibilitatea de a manifesta același comportament juridic, prin desființarea convenției, în momentul în care a constatat că executorul judecătoresc îndeplinește în mod defectuos, ilegal sau nu îndeplinește procedurile stabilite de comun prin convenție.

În virtutea rolului activ și la solicitarea debitoarei B. T., executorul judecătoresc a întreprins toate demersurile necesare recuperării creanțelor restante, demersuri supuse anumitor plăți, înregistrate în evidența executorului cu titlu de cheltuieli de executare, care nu au fost nici până în prezent avansate de debitoare, fiind suportate din resurse financiare proprii ale executorul judecătoresc, având la baza ideea de încredere în vederea recuperării ulterioare, tocmai prin prisma naturii relației invocate chiar de aceasta.

Procedura recuperării debitelor restante pe calea executării silite a fost efectuată până la faza în care s-a constatat, fie un impediment la executare, fie debitorii au fost declarații insolvabili, circumstanțe juridice care, în mod cert, împiedică continuarea executării silite.

Față de existența acestei situații de fapt si de drept, constatată de executorul judecătoresc, și recunoscută, debitoarea înțelege că munca prestată de executor nu are de ce sa fie remunerată, atât timp cât nu exista o recuperare integrală a debitului restant, lucru pe care nu se poate imputa executorului judecătoresc, manifestând pretenția de a suporta chiar executorul judecătoresc costurile actelor întreprinse dat fiind nerecuperarea creanței integrale.

Potrivit art. 39 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc are dreptul pentru serviciul prestat la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea U.N.E.J.

In cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maximale, sunt pentru creanțele in valoare de pana la 50,000 ron, inclusiv, 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.

Prin procesele-verbale întocmite la datele de 24.07.2012 și 0.05.2013, în dosarul de executare nr. 317/2012, au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 968,44 lei, reprezentând cheltuieli de executare și onorariu executor judecătoresc.

Executorul judecătoresc nicidecum nu a procedat la a stabili în favoarea sa onorariul maximal, așa cum susține de debitoarea, acesta fiind stabilit echilibrat între onorariul minim și cel maxim, calculat în cuantumul legal, respectând prevederile anexei din Ordinul Ministrului Justiție nr. 2550/2006 și ale art. 39 din Legea nr. 188/2000.

Mai mult, cheltuielile de executare reprezintă costuri efectiv suportate de către executorul judecătoresc și este echitabil ca acesta să aibă posibilitatea de a le recupera, în caz contrar încălcându-se chiar dreptul acestuia de a beneficia de plata serviciului prestat.

Față de faptul că legea a reglementat plafoane minime și maxime cu privire la cheltuieli de executare, precum și a onorariului executorului judecătoresc, între care să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului, instanța de judecată în cadrul contestației la executare nu poate interveni pentru a micșora sau a mări cuantumul cheltuielilor de executare, mai ales atât timp cât ele sunt dovedite în mod temeinic, de înscrisurile ce formează dosarul de executare.

De asemenea, onorariul executorului judecătoresc calculat în limitele impuse de textul incident nu este disproporționat de mare, față de activitatea efectiv prestată de acesta, astfel cum susține contestatoarea, textul de lege la care am făcut anterior referire înlăturând orice dispoziție vădită.

Mai mult, în acest context, potrivit dispozițiilor art. 723 vechiul C.proc.civ. contestatoarea trebuie sa dovedească reau-credința precum si acțiunea in afara scopului prevăzut de lege, a executorului in exercitarea drepturilor consacrate de norma legala si prevăzute la executarea silita.

B. T., în calitate de creditoare în dosarul de executare nr. 317/2012, are obligația să acorde executorului judecătoresc sprijin pentru aducerea la îndeplinirea efectivă a executării silite, punându-i la dispoziție mijloacele necesare, în acest scop, creditoarea este obligată să avanseze cheltuielile necesare îndepliniri actelor de executare.

Potrivit art. 669 alin. (5) și (6) C.proc.civ., sumele de bani reprezentând cheltuieli de executare înglobând si onorariul executorului judecătoresc care nu pot fi recuperate de la debitor, vor fi plătite de creditor, pentru sumele stabilite procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare, respectiv încheierea executorului judecătoresc, constituie titlu executoriu atât pentru creditoare, cât și pentru executorul judecătoresc.

În condițiile în care banca, în calitate de creditoare, refuză să înainteze cheltuielile minime, care au fost suportate de executor, de altfel prin existența actelor de executare silita întreprinse în interesul și beneficiul băncii, și neacoperite nici până în prezent, este logic, faptul ca in atare împrejurare calitatea procesuala a Băncii T. să se schimbe, dobândind calitatea de debitoare prin neexecutarea de bunăvoie a obligațiilor din titlu.

Existenta creanței rezultă în mod neîndoielnic din însuși titlul contestat, procesul-verbal conține elementele care permit stabilirea creanței contestate si obligația debitoarei este ajunsă la scadență, fiind pusă in întârziere.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205- art. 208 C.proc.civ.

Contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare la data de 03.02.2015, prin care a solicitat respingerea excepției tardivității și admiterea contestației la executare.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Cercetând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., excepția tardivității formulării contestației la executare invocată de intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A., instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată.

Pe de o parte, are în vedere în acest sens instanța împrejurarea că partea contestatoare nu a solicitat anularea proceselor-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare emise de B. E. Judecătoresc P. S. A. în dosarul nr. 317/2012, ci a înțeles să conteste posibilitatea punerii în executare a acestora împotriva creditorului din respectivul dosar de executare.

Pe de altă parte, instanța are în vedere că potrivit confirmării de primire nr._- fila 86 din dosar, înștiințarea debitoarei privind înființarea popririi s-a făcut la data de 31.07.2014, astfel că introducerea contestației la executare la data de 23.07.2015 (poștă- fila 31) respectă termenul de 15 zile reglementat de art. 714 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ. Așadar, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare.

Instanța va admite însă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. E. Judecătorești Asociați Lex și, în consecință, va respinge cererea îndreptată împotriva acestui intimat ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, având în vedere că executorii judecătorești sunt, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, astfel că ei nu pot avea calitatea de parte într-o contestație la executare sau cerere de suspendare a executării silite în care raporturile juridice sunt constituite între creditor și debitor.

În continuare, instanța constată că prin cererea formulată la data de 28.03.2014 (fila 106), intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A., reprezentat de avocat P. E. L., a solicitat Biroului E. Judecătorești Asociați Lex punerea în executare a titlurilor executorii reprezentate de procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare întocmit la data de 24.07.2012 și de procesul-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din data de 20.05.2013, întocmite în dosarul nr. 317/2012, pentru recuperarea sumei de 968,44 lei.

Prin încheierea din data de 28.03.2014 (fila 103), B. E. Judecătorești Asociați Lex a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al B. Lex și deschiderea dosarului de executare silită nr. 68/2014.

Demararea procedurii de executare silită a fost încuviințată prin încheierea de ședință din data de 29.05.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014 (fila 100).

Prin încheierea din data de 03.07.2014 (fila 99), B. E. Judecătorești Asociați Lex a stabilit cheltuieli de executare de 758,04 lei.

Prin adresa de înființare a popririi emisă în data de 03.07.2014 (fila 98), B. E. Judecătorești Asociați Lex a dispus înființarea popririi asupra tuturor sumelor de bani, asupra titlurilor de valoare și asupra bunurilor mobile incorporale ale debitoarei aflate la terțul poprit B. Națională a României, contestatoarea fiind înștiințată despre măsura luată (fila 97).

Prin încheierea din data de 16.06.2014 (fila 94), B. E. Judecătorești Asociați Lex a dispus eliberarea sumei de 1.168,44 lei creditorului și sumei de 758,04 lei B. Lex.

Prin încheierea din data de 16.07.2014 (fila 93), B. E. Judecătorești Asociați Lex a dispus încetarea executării silite.

Potrivit art. 711 alin. (1) C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.

Potrivit art. 632 C.proc.civ. „ (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”

În fapt, între contestatoarea B. T. S.A. și B. E. Judecătoresc P. S. A. s-a încheiat Protocolul de Colaborare nr. 1729 din data de 20.03.2012 (filele 17-29), al cărui obiect îl constituie stabilirea unui cadru general de desfășurare a executării silite a debitorilor băncii, în temeiul dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii deținute de aceasta. Acest act juridic este însușit de intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A., prin semnătura executorului judecătoresc și prin ștampilă.

Prin art. 4.2 din Protocol, părțile au stabilit că, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, atât cheltuielile, inclusiv sumele avansate de Bancă, cât și onorariile, vor fi recuperate de la debitori proporțional cu recuperarea debitelor de către Bancă. Prin clauza cuprinsă la art. 4.4 din Protocol, s-a convenit că B. va avansa executorului judecătoresc suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli, pentru fiecare dosar nou transmis acestuia în vederea declanșării procedurilor de executare silită, precum și că executorul judecătoresc nu va pretinde, iar B. nu va fi obligată să achite nicio altă sumă suplimentară pe durata desfășurării executării silite, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

În temeiul acestui Protocol de Colaborare, astfel cum reiese din procesul-verbal de predare din 20.04.2012 (filele 197-202, poziția 44), a fost continuată executarea silită ce a făcut obiectul dosarului de executare îndreptat împotriva debitoarei C. M., executare ce a fost începută de executorii bancari ai contestatoarei.

În cadrul dosarului de executare nr. 317/2012, intimatul B.E.J. P. S. A. a emis procesul-verbal din data de 24.07.2012, prin care s-au stabilit cheltuielile de executare în sarcina debitorului în cuantum de 394,30 lei (fila 109), precum și procesul-verbal suplimentar din data de 20.05.2013, prin care s-au stabilit cheltuielile de executare în sarcina debitorului în cuantum de 497,24 lei, din care onorariu în cuantum de 471,20 lei (fila 110).

Prin procesul-verbal de închidere dosar din 03.03.2014 (fila 108), intimatul B.E.J. P. S. A. a dispus încetarea executării silite în dosarul nr. 317/2012, conform art. 3715 lit. b) C.proc.civ., reținând că în decurs de 19 luni nu s-a recuperat nicio sumă de bani, constatându-se imposibilitatea recuperării debitului de 7.359,01 lei.

Executarea silită efectuată de B. E. Judecătorești Asociați LEX în cadrul dosarului de executare nr. 68/2014 a început în temeiul unor procese-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare, acestea constituind titluri executorii numai în condițiile prevăzute de art. 3717 Cod procedură civilă din 1865 (act normativ în vigoare la data întocmirii proceselor-verbale).

Cele două procese-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare constituie titluri executorii în condițiile prevăzute de art. 3717 vechiul C.proc.civ., în vigoare la data emiterii acestora.

Potrivit art. 3717 vechiul C.proc.civ. „(1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor. (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară. (3) Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. (4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu.”

Astfel, conform art. 3717 alin. (1) vechiul C.proc.civ, partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop, iar pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.

Prin urmare, din interpretarea acestei norme, rezultă obligația creditorului de a avansa doar cheltuielile necesare în scopul demarării urmăririi silite.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol și art. 39 alin. (4) din Legea nr. 188/2000, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.

Din interpretarea acestei norme rezultă că persoana care este obligată să achite cheltuielile de executare este debitorul, cu excepția cazului în care creditorul a renunțat la executare sau este incidentă o altă dispoziție legală expresă care să prevadă contrariul.

În speță, nelegalitatea actelor de executare constă tocmai în faptul că B. E. Judecătorești Asociați LEX a pornit executarea silită împotriva contestatoarei, în lipsa unui titlu executoriu care să ateste calitatea de debitor a Băncii T.. Dimpotrivă, din cuprinsul celor două procese-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare reiese că însuși intimatul-creditor B. E. Judecătoresc P. S. A. a stabilit, în mod expres, obligația de plată a cheltuielilor de executare în sarcina debitorului din dosarul de executare nr. 317/2012.

Totodată, din procesul-verbal de închidere a dosarului de executare nr. 317/2012, rezultă că B. T. S.A. nu a formulat nicio cerere de renunțare la executare care să facă posibilă antrenarea obligației creditorului de a plăti cheltuielile de executare, executarea silită încetând în temeiul art. 3715 lit. b) Cod procedură civilă din 1865, ca urmare a lipsei bunurilor urmăribile.

Prin urmare, cheltuielile de executare stabilite prin procesul-verbal din data de 24.07.2012 și prin procesul-verbal suplimentar din 20.05.2013, încheiate în dosarul nr. 317/2012 al B.E.J. P. S. A., sunt în sarcina debitoarei C. M., nefiind stabilită obligația contestatoarei B. T. S.A. de plată a acestora nici prin titlurile executorii și nici prin dispozițiile legale care reglementează plata cheltuielilor de executare.

Mai mult, perceperea cheltuielilor de executare de la contestatoare contravine flagrant dispozițiilor legale care reglementează plata cheltuielilor de executare, precum și înțelegerii părților cuprinse la art. 4.2 și art. 4.4 din Protocolul de Colaborare nr. 1729 din data de 20.03.2012, prin care s-a stabilit recuperarea cheltuielilor de executare, inclusiv a onorariului executorului judecătoresc, proporțional cu recuperarea debitelor de către bancă, precum și faptul că banca nu va fi obligată să achite nicio altă sumă suplimentară pe durata desfășurării executării silite. Având în vedere că dosarul de executare în care au fost emise cele două procese-verbale puse în executare a fost preluat de la executorii bancari ai contestatoarei, cheltuielile necesare începerii executării silite au fost suportate de către bancă, celelalte cheltuieli urmând a fi recuperate de la debitor, proporțional cu recuperarea debitului principal.

Instanța reține modalitatea frauduloasă în care cele două birouri de executori judecătorești intimate au înțeles să procedeze în scopul evident de obținere a unor sume de bani necuvenite, prin diminuarea patrimoniului contestatoarei. Astfel, B. E. Judecătoresc P. S. A., care ar fi trebuit să asigure realizarea creanței contestatoarei, a urmărit obținerea unor cheltuieli de executare, inclusiv a onorariului, cu încălcarea dispozițiilor legale, precum și a înțelegerii scrise încheiate la preluarea dosarelor de executare. Având în vedere că intimatul-creditor este el însuși executor judecătoresc, acesta nu putea avea nevoie de consultanța unui avocat pentru inițierea unei asemenea executări silite. B. E. Judecătorești Asociați LEX a stabilit cheltuieli de executare pentru executarea cheltuielilor de executare pretinse de celălalt intimat, într-un cuantum vădit nelegal, prin perceperea unor sume care nu au nicio legătură cu realitatea din dosarul de executare silită sau cu activitatea desfășurată, care a presupus emiterea unei singure adrese de poprire și distribuirea sumei obținute.

Cu privire la susținerea intimatului B.E.J. P. S. A. în sensul că debitoarea B. T. a avut la îndemână exercitarea unei căi de atac în cadrul căreia putea să conteste neregularitățile titlului executoriu, instanța reține că B. T. S.A. a formulat contestație împotriva adresei de înființare a popririi și a tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 68/2014, aceasta necontestând și neavând niciun interes să conteste titlul executoriu reprezentat de cele două procese-verbale de stabilire a cheltuielilor de executare în sarcina debitorului său.

Instanța stabilește că sunt neîntemeiate și apărările intimatului B.E.J. P. S. A. în sensul că, pe calea procedurii speciale a contestației la executare nu pot supune analizei raporturile juridice consfințite prin protocolul nr. 1729/20.03.2012, având în vedere că modalitatea de recuperare a cheltuielilor de executare a fost stabilită prin înțelegerea expresă intervenită între părți, anterior preluării executării silite, aceasta impunându-se cu putere de lege, conform art. 969 cod civil din 1864.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 719 alin. (1) C.proc.civ., instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 68/2014 aflat pe rolul Biroului E. Judecătorești Asociați LEX, precum și încheierea pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București la data de 29.05.2014 în dosarul nr._/299/2014.

De asemenea, în temeiul art. 722 C.proc.civ., instanța va dispune întoarcerea executării silite și, pe cale de consecință, va obliga intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A. să restituie contestatoarei suma de 1.928,48 lei, executată în cadrul dosarului de executare nr. 68/2014.

În temeiul art. 451 și art. 453 C.proc.civ., constatând culpa procesuală a intimatului B. E. Judecătoresc P. S. A., îl va obliga să plătească contestatoarei suma de 78 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată- cheltuieli ocazionate de transmiterea unei copii a dosarului de executare și taxa judiciară de timbru achitată pentru cererea de întoarcere a executării silite.

Instanța va respinge însă cererea contestatoarei privind obligarea intimatului la plata sumei de 139,85 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă contestației la executare, având în vedere că, în temeiul art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, contestatoarea are posibilitatea de a cere restituirea acestei taxe, la rămânerea definitivă a contestației, fără a putea fi pusă în sarcina părții adverse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI LEX, cu sediul în București, ..104, ., ., sector 1 și, în consecință, respinge cererea îndreptată împotriva acestui intimat ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea formulată de contestatoarea B. T. S.A. SUCURSALA B., cu sediul în B., ., parter, jud. B., în contradictoriu cu intimatul B. E. JUDECĂTORESC P. S. A., cu sediul în B., ., . și cu terțul poprit B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cu sediul în București, ., sector 3, în rest.

Anulează actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 68/2014 aflat pe rolul Biroului E. Judecătorești Asociați Lex și încheierea pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București la data de 29.05.2014 în dosarul nr._/299/2014.

Obligă intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A. să restituie contestatoarei suma de 1.928,48 lei, executată în cadrul dosarului de executare nr. 249/2014.

Obligă intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A. să plătească contestatoarei suma de 78 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată- cheltuieli ocazionate de transmiterea unei copii a dosarului de executare și taxă judiciară de timbru achitată pentru cererea de întoarcere a executării silite.

Respinge ca neîntemeiată cererea contestatoarei privind obligarea intimatului B. E. Judecătoresc P. S. A. la plata sumei de 139,85 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă contestației la executare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09 martie 2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

A. AnchidinAlexandra I. M.

Red. Jud. A.A./ Gref. A.I.M./ 20 februarie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 4483/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI