Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 11364/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr._/2015
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE - P. P.
GREFIER - D. V.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei Civile privind pe contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A și pe intimatul C. D., având ca obiect contestație la executare - dosar executare nr. 194/2015.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 28.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea la data de 04.06.2015 si apoi pentru astazi, data de 11.06.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 București, contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – SA a chemat în judecată pe intimatul C. D., solicitând instanței să dispună anularea executării silite ce face obiectul dos. de executare nr. 194/2015 al B. ”C. R.-G.”, a hotărârii Tribunalului S. nr. 207/29.01.2015, de învestire cu formulă executorie a Hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite, dată de către executorul judecătoresc la data de 27.02.2015, a somației din data de 02.03.2015, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 02.03.2015 și a celei de actualizare a despăgubirii din data de 02.03.2015 și întoarcerea executării silite.
Contestatoarea a arătat că, potrivit art. 651 alin. 1 C. proc. civ., raportat la art. 781 C. proc. civ., B. ”C. R.-G.” nu era competent să procedeze la executarea silită, deoarece executarea silită nu se realizează asupra unui imobil, fiind doar emisă adresă de înființare a popririi, astfel încât era competent un executor judecătoresc care își are sediul în circumscripția Curții de Apel unde își are sediul debitorul sau terțul poprit, respectiv a Curții de Apel București.
Contestatoarea a mai precizat că Statul Român a expropriat, în temeiul Legii nr. 198/2004, imobilul situat în loc. Marca, aparținând intimatului, iar, prin Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 64/2008, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 a stabilit o despăgubire în valoare de 65.757,78 lei, însă hotărârea nu constituie titlu executoriu, neobligându-l pe expropriator la plată, ci constituind una dintre etapele administrative care trebuie parcurse pentru obținerea despăgubirii.
Deoarece intimatul nu a reuști să producă dovezile necesare și suficiente pentru a proba calitatea sa de persoană îndreptățită la despăgubiri, Comisia a consemnat la CEC despăgubirea pe numele persoanelor îndreptățite, deblocarea urmând a se realiza în condițiile Legii nr. 198/2004.
În speță, intimatul a reușit să obțină o hotărâre judecătorească lămuritoare cu privire la calitatea sa de persoană îndreptățită la despăgubiri, respectiv sent. civ. nr. 2976/2013, însă nu a trimis expropriatorului toate actele doveditoare cerute de legiuitor, respectiv nu a comunicat copia legalizată a încheierii de îndreptare a erorilor materiale, cu mențiunea ”definitivă și irevocabilă”, pronunțată de Tribunalul S. la data de 06.09.2013 și nici fotocopia actului său de identitate.
În ceea ce privește criticarea încheierii Tribunalului S. prin care a fost învestită cu formulă executorie Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii nr. 64/2008, contestatoarea apreciază că aceasta este nelegală, deoarece hotărârea Comisiei nu constituie titlu executoriu.
De asemenea, contestatoarea a arătat că nu are calitatea de debitor a intimatului, deoarece este doar reprezentant legal al Statului Român.
Contestatoarea a mai învederat faptul că executorul nu a procedat la comunicarea Încheierii de încuviințare a executării silite emisă la data de 27.02.2015, în condițiile art. 666 C. proc. civ., procedând mai întâi la înființarea popririi și abia ulterior comunicând contestatoarei încheierea, la data de 12.03.2015.
De asemenea, creanța pusă în executare nu îndeplinește condițiile de a fi certă, lichidă și exigibilă, cererea de executare fiind făcută pentru suma de 17.885 Euro, iar nu pentru suma, exprimată în lei, din Hotărârea Comisiei, iar algoritmul folosit de executor pentru actualizarea despăgubirii nu este corect.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, contestatoarea a învederat faptul că onorariul avocațial este nejustificat de mare, prin raportare la dispozițiile art. 451 alin. 2 C. proc. civ.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 și urm. C.proc. civ., art. 718, art. 719, art. 722 C. proc. civ., art. 1-3 și art. 7 din OG nr. 22/2002, art. 1 din OUG nr. 84/2003.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul a precizat că debitoarea-contestatoare a refuzat să elibereze suma consemnată la CEC și după clarificarea situației juridice a terenului expropriat, respectiv a persoanei îndreptățite la despăgubiri.
În ceea ce privește Hotărârea Comisiei, aceasta constituie înscris autentic, conform art. 269 alin. 2 C. proc. civ. și constituie titlu executoriu, potrivit dispozițiilor art. 638 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ.
Referitor la competența executorului judecătoresc, intimatul a învederat faptul că aceasta este dată de dispozițiile art. 781 alin. 2 c. proc. civ., deoarece debitorul are deschise conturi în municipiul Cluj, la CEC Bank, sucursala Cluj.
De asemenea, onorariul avocațial este justificat de serviciile prestate, iar cel al executorului judecătoresc este stabilit în concordanță cu Ordinul MJ nr. 2550/2006.
În ceea ce privește actualizarea despăgubirii, intimatul a precizat că s-a făcut începând cu data la care sentința de desemnare a persoanei îndreptățite la încasarea despăgubirilor a rămas definitivă, respectiv la finalul anului 2013, iar acestea au fost stabilite în lei, ca echivalent al sumei de 17.885 Euro.
Referitor la calitatea de debitor a contestatoarei, intimata a învederat faptul că aceasta decurge din dispozițiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, conform căruia Statul Român este reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA.
De asemenea, intimatul a arătat că, potrivit art. 782 alin. 1 C. proc. civ., poprirea se înființează fără somație, iar încheierea de încuviințare a executării silite i-a fost comunicată contestatoarei conform borderoului din data de 02.03.2015, fiind recepționată de aceasta la data de 12.03.2015.
Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat, în esență, susținerile din cuprinsul contestației.
La solicitarea instanței, B. ”C. R.-G.” a comunicat, în copie certificată, dos. de executare nr. 194/2015 (f. 45-156).
În dovedirea contestației, respectiv în apărare, instanța a încuviințat, pentru părți, administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
La data de 27.02.2015, intimatul C. D. a înregistrat cerere de executare silită împotriva debitorului Statul Român, prin Ministerul Transporturilor - C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – SA, în baza titlului executoriu reprezentat de Hotărârea nr. 64/23.05.2008 a Comisiei Locale Marca pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 (f. 152-153), învestită cu formulă executorie prin Încheierea nr. 107/29.01.2015 a Tribunalului S. în dos. nr._, conform extrasului de pe portal de la filele 81-82.
Față de cererea de executare, instanța constată că intimatul a solicitat în mod corect executarea silită a debitorului Statul Român, prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA, iar nu a contestatoarei, în nume propriu, cu respectarea dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, astfel încât critica în acest sens a contestatoarei apare ca fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește caracterul de titlu executoriu al Hotărârii nr. 64/23.05.2008 a Comisiei Locale Marca pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, instanța reține că acesta a fost recunoscut, implicit, prin învestirea cu formulă executorie a acesteia prin încheierea definitivă menționată mai sus, conform art. 6411 C. proc. civ., astfel că și această critică este neîntemeiată.
De asemenea, instanța constată că intimatul a făcut dovada că este persoană îndreptățită la despăgubiri, prin sent. civ. nr. 562/02.06.2010, pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei în dos. nr._ (f. 150-151), respectiv prin sent. civ. nr. 2976/07.06.2013, pronunțată în dos. nr._ (f. 145-148), pronunțată în contradictoriu cu însăși contestatoarea din prezenta cauză și îndreptată prin Încheierea din data de 06.09.2013 (f. 149).
Ca atare, susținerile contestatoarei, în sensul că intimatul nu a prezentat încheierea de îndreptare, în copie legalizată, este lipsită de temei, deoarece aceasta poartă ștampila și semnătura Grefei Tribunalului S., pe de o parte, iar, pe de altă parte, contestatoarei, fiind parte în proces, se prezumă că i s-a comunicat, având în vedere că era susceptibilă de recurs, astfel încât nu este justificat refuzul de deblocare a sumei reprezentând despăgubire către intimat, demersul acestuia de inițiere a executării silite neputând fi apreciat ca abuziv.
În ceea ce privește creanța, instanța observă că, prin cererea de executare silită, intimatul a solicitat despăgubirea în lei, respectiv suma de 78.694 lei, echivalentul sumei de 17.885 euro, suma în lei raportându-se la cursul Euro la data promovării executării, iar, în titlul executoriu, se menționează echivalentul în lei al aceleiași sume, de 17.885 Euro.
Ca urmare, creanța executată îndeplinește condiția de a fi certă și lichidă, fiind stabilită, ca existență și cuantum, în titlul executoriu, coroborat cu dispozițiile sent. civ. nr. 2976/07.06.2013, pronunțată în dos. nr._ de către Tribunalul S., care recunoaște calitatea de persoană îndreptățită la aceste despăgubiri în favoarea intimatului.
De asemenea, creanța are și caracter exigibil de la data pronunțării sentinței sus-menționate, 07.06.2013, aceasta fiind definitivă la data pronunțării, astfel încât sunt îndeplinite cerințele menționate la art. 7 din titlul executoriu.
Prin urmare, și aceste critici ale contestatoarei sunt neîntemeiate.
În privința încheierii de actualizare a creanței, din data de 02.03.2015 (f. 120-121), instanța constată că nu există motive de nelegalitate a acesteia, deoarece, astfel cum s-a reținut deja, cuantumul despăgubirii a fost stabilit în Euro și calculat în lei, la data emiterii titlului executoriu, astfel încât, în mod corect, executorul a aplicat indicele armonizat al prețurilor de consum în zona euro prin aplicare la despăgubirile stabilite în această monedă, dar plătibile în lei, astfel cum rezultă din încheierea de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită din data de 17.03.2015 (f. 48).
De asemenea, instanța constată că executorul judecătoresc era competent să realizeze executarea silită în cauză, având în vedere că, din dosarul de executare, rezultă că s-a dorit, inițial, executarea silită mobiliară/imobiliară a contestatoarei-debitoare cu privire la bunuri de pe raza municipiului Cluj, apoi s-a înființat poprirea, fiind aplicabile dispozițiile art. 790 alin. 2 C. proc. civ., având în vedere că s-a emis adresă de înființare a popririi inclusiv către Banca Transilvania SA, cu sediul în Cluj N. (f. 108).
Instanța mai observă că, odată cu înștiințarea privind înființarea popririi emisă la data de 02.03.2015 (f. 98), executorul a comunicat contestatoarei și copie de pe încheierea de încuviințare a executării silite, a celor de stabilire a cheltuielilor de executare, a celei de actualizare a creanței, precum și copie de pe titlul executoriu, astfel cum rezultă din Borderoul de comunicare a înscrisurilor procedurale din data de 02.03.2015 (f. 97), dovada primirii acestora de către contestatoare aflându-se la fila 83.
Pe de altă parte, instanța are în vedere faptul că, potrivit art. 783 alin. 1 C. proc. civ., poprirea se înființează fără somație, astfel încât, și în situația în care încheierea de încuviințare a executării silite nu era comunicată către contestatoare, dispozițiile art. 667 alin. 1 C. proc. civ. nu erau aplicabile și, pe cale de consecință, nici sancțiunea prevăzută de alin. 2 al acestui text.
Referitor la cuantumul onorariului avocațial, de 7.800 lei, perceput pentru faza executării silite, instanța observă că acesta este justificat prin cuantumul mare al creanței, în sensul art. 451 alin. 2 C. proc. civ., iar onorariul executorului judecătoresc respectă plafonul prevăzut de art. 39 din Legea nr. 188/2000.
Prin urmare, neexistând niciun motiv de nelegalitate a executării silite ce a făcut obiectul dis. De executare nr. 194/2015 al B. ”C. R.-G.”, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea intimatului, de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, instanța o va respinge, ca neîntemeiată, deoarece acesta nu a făcut dovada suportării în prezenta cauză a unor astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare privind pe contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., identificată prin CUI_, cu sediul ales la SCA „C. P. și Asociații”, în București, .. 20, sector 1 și pe intimatul C. D., identificat prin CNP_, cu domiciliul ales la cab. Av. „M. O.”, în loc. Șimleu Silvaniei, .. 60, jud. S., ca neîntemeiată.
Respinge cererea intimatului, de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Pentru grefier promovat la Tribunalul București,
semnează Grefierul Șef
Red. PP
Tehnored. PP/DV
4 ex./16.11.2015
| ← Obligaţie de a face. Încheierea nr. 05/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
