Contestaţie la executare. Sentința nr. 5503/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 5503/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 5503/2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

Sentinta civila nr. 5503/2015

Ședința publică de la 24 Martie 2015

Instanta constituita din:

PREȘEDINTE P. C. D.

Grefier D. V.

Pe rol se afla pronuntarea cauzei Civil privind pe contestator A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETAȚILOR și pe intimat U. D. D., intimat I. M., intimat I. I. M., având ca obiect contestație la executare suspendare executare.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 17.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 24.02.2015, 03.03.2015, 10.03.2015, 17.03.2015 și 24.03.2015.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la data de 15.10.2014 sub nr._ pe rolul acestei instante,contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR,in contradictoriu cu intimatii U. D. D.,I. M.,I. I. a formulat contestație la executare în dosarul de executare nr. 1237/2014 aflat pe rolul B. T. A. M. SI T. N. V.,solicitându-se anularea executarii silite dispusa prin dosarul de executare nr. 1237/2014,suspendarea tuturor actelor de executare silită dispuse sau care ar putea fi dispuse,inclusiv a popririi asupra conturilor ANRP deschise la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București, cu sediul în Splaiul Unirii nr. 6-8, sector 4, București, suspendarea executării silite dispusă prin dosarul nr. 1237/2014, în temeiul art. 700 alin. 1 și 3 Cod proc. Civ. până la soluționarea prezentei cauze,in situatia admiterii contestatiei,raportat la dispozitiile art. 722 alin. 1 si 2 din C.proc.civ.,restabilirea situatiei anterioare punerii in executare a Hotărârii nr. 730/2009 emisă de catre Comisia Municipala Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si intoarcerea executarii silite efectuate in dosarul nr. 1237/2014.

În motivare, contestatoarea a arătat că prin instiintarea privind masura popririi din data de 07.10.2014 emisă în dosarul nr. 1237/2014, B. T. A. M. SI T. N. V.,a înștiințat A. Națională pentru Restituirea Proprietăților că are de achitat creditoarei suma de 219.807,57 lei reprezentand transa a II-a,titlul executoriu invocat fiind Hotărârea nr. 140/2007 emisă de catre Institutia Prefectului Judetul Botosani - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Creanța invocată nu este exigibilă, astfel că procedura de executare silită a fost pornită în mod nelegal.

Astfel, plata sumei acordată cu titlu de compensație urmează să fie efectuată în conformitate cu art. 38 alin. 5 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1277/2007. Având în vedere dispozițiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 potrivit cărora "compensațiile se achită beneficiarilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat"(...), rezultă că plata despăgubirilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație.

In aceste condiții se impune a se constata că, în absența disponibilităților bănești ale statului, raportat la dificultățile prin care trece economia țării, s-ar stabili, în momentul de față, în sarcina ANRP o obligație imposibil de realizat și care este de natură să afecteze principiul egalității de tratament, recunoscut atât în plan intern cât și în plan european

In ceea ce privește modalitatea de plată a despăgubirilor stabilite prin hotararile comisiilor judetene pentru aplicarea legii nr. 290/2003 este prevazuta de art. 18 alin. (5) din H.G. nr. 1120/2006 privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.290/2003, potrivit căruia „(..) compensațiile bănești se achită astfel:

a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei;

b )eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei.

c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei".

Aceste prevederi se coroborează cu cele ale art. 18 alin. 5 din H.G. nr. 1120/2006 conform cărora achitarea acestor compensații este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație. Cităm, în acest sens, dispozițiile legale mai sus amintite, potrivit cărora: "compensațiile se achită beneficiarilor în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat"(...).

Prin folosirea sintagmelor „în funcție de disponibilitățile bănești" sau „în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat", legiuitorul a prevăzut tocmai acea situație în care sumele alocate prin bugetul de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea despăgubirilor acordate potrivit legii.

Această interpretare este singura în măsură a da valoare prevederii legale stipulate la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, potrivit căreia „ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale".

Ignorarea acestor prevederi legale poate duce la crearea unor angajamente de plată fără acoperire bugetară și are drept efect acordarea despăgubirilor cu prioritate anumitor persoane, în detrimentul celor aflați la ordine, fiind astfel nerespectat principiul nediscriminării și egalității de tratament.

Totodată, se impune a menționa că din rațiuni financiare creanțele asupra statului pot fi limitate sau eșalonate la plată și nu pot fi plătite decât în condiții de solvabilitate, principii care nu sunt înlăturate de jurisprudența CEDO. Sumele alocate ca despăgubiri sunt stabilite prin Legeabugetului de stat, iar sumele plătite de ANRP ca despăgubiri în temeiul Legii nr.9/1998 sunt publice, fiind publicate pe site-ul anrp.gov.

Totodată, în data de 12.03.2014, a fost publicată în Monitorul Oficial al României OUG nr.10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940, precum și din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul H., ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Potrivit dispozițiilor art.2 din actul normativ anterior amintit „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, plata voluntară a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. prin ordinele emise de către șeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998. și. respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998. Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006".

Somația a fost emisă cu încălcarea prevederilor O.G. nr. 22/2002 în sensul că articolul 2 al ordonanței prevede un termen de 6 luni în care instituția publică este obligată să dispună toate măsurile ce se impun pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

Solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu art. 223 alin. (3).

În drept, invocă dispozitiile, H.G. nr. 1277/2007, O.G. nr. 22/2002, O.U.G. nr. 80/2013, O.U.G. 10/2014.

In dovedire au fost depuse inscrisuri.

Intimatii au formulat întâmpinare la data de 10.11.2014 prin care au solicitat respingerea actiunii,ca neîntemeiată.

A fost atasata o copie certificata a dosarului de executare nr. 1237/2014 al B. T. A. M. SI T. N. V. din Bucuresti.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin instiintarea privind masura popririi din data de 07.10.2014 emisă în dosarul nr. 1237/2014, B. T. A. M. SI T. N. V.,a înștiințat A. Națională pentru Restituirea Proprietăților că are de achitat creditoarei suma de 219.807,57 lei reprezentand transa a II-a,titlul executoriu invocat fiind Hotărârea nr. 140/2007 emisă de catre Institutia Prefectului Judetul Botosani - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Instanta constata ca procedura de executare silită a fost pornită în mod nelegal,intrucat creanța invocată nu este exigibilă.

Astfel,au fost încălcate prevederile O.G. nr. 22/2002 în sensul că articolul 2 al ordonanței prevede un termen de 6 luni în care instituția publică este obligată să dispună toate măsurile ce se impun pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii,nefiind emisa o somatie in conformitate cu aceste prevederi legale.

Înțelegerea procedurii de realizare de unei creanțe împotriva statului sau a unei instituții publice trebuie a porni de la anumite principii inerente statului de drept: interpretarea cu bună-credință a legii, respectarea legii, executarea cu celeritate a obligațiilor stabilite în sarcina statului, fără de care dreptul la un proces echitabil este golit de conținut și lipsit de finalitate; în cazul în care există dubiu, normele se interpretează în favoarea creditorului, iar nu a debitorului, instituția publică care trebuia să execute ori să depună toate diligentele pentru executarea de bunăvoie a obligației, comportându-se astfel exemplar pentru celelalte subiecte de drept; în acest context, doar în cazul în care instituția publică nu are fonduri special alocate executării obligației din titlul executoriu (conform art. 1, din O.G. nr. 22/2002), executarea silită (începută prin somația emisă de organul competent de executare) va fi oprită 6 luni de zile, în care se înțelege că instituția publică va depune din nou toate diligentele pentru obținerea de fonduri special destinate executării obligațiilor prevăzute în titluri executorii. în cazul în care diligentele nu au ca rezultat obținerea unor astfel de fonduri speciale, creditorul este îndreptățit să continue executarea silită potrivit Codului de procedură civilă, având astfel nu numai posibilitatea de a popri conturi ale instituției, ci și de a executa silit bunuri mobile și imobile ale instituției publice.

Astfel, potrivit art. 2 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii ,,dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începem sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului".

Prin urmare, executorul judecătoresc avea obligația emiterii către debitoare a unei somații de plată întemeiate pe dispozițiile legale menționate, ulterior putând proceda la executarea silită a titlului executoriu.

In consecință, în vederea îndeplinirii condițiilor prev. de art. 2 din O.G. nr. 22/2002, este obligatorie emiterea unei somații de către executorul judecătoresc, în cadrul procedurii de executare silită, în cauză executorul judecătoresc procedând la emiterea somației fara aratarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 2 din O.G. nr. 22/2002.

De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că acest act normativ (O.G. nr. 22/2002) are o evidentă finalitate de protecție a patrimoniului instituțiilor publice, ca o premisă indispensabilă a derulării în condiții optime a activității acestora și, prin aceasta, a îndeplinirii atribuțiilor ce le revin ca parte integrantă a mecanismului statului.

Intrucat creanta stabilita prin titlul executoriu reprezentat de Hotărârea nr. 140/2007 emisă de catre Institutia Prefectului Judetul Botosani - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 nu este exigibila,procedura de executare silită a fost pornită în mod nelegal.

D. urmare,instanta va admite contestația la executare si va dispune anularea executării silite precum si a tuturor actelor de executare silita efectuate in dosarul de executare silita nr. 1237/2014 al B. T. A. M. SI T. N. V. din Bucuresti,restabilirea situatiei anterioare punerii in executare a Hotărârii nr. 140/2007 emisă de catre Institutia Prefectului Judetul Botosani - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si intoarcerea executarii silite efectuate in dosarul nr. 1237/2014,cererea privind suspendarea executării silite urmand a fi respinsa ca ramasa fara obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite contestatia la executare formulata de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR cu sediul in sector 1, București, Calea Floreasca, nr. 202, in contradictoriu cu intimatii U. D. D. cu domiciliul in B., ., ., ., I. M. si I. I. ambii cu domiciliul in B., ., nr. 83, Jud Botosani.

Dispune anularea executării silite precum si a tuturor actelor de executare silita efectuate in dosarul de executare silita nr. 1237/2014 al B. T. A. M. SI T. N. V. din Bucuresti.

Dispune restabilirea situatiei anterioare punerii in executare a Hotărârii nr. 140/2007 emisă de catre Institutia Prefectului Judetul Botosani - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si intoarcerea executarii silite efectuate in dosarul nr. 1237/2014.

Respinge cererea privind suspendarea executării silite ca ramasa fara obiect.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 24.03.2015.

P. GREFIER

Red/D.P.C./th.ed./D.P.C.

/ex

15 Aprilie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 5503/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI