Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 24-08-2015 în dosarul nr. 14729/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr._/2015
Ședința publică de la 24 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. R.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator V. C. M. și pe intimat M. FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - ADMINISTRAȚIA SECTORULUI 1 A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 17.08.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrată din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 24.08.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.12.2014 sub nr._, contestatoarea V. C. M. a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor București – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, să se dispună anularea executării silite înseși; a proceselor verbale de sechestru pentru bunuri imobile nr._, nr._, nr._, nr._, nr._ și nr._, toate emise de intimata in data de 02.12.2014; a proceselor verbale de instituire a administratorului sechestru precum și a oricăror alte acte de executare subsecvente acestora, emise în același dosar de executare de către ANAF – AFP Sector 1 împotriva contestatoarei.
În motivare s-a arătat că la data de 15.12.2014, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, prin Adresa nr._ din 09.12.2014 a comunicat contestatoarei procesele verbale de sechestru pentru bunuri imobile nr._, nr._, nr._, nr._, nr._ și nr._, toate emise de intimată în data de 02.12.2014 precum și procesele verbale de instituire a administratorului sechestru, aferente fiecărui proces verbal de sechestru în parte.
Potrivit actelor de executare contestate, pretinsa obligație fiscală reținută în sarcina contestatoarei ar fi în valoare de 2.984.358 lei, fără însă a se indica modalitatea în care a fost stabilită, calculată, determinată, suma despre care se pretinde că o datorează cu titlu de creanță fiscală. Mai mult decât atât, procesele verbale nu sunt însoțite de nici un titlu executoriu sau de creanță din care să rezulte izvorul sau natura pretinsei creanțe fiscale ce i se impută.
Orice executare silită presupune cu necesitate existența unui titlu executoriu, în temeiul căruia să fie inițiată o astfel de procedură, în lipsa unui astfel de document, lipsirea unei persoane fizice saz juridice de bunurile sale mobile sau imobile este nelegală.
Documentul purtând nr._ nu poate fi calificat sub nicio formă drept titlu executoriu și nici nu poate produce nici un efect, iar pe de altă parte, oricum acest înscris nu a fost comunicat contestatoarei împreună cu procesul verbal de sechestru. Acest document nu cuprinde nici un fel de specificații cu privire la modalitatea în care a fost stabilită, calculată, determinată suma despre care se pretinde că o datorează cu titlu de creanță fiscală.
În toate procesele verbale de sechestru apare ca pretins titlu executoriu documentul intitulat "titlu executoriu nr._", pe când în toate procesele verbale de instituire a administratorului sechestru apare ca pretins titlu executoriu documentul intitulat "titlu executoriu nr._", fapt ce în mod evident creează o prezumție absolută a nelegalității actelor contestate.
În cadrul procedurii execuționale, debitorul pretinsului titlu executoriu nr._ nu este contestatoarea, acest act formal fiind emis de intimată în vederea executării silite a unei cu totul alte persoane.
Legiuitorul a prevăzut în mod imperativ faptul că, în măsura în care asupra imobilelor ce vor fi supuse uurmăririi nu s-a dispus anterior o măsură asigurătorie, în cazul în care ar exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărirea silită se va dispune sechestrarea acestora. Or în măsura în care legiuitorul prevede în mod imperativ faptul că sechestrarea imobilelor nesupuse anterior vreunei măsuri asigurătorii se va dispune numai dacă ar exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere, este evident că odată cu aplicarea acestei măsuri organul de executare trebuie să procedeze la motivarea dispunerii acestei măsuri în senssul dovedirii pericolului evident de înstrăinare, substituire sau sustragere a bunurilor.
Se apreciază că instituirea măsurilor sechestrului trebuie dispusă numai prin decizie motivată, de către conducătorul organul fiscal competent ce urmează a fi comunicată debitorului. În speță, organul fiscal nu a comunicat contestatoarei o astfel de decizie, ceea ce înseamnă că, încălcând flagrant toate aceste dispoziții, organul fiscal nu a emis o astfel de decizie și a dispus instituirea măsurilor printr-un simplu proces verbal de sechestru.
În ceea ce privește procesele verbale contestate, se învederează că pentru fiecare dintre acestea s-a indicat câte un număr de dosar execuțional diferit, respectiv nr._, nr._, nr._, nr._, nr._ și nr._. Prin indicarea numărului de dosar în mod corect și legal, contribuabilul are posibilitata de a verifica, pe de o parte, legalitatea și veridicitatea actelor de executare emise în acel dosar execuțional, iar pe de altă parte, faptul că actele de executare emise vizează o anumită obligație pusă în executare, ce face obiectul unui singur dosar execuțional.
Actele de executare contestate sunt emise cu nerespectarea dispozițiilor art. 152 alin. 1 lit. g) C.pr. fisc, conform cărora procesul verbal de sechestru va cuprinde descrierea bunurilor mobile sechestrate și indicarea valorii estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului. Modalitatea în care organul de executare a înțeles să individualizeze bunurile mobile sechestrate este eronată și echivalează cu însăși lipsa acesteia. Lipsa descrierii bunului sechestrat constituie un viciu de formă apt să determine nulitatea absolută a procesului verbal de sechestru întrucât prin aceasta este vătămat însăși dreptul de proprietate al contestatoarei asupra bunurilor mobile, îngrădit în mod nelegal în prerogativa dispoziției printr-o măsură restrictivă de drepturi.
Procesele verbale contesatate au fost încheiate cu încălcarea obligației organului de executare de a se deplasa la locul situării imobilelor.
Lipsa semnăturii procesului verbal prin care s-a aplicat măsura sechestrului este de natură să atragă sancțiunea nulității absolute a actului astfel emis, nefiind necesară probarea vătămării, aceasta fiind mai mult decât prezumată în atare condiții.
Niciunul dintre procesele verbale de sechestru și procesele verbale de instituire a administratorului sechestru nu cuprind numărul delegației executorului fiscal.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 152 alin. 1 lit g, procesul verbal de sechestru trebuie să cuprindă descrierea bunurilor mobile sechestrate și indicarea valorii estimative a fiecăruia.
După identificarea bunurilor imobile urmăritem organele de executare fiscală sunt obligate să încheie proces verbal de situație.
În drept s-auinvocat dispozițiile art. 172 și urm. C.pr.fiscală, art. 711 C.pr.civ și urm.
Intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, în reprezentarea Administrației Sector 1 a Finanțelor Publice, ., sector 1 a formulat la data de 12.02.201, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că Tribunalul București, secția a I-a penală. În dosarul penal nr._/3/2012** (255/2014) a dispus măsura confiscării speciale în sarcina numitei V. C. M., prin sentința penală nr._13 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 888/A/08.08.2014 a Curții de Apel București. Pentru recuperarea sumelor supuse confiscării speciale, Administrația sector 1 a Finanțelor Publice București, conform competențelor a emis actele de executare pentru punerea în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 701/26.09.2013 emisă de Tribunalul București, Secția a I-a Penală, pronunnțată în dosarul penal nr._/3/2012**, definitivă prin decizia penală nr. 888/A/08.08.2014 emisă de Curtea de Apel București, respectiv pentru recuperarea sumei de 2.984.358 lei reprezentând venituri din confiscări în sarcina lui V. C. M..
Pentru punerea în executare a dispozițiilor instanței penale, au fost emise acte de executare de AS1FP, cu respectarea prevederilor și competențelor stabilite de OG nr. 92/2003 în ceea ce privește procedura executării silite.
Au fost emise somația nr._/09.09.2014 și titlul executoriu nr._/09.09.2014, acte ce au fost communicate contestatoareu V. C. M. la data de 19.09.2014.
Cu privire la contestarea formei proceselor verbale de sechestru bunuri imobile emise la data de 02.12.2014, se învederează faptul că aceste acte au fost emise cu respectarea prevederilor art. 152 alin. 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu privire la aplicarea măsurii sechestruluiasupra bunurilor imobile, neexistând motiv de nelegalitate sau neconformitate.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 205 și urm. din C.pr.civ, dispozițiile din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Sentința penală nr. 701/26.09.2013 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II–a penală, în dosarul nr._/3/2012**, s-a dispus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție–DNA, prin ordonanța din data de 03.10.2008 prin care s-a dispus instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor și a sumelor de bani, aparținând inculpaților în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, astfel cum au fost extinse prin încheierea de ședință din data de 01.07.2014 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală în dosarul nr._/3/2012.
Prin Incheierea din data de 01.07.2014 pronuntata in dosarul penal nr._/3/2012**, aflat in apel, de catre Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala, in temeiul art.32 din Legea nr.656/2002 si art.10 din Legea nr.78/2000, s-a dispus, printre altele, instituirea masurilor asiguratorii fata de un numar de 9.974.861 actiuni la Compania de Cercetări Aplicative și Investiții S.A., in valoare totala de 2.984.358,3 lei, respectiv 46,_% din capitalul social al acestei societati, donate de către inculpatul V. D. numitei V. C. R..
Prin Decizia penala nr.888/A/08.08.2014, pronuntata in dosarul penal nr._/3/2012**, de catre Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a II-a penala, printre altele, in temeiul art.33 alin.1 si 3 din Legea nr.656/2002, modificata, raportat la art.112 alin.1 lit.e si art.112 alin.6 din codul penal, s-a dispus si confiscarea de la numita V. C. R. a sumei de 2.984.358,3 lei, reprezentand contravaloarea unui numar de 9.974.861 actiuni detinute la Compania de Cercetări Aplicative și Investiții S.A. (fosta S.C. ICA S.A.), donate de către inculpatul V. D. fiicei sale, V. C. R., conform contractului de donatie autentificat sub nr.1498/06.06.2006 de B.N.P. M. E..
Pentru recuperarea sumelor supuse confiscării sepeciale, Administrația sector 1 a Finanțelor Publice București, conform competentelor, a emis actele de executare pentru punerea în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 701/26.09.2013 emisă de Tribunalul București Secția a l-a penala pronunțată în dosarul penal nr._/3/2012**, definitivă prin decizia penală nr.888/A/08.08.2014, emisă de Curtea de Apel București, respectiv pentru recuperarea sumei de 2.984.358 lei, reprezentând reprezentând venituri din confiscări in sarcina lui V. C. M..
Au fost emise somația nr._/09.09.2014 și titlul executoriu nr._/09.09.2014, acte ce au fost communicate contestatoarei V. C. M. la data de 16.09.2014.
Având în vedere că în urma emiterii actelor de executare nu a fost recuperat prejudiciul stabilit de instanța penală, pentru a se evita pericolul înstrăinăriim substituirii sau de sustragere de la executare silită a bunurilor urmăribile, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. 7 din OG nr. 92/2003, s-a procedat la indisponibilizarea și executarea silită a bunurilor imobile identificate în posesia contestatoarei V. C. M..
Pe cale de consecință au fost emise la data de 02.12.2014 procesele verbale de sechestru bunuri imobile nr._,_, nr._, nr._, nr._ și nr._ însoțite și de procesele verbale de instituire a administratorului sechestru conform dispozițiilor art. 155 din Codul de procedură fiscală.
Procesele verbale de sechestru bunuri imobile, menționate anterior, au fost comunicate contestatoarei V. C. M., prin poștă, cu confirmare de primire.
Cu privire la motivul invocat de către contestatoare privind nulitatea actelor de executare față de lipsa titlului executoriu în baza căruia se face executarea silită instanța reține că potrivit dispozițiilor art.574 din Codul de procedură penala, măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse, luată prin hotărârea instanței de judecată, se execută, după cum urmează: c) atunci când confiscarea privește sume de bani ce nu au fost consemnate la unități bancare, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organelor fiscale, în vederea executării confiscării, potrivit dispozițiilor privind creanțele bugetare.
Conform dispozițiilor art.141 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
La alin.1 indice 1 din același act normativ se statuează că în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin.(1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
Intimata, în calitate de organ de executare, a emis titlul executoriu nr._/09.09.2014 și somația nr._/09.09.2014 pentru recuperarea sumei de 2.984.358 lei, confiscată de la contestatoare. Prin urmare, titlul executoriu nr._/09.09.2014 a fost emis de intimată în temeiul prevederilor art.141 alin.1 din Codul de procedură fiscală și cuprinde mențiunile prevăzute la art.141 alin.4 din codul de procedură fiscală, respectiv, domiciliul fiscal al debitoarei, precum și orice alte date de identificare, cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
Se va reține că de fapt, titlul executoriu nr._/09.09.2014 este un act de executare care insoteste somatia de plata, un inscris denumit numai formal ’’titlul executoriu’’, emis pentru punerea în executare a Deciziei penale nr.888/A/08.08.2014 a Curții de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art.141 din Codul de procedură fiscală, menționate anterior, titlul executoriu fiind reprezentat de fapt de Decizia penala nr.888/A/08.08.2014 a Curții de Apel București, asa cum se mentioneaza de altfel in mod clar si in cuprinsul acestuia, la rubrica "documentul prin care s-a evidentiat suma de plata".
Potrivit art.110 alin.2 și alin.3 lit.h) din O.G. nr.92/2003, „Colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: h) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.”
Analizand legalitatea actelor de executare contestate, instanta retine ca, potrivit art.141 alin.1 ind.1 C.pr.fiscala „niciun titlu executoriu nu se poate emite in absenta unui titlu de creanta in baza caruia se stabilesc, in conditiile legii, creante fiscale principale sau accesorii”
Potrivit art.141 alin.2 din O.G. nr.92/2003, „Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”.
Astfel, în accepțiunea legii, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanțele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii.
Ori, în cauză, titlul de creanță este reprezentat de dispozitivul hotărârii penale, potrivit art.110 alin.3 lit. h) din O.G. nr.92/2003, conținând mențiunile prevăzute de art.43 alin.2 din același act normativ, devenit titlu executoriu pentru o creanță fiscală certă, lichidă și exigibilă-suma de 2.984.358 lei reprezentand venituri din confiscari, executarea silită fiind pornită prin comunicarea somației în condițiile art.145 alin.1 si 2 din O.G. nr.92/2003.
Așadar,instanța aprciază ca neîntemeiate susținerile contestaroarei privind lipsa unui titlu executoriu, acesta fiind chiar Decizia penală nr. 888/a/08.08.2014 pronunțată în dosarul penal nr._/3/2012** de către Curtea de Apel București – Secția a II-a penală.
Cu privire la susținerea contestatoarei privind necomunicarea titlului executoriu nr._/09.09.2014, instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Din ansamblul probator administrat în prezenta cauză, rezultă că Titlul executoriu nr._/09.09.2014, a fost comunicat contestatoarei, dovada fiind confirmarea de primire a actelor de executare.
Din motivările ulterioare ale contestatorei împotriva proceselor verbale de sechestru bunuri imobile, se poate observa că indirect, acesta recunoaște primirea titlului executoriu nr._.
Referitor la lipsa deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, se va reține că prin sechestrarea bunurilor imobile deținute de către V. C. M. a fost continuată executarea silită pentru recuperarea prejudiciului stabilit de instanța penală în dosarul nr._/3/2012**.
Conform prevederilor art. 151 din Codul de procedură fiscală "Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului" iar "Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea și valorificarea acestora. Sechestrul se instituie printr-un proces verbal".
Având în vedere că a fost dispus sechestrul pentru bunurile imobile, stabilite în procesele verbale contestate, se va reține că în conformitate cu prevederile art. 151 din Codul de procedură fiscală, de la data întocmirii procesului verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate și nu mai este necesar dispunerea măsurilor asigurătorii și implicit emiterea unei decizii de instituire a măsurilor asigurătorii.
Cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de Codul de procedură fiscală, instanța constată că procesele verbale de sechestru pentru imobil emise la data de 02.12.2014 cuprind toate elementele menționate de art. 152 alin 2 din Codul de procedură fiscală: a). denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei și a orei când s-a făcut sechestrul; b). numele și prenumele executorului fiscal care aplică sechestrul, numărul legitimației și al delegației; c). numărul dosarului de executare, data și numărul de înregistrare a somației, precum și titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită; d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită; e) sumele datorate pentru a căror executare silită se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, menționându-se și cota acestora, precum și actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligația de plată; f) numele, prenumele și domiciliul debitorului persoană fizică ori, în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuiește împreună cu debitorul sau denumirea și sediul debitorului, numele, prenumele și domiciliul altor persoane majore care au fost de față la aplicarea sechestrului, precum și alte elemente de identificare a acestor persoane; g) descrierea bunurilor mobile sechestrate și indicarea valorii estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea și individualizarea acestora, menționându-se starea de uzură și eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum și dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz h) mențiunea că evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare, în cazul în care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită cunoștințe de specialitate; i) mențiunea făcută de debitor privind existența sau inexistența unui drept de gaj, ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate; j) numele, prenumele și adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile, precum și locul de depozitare a acestora, după caz; k) eventualele obiecții făcute de persoanele de față la aplicarea sechestrului; l) mențiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plătește obligațiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate; m).semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul și a tuturor persoanelor care au fost de față la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul fiscal va menționa această împrejurare.
Prin raportare la aceste dispoziții legale, instanța reține că toate elementele menționate anterior se regăsesc în conținutul procesului-verbal contestat, acesta fiind motivat în fapt și în drept. Totodată, instanța constată că ștampila organului fiscal emitent nu se regăsește printre mențiunile prevăzute de art. 152 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, lipsa acesteia neatrăgând nulitatea procesului-verbal.
Totodată conform dispozițiilor art. 155 din Codul de procedură fiscală au fost emise și procese verbale pentru administrarea bunurilor sechestrate la data de 02.12.2014 "La instituirea sechestrului și în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator sechestru dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținutr din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv".
Față de aceste considerente, în temeiul art. 711 C.pr.civ, constatând că nu s-a relevat nici un motiv de nelegalitate al actelor de executare contestate, instanța urmează să respingă contestația la executare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulata de contestator V. C. M. cu domiciliul ales in sector 1, București, . in contradictoriu cu intimat M. FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - ADMINISTRAȚIA SECTORULUI 1 A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în sector 1, București, ., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 august 2015.
PRESEDINTEGREFIER
L. RotaruMarius T.
RedRL/tehnRL/MU/27.10.2015
← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
---|