Contestaţie la executare. Sentința nr. 7661/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7661/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 7661/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7661/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: ROBERT CRISTIAN BURLACU
GREFIER: C. I. Ț.-F.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea A. Națională Pentru Calificări și pe intimații V. D. C., B.E.J. B. C., având ca obiect contestație la executare SUSPENDARE EXECUT - DOSAR EXEC. 496/2013.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 20.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de a delibera a amânat pronunțarea la data de 27.04.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.01.2015 sub nr._ contestatoarea A. Națională pentru Calificări a solicitat, în contradictoriu cu intimații V. D. C. și B. B. C., suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației și anularea măsurii sechestrului instituită de B. B. C. la data de 26.01.2015.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat instanței că, prin instituirea sechestrului, este împiedicată să își desfășoare activitatea aspect ce poate determina atragerea de sancțiuni pentru nerespectarea teremenelor instituite de lege .
A mai susținut contestatoarea că executarea silită s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor OG 22/2002 respectiv nu a fost emisă somația în conformitate cu prevederile art. 2 din ordonanță iar procesul-verbal de instituire a sechestrului s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 417 C. și 411 alin.3 C..
În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 25 alin.1, 403 alin.1, 411 alin.3, 417 C., art. 7 din OG 22/2002.
În dovedirea cererii contestatoarea a depus înscrisuri iar instanța a dispus în baza art. 716 alin.2 C. depunerea la dosarul cauzei copii certificate de pe înscrisurile dosarului de executare nr. 496/2013 al B. B. C..
Prin întâmpinarea depusă la data de 26.02.2015 intimata a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a B. B. C. iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât comportamentul contestatoarei este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil al intimatei, în ceea ce privește suspendarea executării silite, contestatoarea nu dovedește urgența .
Prin adresa din data de 17.02.2015 executorul judecătoresc a înaintat instanței copii certificate de pe înscrisurile dosarului de executare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În temeiul art. 238 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, urmând ca instanța să analizeze excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
Prin cererea (fila 20) depusă la data de 27.05.2013 intimatul V. D. C. a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a titlului executoriu sentința civilă nr. 2202/07.02.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Prin încheierea din data de 06.06.2013 (fila 29) Judecătoria Sectorului 5 București a încuviințat executarea silită împotriva contestatoarei.
Conform art. 24. C. dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., iar art. 25 alin.1 C. dispune că procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Conform art. 622 alin.2 C. în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Raportat la data începerii executării silite, respectiv data depunerii cererii de executare la executor, instanța apreciază că în cauză competența instanței de executare nu va fi determinată de efectele deciziei Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014 pentru următoarele considerente:
Decizia Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014 nu poate avea niciun efect asupra executărilor silite aflate în curs si pentru care s-a depus cererea de executare la executor la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, întrucât ea produce efecte „numai pentru viitor” astfel cum rezultă din art. 147 alin.(4) din Constituție, nu și cu privire la situațiile juridice trecute sau aflate în curs de desfășurare; în cazul executărilor silite în curs, competența organului de executare și, implicit și mediat, competența instanței de executare a fost fixată la data depunerii cererii la executorul judecătoresc.
Dispozițiilor de drept tranzitoriu prevăzute de art. 24 și următoarele C. au ca scop asigurarea unei judecăți sau executări silite unitare, prin aplicarea acelorași norme juridice, în vigoare, după caz, la data începerii procesului sau la data începerii executării silite, garantând astfel stabilitatea și previzibilitatea raporturilor juridice procesuale. Noua concepție a legiuitorului a fost aceea de a abandona sistemul izolării actelor de procedură, legea aplicabilă fiind stabilită în raport de fiecare act de procedură în parte (tempus regit actum), fiind preferat sistemul aplicării unitare a legii noi prin raportare la fazele procesului civil (judecata, respectiv executarea silită).
Conform art. 24 C., în sensul aplicării legii noi doar judecăților și executărilor silite începute după ., sunt aplicabile deopotrivă normelor de organizare judecătorească, de competență și de procedură propriu-zisă întrucât legea nu distinge și, ca atare, nici interpretul nu trebuie să distingă. În ce privește normele de competență, s-a arătat că aplicarea imediată a acestora implică și un efect retroactiv al acestora, „întrucât are ca efect dezînvestirea instanței legal și valabil sesizate și revenirea ex post facto asupra efectelor juridice ale cererii introductive de instanță, chiar dacă numai pentru viitor, deoarece, prin ipoteză, nu sunt puse în discuție valabilitatea sau efectele actelor de procedură deja făcute”.
Modalitatea de determinare a legii aplicabile întregii faze a procesului civil (în cazul de față, întregii executări silite) este prevăzută de art. 24 C., cererile formulate în legătură cu o executare silită în curs constituie incidente procedurale, care păstrează un anumit caracter „accesoriu” sau numai „incidental” față de executarea silită și care trebuie supuse aceleiași legi ca și executarea silită însăși. În măsura în care executarea silită a început sub imperiul legii vechi, aceasta va fi aplicabilă tuturor chestiunilor privitoare la acea executare silită, inclusiv tuturor procedurilor judiciare incidente, ocazionate de respectiva executare silită, precum încuviințarea executării silite sau contestațiile la executare. Această calificare, de incident apărut în cursul executării silite, se întemeiază pe dispozițiile exprese ale art. 650 alin. (2) C..
Așa fiind, în cazul executărilor în curs ar fi nelegale eventuale soluții de declinare a competenței instanțelor de executare desemnate de art. 650 alin. (1) C., pe temeiul că acest text de lege a fost declarat neconstituțional, întrucât s-ar ignora împrejurarea că efectele deciziilor Curții Constituționale sunt limitate la executările silite viitoare, nefiind mai energice decât o modificare legislativă a prevederilor art. 650 alin. (1) C.: în ambele cazuri, noua situație normativă nu este aplicabilă executărilor silite în curs, care rămân supuse legii în vigoare la data începerii lor art. 147 alin. (4) din Constituție, art. 24 și ale art. 25 alin.(1) C..
Pentru toate considerentele expuse mai sus, instanța va aprecia că instanța de executare va fi determinată conform normelor de procedură în vigoare la data începerii executării silite, respectiv data depunerii cererii la executorul judecătoresc.
Astfel, la data de 27.05.2013, instanța de executare era determinată de art. 650 alin.1 C. fiind judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, ori în raport de faptul că biroul executorului judecătoresc este situat în sectorul 5, de altfel executarea silită fiind încuviințată de Judecătoria Sectorului 5 București, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale Judecătoriei Sectorului 1 București invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de A. Națională Pentru Calificări, cu sediul în București, sector 1, Piața V. M., nr. 1-3, ., cam. 164, în contradictoriu cu intimații V. D. C.,cu domiciliul în București, ., .. 4, ., și B.E.J. B. C., cu sediul în București, Calea 13 Septembrie, nr. 231A, ., sector 5, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. C. B. C. I. Ț.-F.
Red. R.B. / Teh. C.Ț.
5 ex / 3 .
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7667/2015. Judecătoria... → |
|---|
