Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 1936/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1936/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 1936/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința Civilă Nr. 1936/2015
Ședința publică de la 05 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. G.
Grefier C. C. R. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA DE REPREZENTARE ȘI PROTOCOL TRIUMF și pe pârât G. T., având ca obiect evacuare art. 1033 C. ș.u.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin consilier juridic N., lipsă fiind pârâtul.
și persoana fizica G. E. E., avand CNP_, care nu isi justifica calitatea, motiv pentru care instanța nu îi acordă cuvântul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța reține că numita G. E. E., avand CNP_ care a răspuns la apelul nominal pentru pârât, nu își justifică calitatea de mandatar neavocat al pârâtului, procura depusă la dosar vizând alte cauze decât prezenta, astfel că reține că nu poate da cuvântul în susținere acesteia.
Instanța înmânează reclamantei un exemplar al întâmpinării depusă de pârât și ia act că reclamantul nu solicita termen pentru studiul acesteia.
Cauza aflându-se la primul termen, instanța pune in discuție competența acesteia.
Reclamanta apreciaza ca instanta este competenta general, material si teritorial sa solutioneze prezenta cauza.
În temeiul art. 131 C.pr.civ, și fata de locul situării imobilului, instanța se declara competenta general, material si teritorial sa solutioneze prezenta cauza.
În temeiul art.238 C.pr.civ., estimează durata procesului la un interval de 1 termen, în funcție de poziția procesuală a părților.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamanta solicită proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
În temeiul art. 255,258 și art 265 C.pr.civ, incuviinteaza pentru ambele parti proba cu inscrisuri, apreciind ca aceasta este concludenta, pertinenta si utila pentru solutionarea cauzei.
Având cuvântul pe probatoriu, reclamanta depune ultima sentință, prin care paratul este obligat la plata lipsei de folosinta, aratand ca in considerente se combate ceea ce a invocat paratul prin intâmpinare, in sensul ca reclamanta nu a fost dispusa sa negocieze un alt contract.
Aparatorul reclamantei arata ca din probele cu inscrisuri rezulta ca paratul nu mai detine un titlu legal in baza caruia sa locuiasca in acel imobil, invederand faptul ca de 4 ani nu a mai platit nimic.
În conlcuzie, solicita admiterea actiunii si evacuarea pataului din imobil, cu cheltuieli de judecată.
Instanța retine ca a fost respectat dreptul la apărare al paratului, sub aspectul cunoașterii actelor depuse de reclamantă la acest termen, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în contradictoriu cu pârâtul si rămâne in pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.12.2014, sub numărul de dosar_, reclamanta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA DE REPREZENTARE ȘI PROTOCOL TRIUMF a chemat în judecată pe PÂRÂTUL G. T. solicitând evacuarea pârâtului din imobilul ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 1308/15.12.2004 situat în București, sector1, Șoseaua București Ploiești, nr. 113, . cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că prin sentința civilă nr._/19.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2010, definitivă prin decizia nr. 1787/22.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, pârâtul a fost obligat să plătească folosința fără titlu și contravaloarea întreținerii pentru perioada martie- aprilie 2010, iar reclamanta a fost obligată la negocierea și încheierea unui nou contract de închiriere. A arătat reclamanta că a efectuat toate demersurile legale necesare în vederea punerii în aplicare a sentinței, pârâtul fiind invitat pe parcursului anului 2013 și 2014 la încheierea unui nou contract de închiriere, dar că pârâtul nu a dorit perfectarea contractului de închiriere.
A mai arătat reclamanta că pârâtul ocupă spațiul în continuare, refuzând din februarie 2011 și până în prezent să achite cheltuielile privind folosința fără titlu și întreținerea aferentă.
A arătat reclamanta că pârâtul nu deține nici un titlu locativ valabil și a refuzat în mod constant încheierea unui n ou contract și are debite restante în cuantum de 27.623,98 lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1033 ș.u. C:pr.civ.
În susținerea cererii a depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
La data de 03.02.2015, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, invocând motive de nelegalitate.
A arătat pârâtul că reclamanta nu a respectat sentința civilă nr._/19.11.2010 pronunțată în dosarul nr._/299/2010 în ceea ce privește perfectarea unui titlu locativ cu negocierea tuturor clauzelor contractuale, că a exercitat cu rea-credință atribuțiile de administrare și întreținere a imobilului în care a locuit încă din 1979. A mai invocat pârâta aplicarea unor măsuri samavolnice împotriva sa și a familiei sale. A invocat pârâtul neîndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor privind menținerea imobilului în stare de a putea servi la destinația pentru care a fost închiriat și refuzul reclamantei de a prelungi contractul de închiriere nr. 1308/15.12.2004.
A mai arătat pârâtul condițiile diferite în care locuiește, față de afirmațiile reclamantei potrivit cărora ar locui în două apartamente din imobil.
A mai arătat că imobilul nu este racordat la energie termică, că este imposibilă folosirea băii comune, că nu există spațiu pentru bucătărie, iar debitul pretins de reclamantă este exagerat, că ar trebui calculat la cel mult două persoane fără venituri, cu o scădere a prețului chiriei în funcție de ordonanța privind protecția chiriașilor, iar documentele privind încasări la utilități sunt întocmite pentru patru persoane, lucru ce reprezintă un abuz.
A mai arătat că s-a prezentat pentru a încheia contractul de închiriere la sediul pârâtei, dar că nu au fost prezenți decât consilierii juridici, fără un angajat al reclamantei și că a solicitat să se ia în considerare faptul că se încălzește cu sobă cu lemne, că nu consumă gaze în acest scop și a solicitat o scădere a prețului chiriei și corectarea facturilor întocmite abuziv, dar că a fost refuzat.
În drept, pârâtul a invocat art. 115 C.pr.civ., art. 21-22 lit. d și e din Legea nr. 114/1996, art. 1420-1421 C.civ., art. 28 din Legea nr. 114/1996, OG 137/2000.
În susținerea întâmpinării, pârâtul a depus înscrisuri.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului pe fondul cererii de evacuare, formulată pe calea procedurii speciale, instanța reține că în cauză nu este aplicabilă procedura specială a evacuării, în condițiile în care reclamanta a solicitat evacuarea pârâtului pentru lipsa titlului, iar pârâtul a invocat, la rândul lui, neexecutarea din partea reclamantei a propriilor obligații decurgând din contractul de închiriere nr. 1308/15.12.2004, neexecutarea obligației de a face dispusă prin sentința civilă nr._/19.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2010 în sensul că nu a procedat la negocierea unui nou contract de închiriere cu pârâtul.
Astfel, prin sentința civilă nr._/19.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2010 a fost obligată ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT la negocierea și încheierea unui contract de închiriere privind reînnoirea raporturilor locative stabilite potrivit contractului 1308/15.12.2004 (f 36), hotărâre ce a intrat în puterea lucrului judecat și care se bucură de forță executorie conform dispozițiilor art. 376 și 377 C.pr.civ. din 1864 și care este susceptibilă de executare silită.
În aceste condiții, nu se poate dispune printr-o nouă hotărâre judecătorească încetarea efectelor substanțiale ale sentinței civile nr._/19.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2010, decât cu încălcarea forței executorii a primei hotărâri judecătorești și cu nesocotirea principiului legalității, potrivit căruia împotriva unei hotărâri judecătorești pentru motive de nelegalitate sau netemeinicie se pot formula numai căile de atac prevăzute de lege, o hotărâre judecătorească neputând fi reformată decât în cadrul căilor legale de atac, nu printr-o nouă cerere de chemare în judecată, prin care să se urmărească lipsirea de efecte juridice a primului act jurisdicțional pronunțat de o instanță judecătorească.
În cauză, reclamanta nu a făcut proba liberării sale de obligația de a face, iar debitorul obligației nu are un drept de opțiune între a executa propria obligație sau a obține reformarea sentinței civile nr._/19.11.2010 printr-o nouă hotărâre prin care să obțină liberarea sa. Pentru situația în care propriul creditor nu primește executarea obligației de a face, legiuitorul a deschis alte căi procedurale pentru a se obține liberarea debitorului de obligație, în lipsa cărora obligația reclamantei din prezenta cauză născută prin sentința precitată subzistă.
Dincolo de considerentele legate de puterea de lucru judecat, de forța executorie a primei hotărâri și de reformarea unei hotărâri judecătorești prin altă hotărâre judecătorească, instanța mai reține că este investită cu o cerere având ca obiect evacuarea în procedura specială reglementată de art. 1033 C.pr.civ.
Specificul procedurii reglementate de art. 1033 ș.u. C.pr.civ. nu este respectat în litigiul pendinte, pârâtul opunând cererii reclamantei atât excepția de neexecutare a primului contract, cât și aspecte care vizează modalitatea de aducere la îndeplinire a obligației de a face dispusă prin sentința mai sus indicată, respectiv o executare improprie a unei obligații de a face.
În conformitate cu prevederile art.1041 NCPC, cererea de evacuare se judecă de urgență în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților.
Față de aceste dispoziții legale și apărările formulate de pârât, instanța reține că dreptul invocat de reclamantă nu poate fi valorificat în cadrul procedurii speciale de evacuare, aceasta având posibilitatea de a recurge la procedurile de drept comun. Astfel, dezbaterile sumare (art.1041 alin.2 C. proc. civ.) și caracterul facultativ al acestei proceduri (art.1034 alin.1 C. proc. civ.) constituie tot atâtea argumente care pledează pentru aplicarea acestei proceduri speciale doar în acele situații în care nu se impune tranșarea unor probleme de fond care privesc drepturile și obligațiile părților referitoare la imobilul din care se solicită evacuarea.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept prezentate, instanța, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea procedurii speciale a evacuării, va respinge ca fiind neîntemeiată cererea de evacuare formulată de reclamantă pe această cale, fiind respinsă pe cale de consecință și solicitarea acesteia de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de evacuare formulata de reclamanta R.A. ADMINISTRAȚIA P. PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA DE REPREZENTARE ȘI PROTOCOL TRIUMF, cu sediul in sector 1, București, .. 45, în contradictoriu cu paratul G. T., cu domiciliul in sector 1, București, .. 113, . neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. G. C. C. R. D.
Red. L.G./Teh. L.G., C.C.R.D,
4 ex./09.02.2015
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 1944/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4385/2015. Judecătoria... → |
|---|
