Fond funciar. Încheierea nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Încheierea nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 05-11-2015 în dosarul nr. 20483/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA S. 1 B.
INCHEIERE
Sedinta publica din data de 15.10.2015
Instanta constituita din:
P.: L. ECATRINA M.
GREFIER: N. S.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamanții G. G., S. C. I. și S. C.-A. și pe S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1, C. L. SECTOR 1, C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI, P. S. 1, I. P. M. B. și pe chemații în garanție P. M. B. PRIN P. G., C. G. AL M. B., M. B. PRIN P. G., P. M. B., P. M. B. PRIN PREFECT, C. L. A M. B. DIN C. PRIMARIEI M. B., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, M. A. PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE AGENTIA DOMENIILOR, având ca obiect fond funciar rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanții prin avocat cu delegație la dosar și pârâții S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1, C. L. SECTOR 1, P. S. 1, prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța dispune scoaterea din citativ a chemaților în garanție, având în vedere că, în primul ciclu procesual, cererile de chemare în garanție au fost disjunse prin încheierea de ședință din data de 23.10.2012, iar împotriva măsurii disjungerii nu s-a formulat cale de atac, aspect care s-a reținut în considerentele deciziei civile nr. 3296R/21.10.2014.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. SECTOR 1 și P. S. 1 invocată de pârâți prin întâmpinare.
Pârâții prezenți prin avocat solicită admiterea excepției invocate, având în vedere că prezenta acțiune are ca premisă nepunerea în executare a unei hătărâri judecătorești în care C. L. Sector 1 și P. S. 1 nu au figurat ca parte în ceea ce privește capătul de cerere privind dreptul reclamanților la despăgubiri, acțiune ce poate fi formulată doar în contradictoriu cu părțile care aveau obligația de achitare a despăgubirilor.
Reclamanții prin apărător susțin că în primul ciclu procesual Primăria S. 1 a fost parte în dosar și că P. S. 1 are obligația de a sta în judecată, cu mențiunea că în motivarea cererii de recurs s-a arătat pe larg de ce acestea pot sta în judecată, având în vedere și că responsabile pentru cheltuielile reprezentând despăgubiri sunt instituțiile în cadrul cărora funcționează Subcomisiile Locale, întrucât acestea nu au conturi și bugete distincte, solicitând respingerea excepției.
Pârâții prin avocat menționează că hotărârea judecătorească a fost pusă în aplicare, iar din actele de executare reiese că S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1 și C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI erau obligate să aducă la îndeplinire obligațiile din cuprinsul hotărârii judecătorești, solicitând ca reclamanții să precizeze în ce temei S. este subordonată Consiliului L. al S. 1 și motivul pentru care acesta ar trebui să răspundă pecuniar.
Reclamanții prin avocat arată că nu există identitate între S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1 și C. L. Sector 1, cu mențiunea că P. în calitate de reprezentant al Primăriei a stat în judecată și în primul ciclu procesual, iar C. L. Sector 1 are calitate procesuală pasivă, având în vedere că este ordonantor principal de credite.
Pârâții prin avocat susțin că față de conținutul titlului executoriu, are calitate procesuală pasivă Primăria, iar nu P., cele 2 fiind entități distincte.
Reclamanții prin avocat precizează la dosar au fost depuse înscrisuri și că instanța de fond a apreciat că această parte, respectiv P. S. 1, a căzut în pretenții, având obligația de a achita despăgubirea.
Reclamanții solicită administrarea de probe în combaterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1 și P. S. 1, urmând a se pune în vedere acestora să depună înscrisuri cu privire la efectuarea de plăți cu titlu de cheltuieli de judecată acordate prin sentințe definitive și irevocabile.
Pârâții prin avocat apreciază că solicitarea reclamanților excede obiectului cauzei și acest aspect este irelevant, având în vedere că dosarul nu se află în faza de executare silită.
Instanța, în temeiul art.137 al.2 C.p.c., unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. SECTOR 1 și P. S. 1 invocată de pârâți prin întâmpinare, apreciind că penmtru soluționarea acesteia este necesară administrarea de probe utile și pe fond. Față de solicitarea reclamanților de a se pune în vedere pârâților să depună la dosar dovezi din care să reiasă dacă s-au plătit de către aceștia cheltuieli de judecată acordate prin sentințe definitive și irevocabile, o va respinge, apreciind că această cerere nu este utilă și excede chestiunii privind calitatea procesuală pasivă a pârâților C. L. SECTOR 1 și P. S. 1.
Instanța pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției P., invocată prin întâmpinarea formulată la data de 17.09.2015.
Reclamanții prin apărător apreciază că întâmpinarea acestei pârâte este tardiv formulată, având în vedere că hotărârea nu a fost atacată de aceasta, fiind respinsă această excepție în primul ciclu procesual.
Pârâții prin avocat sunt de părere că tardivitatea poate fi invocată în orice stadiu procesual, și având în vedere casarea în totalitate a primei sentințe, se pot pune în discuție excepțiile.
Reclamanții prin avocat susțin că, în litigiul anterior, atât P. cât și Instituția P. au fost părți în cauză, solicitând respingerea excepției invocate, având în vedere că denumiriile instituțiilor se schimbă foarte des, însă principiul rămâne același și că accesul la justiție trebuie să fie liber.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Pârâtua Instituția P., având în vedere că prezenta cauză se află în al doilea ciclu procesual, în condițiile în care prin sentința civilă nr.278/14.01.2014 a fost soluționată această excepție, iar pârâta nu a formulat cale de atac împotriva respectivei hotărâri, ținând cont și de considerentele deciziei de casare, care s-a pronunțat în sensul recunoașterii calității procesuale active a reclamanților S. C. I. și S. C. A. și a impus prezentei instanțe doar reluarea dezbaterilor cu privire la criticile invocate de reclamanți în motivarea cererii de recurs, apreciayă că, față de Instituția P., sentința civilă mai sus menționată a intrat în puterea lucrului judecat, astfel că nu mai poate fi contestată în al doilea ciclu procesual calitatea procesuală pasivă a acestui pârât în această fază procesuală.
Instanța pune în discuția părților aspectele legate de inadmisibilitatea cererii, invocate de C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI și I. P. M. B..
Reclamanții prin avocat apreciază că este vorba despre apărări de fond și că, în speță, nu operează condițiile privind inadmisibilitatea acțiunii.
Pârâții prezenți prin avocat sunt de părere că sunt apărări de fond.
Instanța apreciază că aspectele legate de inadmisibilitatea cererii invocate de C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI și I. P. M. B. cu privire la capătul trei de cerere reprezintă apărări de fond, iar nu o veritabilă excepție procesuală, întrucât aceste aspecte nu vizează condițiile de exercitare a acțiunii civile, ci motive care țin de temeinicia acțiunii.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamanții prin apărător solicită proba cu înscrisuri și expertiza ce a fost administrată în primul ciclu procesual.
Pârâții prin avocat solicită efectuarea unei contraexpertize cu obiectivele propuse în primul ciclu procesual.
Reclamanții prin apărător arată că solicitarea pârâților nu mai poate face obiectul dezbaterilor instanței, întrucât nu s-a cerut refacerea probatoriului, neexistând critici față de expertiza efectuată în primul ciclu procesual, motiv pentru care nu se impune refacerea raportului și nu au fost indicate motivele pentru care acea expertiză nu este valabilă.
Pârâții prin avocat arat că motivele cererii de refacere a raportului de expertiză au fost expuse pe larg în cuprinsul precizării depuse la dosar.
Instanța, în temeiul art.167 C.p.c., încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, iar față de solicitarea pârâtei S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1 de efectuare a unei contraexpertize, în temeiul art.315 al.1 C.p.c., văzând și considerentele deciziei de casare, apreciază că cererea pârâților nu poate fi primită, probele administrate în primul ciclu procesual rămânând câștigate cauzei, întrucât nu s-a impus de către instanța de control judiciar refacerea probatoriului administrat în dosarul_, respectiv a expertizei imobiliare întocmită de expertul I. E..
Instanța acordă cuvântul pe fond.
Reclamanții prin avocat arată că au rămas fără obiect capetele 1, 2 și 4, întrucât s-au recunoscut drepturile pretinse, iar cu referire la capătul 3 de cerere privind daunele moratorii, față de textul de lege invocat, s-a apreciat de pârâți că aceste prevederi sunt aplicabile doar obligațiilor ce derivă dintr-un contract, ceea ce nu este cazul în speța de față, având în vedere dispozițiile Legii nr.18/1991 coroborate cu art.6 al.6 NCC.
De asemenea, precizează că atâta vreme cât statul a recunoscut existența unui drept în patrimoniul reclamanților, acesta nu mai poate fi tăgăduit, cu mențiunea că restituirea în natură este doar una dntre formele recunoașterii dreptului de proprietate. Totodată, se arată de către apărărtorul reclamanților faptul că simpla întârziere în acordarea despăgubirilor este producătoare de prejudicii, fiind prevăzută sacțiunea aplicării dobânzii legale în ceea ce privește restituirea bunului preluat abuziv de către stat, acesta fiind și motivul pentru care a fost solicitată administrarea probei cu expertiză în primul ciclu procesual, întrucât reclamantul a pierdut posibilitatea de a valorifica bunul în temeiul vechii legi.
Legat de dobândă, susțin reclamanții prin apărător că aceasta izvorăște conform legii, iar nu din prevederile unui contract, urmând ca aceasta să fie calculată potrivit sumei stabilite prin raportul de expertiză ca reprezentând valoarea terenului în suprafață de 7.500 mp. Față de aceste considerente, solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâților la plata de daune moratorii egale cu dobânda legală aferentă sumei de 86.371,500 lei, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert, arătând că vor solicita onorariul de avocat pe cale separată.
Pârâții prezenți prin avocat solicită respingerea acțiunii, arătând, în esență că și-au îndeplinit obligațiile, fiind întocmită și validată anexa 23 la HG nr.890/2005, aceasta fiind înaintată Prefecturii, fiind și confirmată ajungerea dosarului la ANRP, astfel că nu datorează daune moratorii. Arată că reclamanții S. nu au făcut dovada temeiniciei acțiunii, având în vedere că la data la care s-a încheiat contractul de cesiune de drepturi litigioase prin reclamantul G. G. le-a cedat 2/3 din aceste drepturi, respectiv în anul 2013, aceste obligații fuseseră deja îndeplinite. Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.
INSTANTA
Avand nevoie de timp pentru a delibera, in temeiul art.396 din NCPC,
DISPUNE
Amana pronuntarea la data de 22.10.2015.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 15.10.2015.
P., GREFIER,
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA S. 1 B.
INCHEIERE
Sedinta publica din data de 22.10.2015
Instanta constituita din:
P.: L. ECATRINA M.
GREFIER: N. S.
INSTANTA
In aceeasi compunere si pentru aceleasi motive,
DISPUNE
Amana pronuntarea la data de 29.10.2015.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 22.10.2015.
P., GREFIER,
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA S. 1 B.
INCHEIERE
Sedinta publica din data de 29.10.2015
Instanta constituita din:
P.: L. ECATRINA M.
GREFIER: N. S.
INSTANTA
In aceeasi compunere si pentru aceleasi motive,
DISPUNE
Amana pronuntarea la data de 05.11.2015.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 29.10.2015.
P., GREFIER,
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA S. 1 B.
SENTINTA CIVILA Nr._
Sedinta publica din data de 05.11.2015
Instanta constituita din:
P.: L. ECATRINA M.
GREFIER: N. S.
Pe rol se afla pronuntarea asupra cauzei civile privind pe reclamanții G. G., S. C. I. și S. C.-A. și pe pârâții S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1, C. L. SECTOR 1, C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI, P. S. 1, I. P. M. B., având ca obiect fond funciar rejudecare.
Dezbaterile in fond si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din 15.10.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte din prezenta hotarare, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea succesiv la data de 22.10.2015, 29.10.2015 si 05.11.2015, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANTA
Prin cererea inregistrata initial pe rolul acestei instante la data de 12.06.2012 sub nr._, reclamantul G. G. a chemat in judecata pe paratii C. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1 si C. L. SECTOR 1, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa fie obligata parata S. L. sa dispuna completarea anexei 23 la HG nr.890/2005 privind dreptul reclamantului la masuri reparatorii prin echivalent pentru suprafata de teren de 7.500 mp situat pe mosia Herastrau si sa transmita spre validare Comisiei Municipale propunerea privind inscrierea in anexa 23, obligarea paratilor la plata de daune moratorii in suma de 11.400.812,67 lei pentru executarea cu intarziere a obligatiei de a restitui terenul mentionat pe cei 3 ani anteriori formularii prezentei actiuni pana la data inaintarii propunerii de acordare a masurilor reparatorii, stabilind si un termen de executare a acestei obligatii, sa fie obligati paratii, in cazul neexecutarii obligatiei in termenul stabilit, la plata unor daune-interese egale cu valoarea expertizata a terenului.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin sentința civilă nr._/09.11.2010 a Judecătoriei S. 1 București s-a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren de 7500 mp – teren situat pe moșia Herăstrău și deși pârâta S. avea obligația întocmirii anexei nr. 23, nu și-a îndeplinit această obligație și deși reclamantul a notificat pârâții în sensul punerii în aplicare a hotărârii judecătorești, aceștia au ignorat cererea sa, astfel încât datorează daune moratorii.
În drept au fost invocate dispozitiile Legii nr. 18/1991, H.G. nr. 890/2005, art. 1527, 1522, 1530 și 1531 Cod civil.
In dovedirea cererii, legal timbrate, au fost depuse inscrisuri in sustinere (filele 132-168).
La data de 12.06.2012 reclamantul a formulat o cerere modificatoare și completatoare, prin care a arătat că reclamanți sunt G. G., S. C.-I. și S. C.-A. (ca urmare a încheierii contractului de cesiune de drepturi litigioase din 19.10.2010 atestat de avocat M. A.-M.), că aceștia înțeleg să cheme în judecată și pe pârâții Instituția P. M. București, C. M. București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor și P. S. 1, menținând primul capăt de cerere, adăugând un al doilea capăt de cerere, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei C. M. să valideze propunerea privind înscrierea făcută de Subcomisie în anexa nr. 23 și solicitând obligarea tuturor pârâților conform capetelor doi și trei de cerere din cererea inițială, care au devenit astfel capetele trei și patru de cerere.
În motivare, s-a arătat că pârâta C. M. are printre atribuții validarea propunerii Subcomisiei Locale, punând astfel în aplicare hotărârea judecătorească invocată, iar toți pârâții aveau responsabilitatea despăgubirii reclamantului și deci au obligația plății de daune moratorii, respectiv de daune-interese egale cu valoarea expertizată a terenului.
La data de 13.07.2012 pârâta Instituția P. M. București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a pârâtului C. L. al S. 1 și excepția inadmisibilității capătului trei de cerere și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 13.07.2012 pârâta C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invocat aceleași excepții cu Instituția P. și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La aceeași dată C. M. București a formulat o cerere de chemare în garanție a celorlalți pârâți, prin care a solicitat ca în situația în care va cădea în pretenții să fie obligată S. L. la plata sumelor solicitate de reclamant.
La data de 11.09.2012, pârâții C. L. Sector 1, P. Sector 1 și S. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă C. L. al S. 1 au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepțiile inadmisibilității, prematurității și lipsei calității procesuale active și au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, și cerere de chemare în garanție a Primăriei M. București, Consiliului G. al M. București, M. București, P. M. București, Prefecturii M. București, Comisiei Locale a municipiului bucurești din cadrul P.M.B. și a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată (aceștia fiind pârâți și în cadrul cauzei soluționate prin sentința invocată de reclamant), prin care a solicitat obligarea acestora la plata sumelor solicitate de reclamant și cerere de chemare în garanție a Ministerului A., Padurilor și Dezvoltării Rurale – Agenție Domeniilor Statului, prin care a solicitat ca în situația admiterii acțiunii, să fie obligat și acesta la plata sumelor solicitate.
În ședința publică din 23.10.2012, instanța a disjuns cererile de chemare în garanție și a pus în discuție și a unit cu fondul excepțiile inadmisibilității, prematurității, lipsei calității procesuale active și lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentinta civila nr.278/14.01.2014, instanta a respins ca neintemeiate exceptiile inadmisibilitatii si prematuritatii actiunii, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor S. C. I. si S. C. A., respingand actiunea formulata de acestia ca fiind promovata de persoane fara calitate procesuala activa, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C. L. Sector 1 si P. S. 1 B., respingand actiunea formulata in contradictoriu cu acestia ca fiind promovata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a celorlalti parati, a respins primele 2 capete de cerere ale actiunii, astfel cum a fost modificata si completata, ca ramase fara obiect si a respins capetele de cerere 3 si 4 ca neintemeiate.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs reclamantii, care a fost admis prin decizia civila nr.3296R/21.10.2014 pronuntata de Tribunalul B., Sectia a IV-a Civila, dispunandu-se casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In urma casarii cu trimitere spre rejudecare, cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei S. 1 B. la data de 29.06.2015 sub nr. _ .
Parata C. M. B. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea capetelor de cerere 1, 2 si 4 din aciunea introductiva ca ramase fara obiect si respingerea capatului 3 de cerere ca inadmisibil.
Paratul I. P. M. B. a formulat intampinare in cauza, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea capetelor de cerere 1, 2 si 4 din aciunea introductiva ca ramase fara obiect si respingerea capatului 3 de cerere ca inadmisibil.
In sedinta publica din 15.10.2015, instanta a calificat drept aparare de fond inadmisibilitatea capatului 3 de cerere, invocata de paratii C. M. B. si I. P. M. B. si a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C. L. Sector 1 si P. S. 1 B., invocate prin intampinare in primul ciclu procesual.
Sub aspect probatoriu, instanta a incuviintat si administrat pentru parti proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin sentința civilă nr._/09.11.2010 pronunțată de Judecătoria S. 1 București în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâții C. M. BUCUREȘTI PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, S. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ C. L. SECTOR 1, PRIMĂRIA S. 1 BUCUREȘTI, C. L. SECTOR 1 BUCUREȘTI, C. G. AL MUN. BUCUREȘTI, MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIN PRIMAR, P. MUN. BUCUREȘTI, P. MUN. BUCUREȘTI, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și s-a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău din București, sector 1, identificat conform raportului de expertiză întocmit de d-na expert Ș. Lolica G..
Această hotărâre a fost modificată în recurs prin decizia civilă nr. 2972R/10.11.2011 pronuntată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă în dosarul cu același număr, prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul-pârât C. L. Sector 1 București, s-a respins acțiunea formulată împotriva Consiliului pentru lipsa calității procesuale pasive și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Reține instanța că, prin contractul de cesiune de drepturi litigioase încheiat la data de 14.11.2013, reclamantul G. G., în calitate de cedent, a cedat reclamanților S. C. I. și S. C. A., în calitate de cesionari, drepturile asupra cotei de 2/3 din drepturile litigioase ce fac obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei S. 1 București (f.146-147, vol.2). Anterior între aceleași părți fusese încheiat contractul de cesiune de drepturi litigioase din 19.10.2010 (f.107-108, vol.1), cu același obiect, care a fost rezolvit de părți de comun acord prin actul adițional încheiat la data de 13.11.2013 (f.148-149, vol.2).
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. Sector 1 București și P. S. 1 București, instanța va avea în vedere următoarele aspecte:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic obligațional dedus judecății.
După cum s-a menționat mai sus, prezenta acțiune vizează obligarea pârâtei S. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la completarea anexei 23 din HG nr.890/2005 cu privire la dreptul reclamanților la măsuri reparatorii pentru suprafata de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău, obligarea pârâtei C. Mun. București la validarea acestei propuneri, obligarea pârâților din prezenta cauză la plata de daune moratorii constând în dobânda legală aferentă sumei de 86.371.500 lei (valoarea terenului în discuție la data de 11.04.2008, stabilită conform raportului de expertiză efectuat în primul ciclu procesual – f.15, vol II, dosar nr._ atașat) pentru executarea cu întârziere a obligației de a restitui terenul menționat, respectiv obligarea acestora la plata de daune-interese egale cu valoarea expertizată a terenului în cazul neîndeplinirii obligațiilor de a face în termenul fixat de instanță.
Acțiunea de față este întemeiată pe dispozițiile sentinței civile nr._/09.11.2010 pronunțată de Judecătoria S. 1 București în dosarul nr._, rămasă irevocabilă (cu modificări) prin decizia civilă nr. 2972R/10.11.2011 a Tribunalului București, prin care s-a constatat dreptul reclamantului G. G. la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău din București, sector 1, identificat conform raportului de expertiză întocmit de d-na expert Ș. Lolica G..
În primul rând, instanța constată că cei doi pârâți chemați în judecată în cauza de față - C. L. Sector 1 București și P. S. 1 București - nu au fost parte în dosarul nr._ . Într-adevăr, deși prin sentința civilă nr._/09.11.2010 s-a respins excepțialipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Sector 1, instanța observă că tocmai acesta a fost motivul admiterii recursului formulat împotriva sentinței civile nr._/09.11.2010, prin decizia civilă nr.2972R/10.11.2011 fiind respinsă acțiunea formulată împotriva Consiliului L. Sector 1 pentru lipsa calității procesuale pasive.
Prin urmare, instanța apreciază că acest pârât nu justifică legitimare procesuală pasivă în cauza de față, în condițiile în care nu a avut o astfel de calitate nici în litigiul de fond, câtă vreme nu îi incumbă vreo obligație derivată din acest proces, având în vedere că temeiul acțiunii în pretenții ce face obiectul prezentului litigiu îl reprezintă sentința nr._/2010 și decizia nr.2972R/2011 pronunțate în dosarul de fond nr._ .
Împrejurarea că S. L. Sector 1, care funcționează în cadrul Consiliului L. Sector 1, nu are buget propriu, ceea ce ar îngreuna executarea silită în cazul unei soluții favorabile, nu prezintă relevanță sub aspectul analizat, întrucât chestiunea punerii în executare a unei hotărâri reprezintă o etapă subsecventă fazei de judecată (și eventuală, nefiind o certitudine faptul că S. L. Sector 1 nu ar executa de bună-voie hotărârea pentru a se ajunge la executare silită), iar calitatea procesuală pasivă se apreciază în raport de dreptul subiectiv dedus judecății.
Or, în materia fondului funciar în care a fost pronunțată sentința civilă nr._/09.11.2010, din care derivă procesul de față, există prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport de prevederile Legii nr.215/2001, invocate de reclamanți, ce reprezintă dreptul comun în materia administrației publice locale. Atâta timp cât prin Legea nr.18/1991, Legea nr.1/2000, Legea nr. 247/2005 dar și prin Regulamentele de organizare și funcționare ale Comisiilor Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a reglementat înființarea acestor instituții cu atribuții speciale în domeniul funciar, instanța apreciază că doar S. L. Sector 1 are calitate procesuală pasivă în cauza de față.
Pe de altă parte, instanța observă că în dosarul de fond nr._ a figurat ca parte Primăria S. 1, iar nu P. S. 1 București, iar cele două sunt în mod evident instituții distincte. Susținerile reclamanților în sensul că în litigiile de fond funciar există identitate între Primărie și Primar sunt lipsite de suport, cu atât mai mult cu cât aceștia au făcut vorbire la jurisprudența ICCJ care ar fi statuat în acest sens, fără să atașeze vreo hotărâre judecătorescă din care să reiasă o asemenea interpretare (și nici instanța nu a identificat o astfel de practică judiciară a instanței supreme în urma propriilor verificări).
Faptul că P. este președintele Subcomisiei Locale Sector 1 București nu justifică legitimarea procesuală pasivă a acestuia în cauza de față, întrucât este vorba de două autorități diferite, fiecare cu rolul și atribuțiile sale, iar legea fixează anumite obligații și atribuții în sarcina Subcomisiei Locale Sector 1 în materia fondului funciar, nu și în sarcina Primarului.
De altfel, dacă s-ar accepta argumentul reclamanților, ar însemna ca P. S. 1 să fie parte în toate litigiile de fond funciar pentru simplul motiv că este președintele Subcomisiei Locale, ceea ce în mod evident nu se întâmplă.
În plus, instanța va avea în vedere și faptul că, atunci când legiuitorul a intenționat ca o parte să figureze în proces pentru opozabilitatea hotărârii, a prevăzut în mod expres acest lucru (a se vedea, spre ex, art.54 din Legea nr. 136/1995), or în cazul Primarului și al Consiliului L. nu se regăsesc astfel de dispoziții în legislația fondului funciar.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. Sector 1 București și P. S. 1 București și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, se reține că prin sentința civilă nr._/09.11.2010 pronunțată de Judecătoria S. 1 București în dosarul nr._, modificată în recurs prin decizia civilă nr.2972R/10.11.2011 a Tribunalului București, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul G. G. în contradictoriu cu pârâții C. M. BUCUREȘTI PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, S. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ C. L. SECTOR 1, PRIMĂRIA S. 1 BUCUREȘTI, C. G. AL MUN. BUCUREȘTI, MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIN PRIMAR, P. MUN. BUCUREȘTI, P. MUN. BUCUREȘTI, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și s-a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău din București, sector 1, identificat conform raportului de expertiză întocmit de d-na expert Ș. Lolica G..
Prin urmare, în virtutea acestei hotărâri, nu s-a născut în sarcina pârâților din prezenta cauză obligația de a restitui terenul în discuție, contrar susținerilor reclamanților, ci doar obligația prevăzută de lege de a efectua demersurile necesare stabilirii și plății despăgubirilor cuvenite pentru acest teren.
Prin sentința amintită s-a recunoscut dreptul reclamantului G. G. la măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 7.500 mp, această hotărâre neimpunând însă alte obligații pentru pârâți în afara celor care le reveneau potrivit prevederilor legale.
Această concluzie reiese fără echivoc și din considerentele deciziei civile nr.2972R/10.11.2011 pronunțată de Tribunalul București, în care se reține că există dispoziții speciale privind acordarea de despăgubiri și în baza Legii nr. 18/1991 și a Legii nr.247/2005, în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, foștii proprietari urmând a fi înscriși în anexa 23 la Legea nr.18/1991 (a se vedea fila 18 a deciziei de recurs).
În același sens sunt și prevederile art.41 alin.2, art.54 din HG nr.890/2005, potrivit cărora „în anexa 23 se înscriu persoanele fizice prevăzute la art.3 alin.4 din Legea nr.1/2000, pentru care nu există suprafețe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietății, solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda despăgubiri”.
Potrivit înscrisurilor de la dosar (f.132, 135, 138, 141), la data de 23.11.2011, așadar după pronunțarea deciziei civile nr.2972R/10.11.2011, reclamantul a notificat pârâtele în vederea emiterii actului administrativ de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent și înaintării dosarului la C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Prin hotărârea nr.16/30.03.2012 S. L. Sector 1 a dispus întocmirea anexei 23 la Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 și transmiterea acesteia spre validare Comisiei M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în vederea punerii în executare a sentinței civile nr._/09.11.2010 (f.145-146).
Ulterior, prin hotărârea nr.1438/19.12.2012 C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a dispus validarea anexei 23 completată prin hotărârea nr.16/30.03.2012 a Subcomisiei Locale Sector 1.
Prin urmare, instanța constată că primele 2 capete de cerere ce vizau obligarea pârâtei S. L. Sector 1 la completarea anexei 23 din HG nr.890/2005 cu privire la dreptul reclamanților la măsuri reparatorii pentru suprafata de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău și obligarea pârâtei C. Mun. București la validarea acestei propuneri, au rămas fără obiect, aceste obligații fiind îndeplinite de către pârâte încă din timpul judecării procesului în primul ciclu procesual. Totodată, pentru aceleași rațiuni, a rămas fără obiect și cel de-al 4-lea petit, având ca obiect obligarea pârâților la plata de daune-interese egale cu valoarea expertizată a terenului în cazul neîndeplinirii obligațiilor mai sus menționate în termenul ce urma a fi stabilit de către instanță.
În ceea ce privește obligarea pârâților la plata de daune moratorii constând în dobânda legală aferentă sumei de 86.371.500 lei (valoarea terenului în discuție la data de 11.04.2008, stabilită conform raportului de expertiză efectuat în primul ciclu procesual) pentru executarea cu întârziere a obligației de a restitui terenul menționat, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat pentru următoarele argumente:
În primul rând, instanța reiterează ideea că prin sentința civilă nr._/09.11.2010 pârâții nu au fost obligați să restituie terenul în suprafață de 7.500 mp, ci doar să efectueze demersurile necesare stabilirii și plății despăgubirilor cuvenite, această hotărâre neimpunând alte obligații pentru pârâți în afara celor care le reveneau potrivit prevederilor legale.
Prin urmare, singurele obligații care incumbă pârâtelor S. L. de Fond Funciar Sector 1 și C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în urma soluționării dosarului nr._ sunt cele prevăzute de Legea 18/1991, modificată prin Legea 1/2000 și Legea 247/2005, în speță înscrierea reclamantului în anexa 23 la Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005 de către Subcomisie și validarea acestei anexe de către C. M. București, pentru ca ulterior dosarul să fie înregistrat la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în vederea plății despăgubirilor cuvenite.
Or, după cum s-a arătat mai sus, aceste obligații au fost îndeplinite prin hotărârea nr.16/30.03.2012 emisă de S. L. Sector 1, prin care s-a dispus întocmirea anexei 23 la Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, validată prin hotărârea nr.1438/19.12.2012 a Comisiei M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
În ceea ce privește termenul de executare, instanța nu va avea în vedere argumentele reclamanților în sensul că pârâții ar fi trebuit să pună în executare sentința civilă nr._ încă din 09.11.2010, aceasta fiind definitivă de la data pronunțării. Astfel, deși există posibilitatea executării unei hotărâri definitive, care nu este însă irevocabilă, aceasta nu poate fi considerată o obligație pentru debitor și prin urmare pârâții nu pot fi sancționați pentru faptul că au așteptat momentul rămânerii irevocabile a acestei hotărâri. De altfel, chiar reclamantul i-a notificat pe pârâți cu privire la emiterea actului administrativ de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent la data de 23.11.2011, ulterior soluționării recursului împotriva sentinței civile nr._/09.11.2010.
Mai mult, dacă s-ar admite teza reclamanților și instanța s-ar raporta la data pronunțării acestei hotărâri, cererea de chemare în judecată nu ar putea fi analizată prin prisma dispozițiilor art.1522, 1527, 1530, 1531 din Noul Cod Civil, invocate în susținerea acțiunii, întrucât aceste prevederi legale nu erau în vigoare la data de 09.11.2010 (în schimb erau în vigoare la data soluționării recursului, respectiv 10.11.2011).
Pe de altă parte, instanța nu se poate raporta la data notificării nr._/28.11.2005, formulată de reclamantul G. G., ca și moment al punerii în întârziere al pârâților din prezenta cauză, întrucât în speță nu s-a solicitat obligarea acestora la plata de daune-moratorii pentru soluționarea cu întârziere a notificării formulate în baza Legii nr.18/1991, modificată prin Legea nr.247/2005 (la care s-a răspuns prin adresa nr._/17.09.2007 emisă de S. L. Sector 1, menținută prin hotărârea nr.930/31.10.2007 a Comisiei M. București).
În consecință, instanța reține că după soluționarea recursului formulat împotriva sentinței civile nr._/09.11.2010, prin decizia civilă nr. 2972R/10.11.2011 pronunțată de Tribunalul București, S. L. Sector 1 s-a conformat dispozițiilor instanței, emițând hotărârea nr.16/30.03.2012, prin care s-a dispus întocmirea anexei 23 la Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 cu privire la dreptul reclamantului G. G. la măsuri reparatorii pentru suprafata de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău.
După cum rezultă din actele dosarului, S. L. Sector 1 a transmis la Agenția Domeniilor Statului la data de 05.04.2012 anexa 23 completată cu numele reclamantului G. G. (f.174/175); A.D.S. a comunicat un răspuns la data de 23.04.2012 (înregistrat la Primăria Sector 1 la 03.05.2012) în sensul că nu poate aviza anexa 23 privind pe reclamantul G. G. întrucât nu s-a prezentat un istoric al defunctului/moștenitorilor. În urma solicitării Subcomisiei Locale Sector 1 de a se valida anexa 23 în temeiul sentinței civile nr._/09.11.2010 (adresa N43796/24.05.2012 - f.176-177), A.D.S. a transmis Subcomisiei anexa 23 completată cu numele reclamantului la data de 09.10.2012 (f.178), aceasta fiind ulterior transmisă de către pârâtă la OCPI Sector 1 în vederea semnării (având în vedere că și aceste 2 instituții trebuie să semneze anexa 23), care a răspuns favorabil la data de 18.10.2012 (f.180). Ulterior, la data de 23.11.2012, anexa 23 conținând numele reclamantului și toate semnăturile autorităților prevăzute de lege a fost înaintată Comisiei M. București spre validare, care a procedat în acest sens prin hotărârea nr.1438/19.12.2012.
Prin urmare, instanța constată că cele două pârâte din prezenta cauză – S. L. Sector 1 și C. M. București – și-au îndeplinit obligația de a completa și valida anexa 23 la HG nr.890/2005 într-un termen absolut rezonabil, hotărârea nr.16/30.03.2012 fiind emisă la circa 4 luni de la pronunțarea deciziei civile nr. 2972R/10.11.2011, prin care s-a consolidat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii pentru suprafața de teren de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău din București, sector 1, în timp ce hotărârea nr. 1438/19.12.2012 a fost emisă de C. M. București la mai puțin de o lună de la data la care i-a fost transmisă de către S. L. Sector 1.
Faptul că între cele 2 hotărâri s-a scurs un interval de 9 luni nu este imputabil celor 2 pârâte, ci celorlalte instituții cu atribuții în domeniu, cu precădere Agenției Domeniilor Statului, care inițial a refuzat avizarea anexei 23 privind pe reclamantul G. G. pentru motivul arătat în precedent.
Reține instanța că prevederile Legii nr.18/1991 nu impun termene stricte în care anumite acte administrative necesare derulării procedurii prevăzute de această lege trebuie îndeplinite și nici sancțiuni de tipul daunelor moratorii care să fie aplicate pentru eventuale întârzieri în derularea procedurilor de restituire sau despăgubire.
Faptul că procedurile de restituire se întind uneori pe o perioadă de timp excesivă, existând întârzieri considerabile în recunoașterea și repararea abuzurilor comise de statul comunist (ceea ce a condus la numeroase încălcări ale drepturilor omului constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului) nu poate justifica însă, în lipsa unui temei legal, obligarea instituțiilor abilitate la plata de daune pentru întârzierea în executarea obligațiilor.
În speță, nu poate fi angajată răspunderea pârâților în temeiul disp. art.106 din Legea nr.18/1991, întrucât acestea prevăd răspunderea civilă, contravențională sau penală a persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor Legii nr.18/1991, ipoteză care nu se regăsește în cauza de față. Aceasta deoarece pârâtele S. L. Sector 1 și C. M. București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au soluționat notificarea reclamantului G. G., înregistrată sub nr._/28.11.2005, prin hotărârile nr._/17.09.2007 și nr.930/31.10.2007. Iar obligațiile ce decurg din sentința civilă nr._/09.11.2010 au fost aduse la îndeplinire prin hotărârile nr.16/30.03.2012 și nr.1438/19.12.2012.
În același timp, dispozițiile Noului cod civil invocate de reclamanți în susținerea acțiunii, respectiv art.1527, 1530, 1531 și 1536 NCC, au în vedere exclusiv situația neexecutării obligațiilor contractuale asumate de părțile semnatare ale unui contract, nu și obligațiile legale, astfel că nu pot constitui temei pentru obligarea pârâților la plata daunelor moratorii în cauza de față.
Pe de altă parte, instanța nu poate analiza cererea reclamanților de acordare a daunelor moratorii prin raportare la prevederile art.6 CEDO și durata excesivă a procedurii administrative de restituire, cu depășirea termenului rezonabil reglementat de art.6 CEDO, întrucât aceste motive de fapt și de drept nu au fost invocate prin cererea inițială și/sau cererea modificatoare și completatoare, ci abia prin concluziile scrise (depuse după închiderea dezbaterilor), astfel că nu pot fi avute în vedere, deoarece acestea nu reprezintă argumente suplimentare în dezvoltarea celor afirmate prin cererea de chemare în judecată, ci sunt de natură să modifice însăși cauza acțiunii.
În sfârșit, în ceea ce îi privește pe reclamanții S. C. și S. C., instanța constată că aceștia nu sunt îndreptățiți la daune moratorii întrucât nu au fost parte nici în procedura administrativă de restituire a terenului în suprafață de 7.500 mp situat pe fosta moșie Herăstrău, în care s-a adoptat hotărârea nr.930/31.10.2007 de către C. M. București și nici în litigiul de fond ce a făcut obiectul dosarului nr._, soluționat prin sentința civilă nr._/09.11.2010 pronunțată de Judecătoria S. 1 București, modificată prin decizia civilă nr.2972R/10.11.2011 a Tribunalului București.
Mai mult, contractul de cesiune de drepturi litigioase în baza căruia s-a recunoscut calitatea procesuală activă a acestora datează din 14.11.2013 (f.146, vol.2) - având în vedere că primul contract de cesiune din data de 19.10.2010 a fost rezolvit de comun acord de părți prin actul adițional din 13.11.2013 (f.107 vol.1, f.148 vol.2) - fiind așadar ulterior momentului la care pârâtele S. L. Sector 1 și C. M. București și-au îndeplinit obligația de a completa și valida anexa 23 la HG nr.890/2005 prin hotărârea nr.16/30.03.2012 și hotărârea nr.1438/19.12.2012.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, instanța apreciază că acest capăt de cerere este neîntemeiat, urmând să îl respingă.
În temeul art.274 C.proc.civ., față de soluția adoptată, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în plata onorariului de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. S. 1 BUCUREȘTI și C. L. SECTOR 1 BUCUREȘTI, ambii cu sediul în București, .. 9, sector 1.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge capetele de cerere 1, 2 și 4 din cererea formulată de reclamanții G. G., cu domiciliul în sector 2, București, I. B., nr. 3, ., ., S. C. I., S. C. A., ambii cu domiciliul în Bucurelti ..29, sector 2, astfel cum a fost completată și modificată, în contradictoriu cu pârâții S. L. DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DE PE L. C. L. SECTOR 1, cu sediul în București, .. 9, sector 1, C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR DIN C. PREFECTURII M. BUCUREȘTI, cu sediul în sector 1, București, Piața Presei Libere, nr. 1, Corp B, I. P. M. B., cu sediul în sector 1, București, Piața Presei Libere, nr. 1, Corp B, ca rămase fără obiect.
Respinge capătul 3 de cerere ca nefondat.
Respinge cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în plata onorariului de expert ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.11.2015.
P. GREFIER
Red. M.L.E.
10 ex/23.12.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
---|