Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 6543/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6543/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 6543/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6543
Ședința publică din 09.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. BUȘULESCU
GREFIER – A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea T. R. S.R.L. și pe debitoarea M. S.R.L., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 18.02.2015, prin compartimentul de Registratură, reclamanta a depus la dosar cerere de renunțare la judecată, după care,
Instanța reține cauza în pronunțare asupra cererii de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 16.10.2014, sub nr._, creditoarea T. R. S.R.L. a chemat în judecată pe debitoarea M. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună emiterea unei ordonanțe de plată, în care să se precizeze sumele și termenele corespunzătoare de plată, pentru creanța certă lichidă și exigibilă în cuantum total de 4.646,36 lei compusă din 4.162,36 lei, aferentă perioadei iunie-august 2014, reprezentând contravaloare servicii de transport, datorată de debitor, conform contract și suma de 108,32 lei, reprezentând penalități de întârziere datorate de debitor pentru întârzierea de plată, calculate până la data de 14.10.2014, conform clauzelor contractuale, suma de 176 lei, reprezentând contravaloarea de 40 euro conform art. 10 alin. 1 din Legea 72/2013, daune-interese suplimentare minimale, și suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că la data de 18.06.2012 debitoarea a încheiat cu societatea creditoare un contract de prestări servicii de transport intern și internațional, contract prin care, pe baza de comandă telefonică, societatea în cauză urma să beneficieze de servicii de transport intern și internațional, moment în care au fost stabilite tarifele ce urmau a fi practicate, tipurile de servicii puse la dispoziție de creditoare, termenii și condițiile de livrare. Pe baza de comandă telefonică, debitoarea a solicitat societății creditoare efectuarea unor servicii de transport, servicii efectuate și facturate de către societatea creditoare, rămase neachitate până la data introducerii acțiunii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1013-1024 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta a atașat la cererea de chemare în judecată înscrisuri, în copie certificată.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Prin cererea depusă la data de 18.02.2015, reclamanta a formulat cerere de renunțare la judecată, având în vedere achitarea de către pârâtă a debitului principal și taxa de timbru care fac obiectul dosarului în cauză.
În drept, cererea de renunțare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 406 Cod procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. 1 Cod procedură civilă, „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă”, iar potrivit art. 406 alin. 6 Cod procedură civilă, „renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța superioară celei care a luat act de renunțare”.
Renunțarea la judecată este un act juridic unilateral, prin care cel care a pornit procesul își manifestă voința expresă și neechivocă în sensul încetării judecății. Fiind un act juridic unilateral, renunțarea la judecată este irevocabilă, întrucât manifestarea de voință a reclamantului, liber exprimată, trebuie să producă efectele juridice la care partea s-a obligat și nu poate depinde de voința exclusivă a celui care a încheiat actul juridic unilateral.
În speță, cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantă la data de 18.02.2015 exprimă voința valabil exprimată de aceasta în sensul încetării prezentului litigiu.
Față cererea de renunțare la judecată formulată de contestatoare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 406 Cod procedură civilă, instanța va lua act de manifestarea de voință a părții în sensul renunțării la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 406 Cod procedură civilă, ia act de renunțarea la judecarea cererii de chemare în judecată formulate de creditoarea T. R. S.R.L., cu sediul în . Business, nr. 72-176, sector 1, București, și pe debitoarea M. S.R.L., cu sediul în mun. Cluj-N., ., Depozit 33, jud. Cluj.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 09.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904
Red. A.B./ Dact. A.B., A.M.
4 ex./ 05.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7604/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6540/2015. Judecătoria... → |
|---|
