Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 5680/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5680/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 5680/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința Civilă nr. 5680/2015
Ședință publică de la 30 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C.
GREFIER: A. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea S. C. WURTH ROMANIA S.R.L. și pe debitoarea A. C. S.R.L., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 30.03.2015, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.10.2014, sub nr._, creditoarea . solicitat în contradictoriu cu debitoarea . emiterea unei ordonanțe de plată și obligarea debitoarei la plata sumei de 2544,48 lei reprezentând debit principal, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare în cuantum de 206,66 lei calculată de la scadența facturilor și până la data de 15.09.2014, dobândă care va curge până la achitarea integrală a debitului.
Totodată, acesta a solicitat obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a livrat creditoarei mărfuri în valoare de 2544,48 lei, a căror contravaloare nu a fost achitată de debitoare.
Totodată, aceasta a susținut că facturile fiscale au fost acceptate la plata prin semnarea și ștampilarea acestora.
De asemenea, creditoarea a susținut că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea unei ordonanțe de plată, creanța sa fiind certă, lichidă și exigibilă,
În drept, creditoarea a invocat dispozițiile art. 662, 1013-1022 C. pr. civ., art. 156 și 1562 C.fiscal.
În dovedirea cererii, acesta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În susținerea cererii au fost depuse copii de pe următoarele înscrisuri:contract de închiriere (f. 31-39), mod calcul penalități (f. 24), extras ONRC (f. 6), facturi (f.12-14).
Cererea a fost legal timbrată cu 200 lei conform art. 6 alin. (2) din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Debitoarea, legal citată, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței, însă a depus la data de 04.12.2014 un ordin de plată orivind achitarea către creditoare a sumei de 8323,97 lei.
La data de 15.12.2014 creditoarea a depus cerere adițională prin care a arătat că solicită obligarea debitoarei la plata sumei de_,43 lei cu tilu de debit principal, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare în cuantum de 4227,78 lei, calculată de la scadența facturilor și până la data de 12.12.2014, dobândă care va curge până la achitarea debitului principal.
În motivarea cererii adiționale, creditoarea a arătat că a emis alte facturi fiscale decât cele indicate în cererea principală.
La data de 13.02.2015, creditoarea a depus o cerere precizatoare prin care a arătat că debitoarea a achitat suma de 8323,97 lei, acoperindu-se astfel în integralitate debitul solicitat inițial, aceasta achitând totodată și suma de_ lei din debitul specificat în cererea adițională, rămânând de achitat suma de_,49 lei la care se adaugă dobânda aferentă.
La termenul de judecată din data de 16.02.2015 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 16.03.2015, creditoarea a depus cerere precizatoare prin care a arătat că urmare a plățillor parțiale efectuate de debitoare, aceasta solicită plata sumei de_,8 lei cu titlu de debit principal, la care se adaugă suma de 3015,41 lei cu titlu de dobândă calculată până la data de 13.03.2015 și care va curge până la achitarea integrală a debitului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți s-au derulat raporturi contractuale în formă simplificată în baza cărora creditoarea a livrat debitoarei mărfuri, fiind emise o . facturi fiscale.
La datele de 04.12.2014, 05.02.2015 și 06.02.2015 debitoarea a achitate sumele de 8323,97 lei, respectiv câte 5000 lei, astfel cum reiese din extrasele depuse (f. 78)
Instanța reține că în urma plăților parțiale au rămase neachitate următoarele facturi fiscale: factura nr._/28.02.14 in valoare de 2.628,90, factura nr._/10.03.14 in valoare de 428,35 lei, factura nr._/12.03.14 in valoare de 781,20 lei, factura nr._/18.03.14 in valoare de 2.628,90 lei, factura nr._/08.04.14 in valoare de 1.240,00 lei, factura nr._/08.04.14 in valoare de 111,95 lei, factura nr._/09.04.14 in valoare de 903,96 lei, factura nr._/10.04.14 in valoare de 1.240,00 lei, factura nr._/15.04.14 in valoare de 181,44 lei, factura nr._/15.04.14 in valoare de 181,44 lei, factura nr._/15.04.14 in valoare de 362,87 lei, factura nr._/16.04.14 in valoare de 20,99 lei, factura nr._/18.04.14 in valoare de 154,69 lei, factura nr._/28.04.14 in valoare de 1.860,00 lei, factura nr._/05.05.14 in valoare de 403,00 lei, factura nr._/05.05.14 in valoare de 1.628,62 lei, factura nr._/14.05.14 in valoare de 2.747,15 lei, factura nr._/22.05.14 in valoare de 2.668,00 lei, factura nr._/02.06.14 in valoare de 2.176,05 lei, factura nr._/05.06.14 in valoare de 620,00 lei, factura nr._/12.06.14 in valoare de 2.225,32 lei, factura nr._/24.06.14 in valoare de 2.021,20 lei, factura nr._/30.06.14 in valoare de 1.240 lei, factura nr._/04.07.14 in valoare de 36,57 lei, factura nr._/14.07.14 in valoare de 2.556,63 lei, factura nr._/28.07.14 in valoare de 1.500,45 lei, factura nr._/28.07.14 in valoare de 1.504,69 lei, factura nr._/28.07.14 in valoare de 122,76 lei, factura nr. _/04.03.2014 in valoarea de 44,35 lei, factura nr. _/18.03.2014 in valoarea de 66,53 lei, factura fiscala nr. _/28.03.2014 in valoare de 620 lei, factura fiscala nr. _/31.03.2014 in valoare de 1.240 lei, factura fiscala nr. _/27.05.2014 in valoare de 73,16 lei, astfel cum rezultă din facturile anexate, facturi semnate și ștampilate de debitoare.
Ca atare, debitoarea figurează cu un debit restant de_,8 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 1013 C. pr.civ, în cazul creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris însusit de părti prin semnătura ori in alt mod admis de lege, se poate emite o ordonanță de plată.
Din aceste dispoziții legale rezultă faptul că pentru emiterea unei astfel de sentințe este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei creanțe constând în plata unei sume de bani, creanța sa fie certă, lichidă și exigibilă, izvorul acesteia să fie un contract civil, precum și existența unui înscris care sa ateste încheierea contractului, condiții care sunt îndeplinite în cauza de față, după cum urmează:
În ceea ce privește prima condiție, instanța constată că aceasta este îndeplinită, pretenția creditoarei privind o sumă de bani. Totodată, având în vedere că în prezenta cauză, între părți, a intervenit un contract de închiriere, astfel cum anterior a fost arătat, în temeiul art. 1166 raportat la art. 3 alin. (1) din C. civ, instanța reține că și condiția referitoare la izvorul creanței este îndeplinită, fiind în prezența unui contract civil.
Referitor la constatarea prin înscris a contractului, instanța reține că și această cerință este întrunită având în vedere că pretențiile creditoarei izvorăsc din facturile fiscale menționate.
În ceea ce privește condiția certitudinii, exigibilității și lichidității creanței, instanța constată că și aceasta este îndeplinită având în vedere că sunt incidente dispozițiile art. 662 alin. (2), (3), (4) C. pr. civ.
Astfel, creanța este certă, existența ei rezultând neîndoielnic din facturile anterior arătate, facturi acceptate de debitoare prin semnarea și ștampilarea acestora. Totodată, instanța reține că prin plățile parțiale făcute în cursul procesului, debitoarea și-a însușit debitul, astfel încât este certă existența acestuia.
Referitor la caracterul lichid al creanței, instanța constată că și acesta este îndeplinit, din facturile depuse rezultând că debitoarea are de achitat suma de_,8 lei reprezentând contravaloare mărfuri livrate.
Instanța reține totodată că este exigibilă creanța creditoarei, fiind întrunite cerințele cuprinse în art. 662 alin. (4) C. pr. civ, obligația debitoarei fiind ajunsă la scadență având în vedere că potrivit facturilor fiscale plata urma să se facă în maximum 5 zile de la data facturării, astfel cum este menționat în cuprinsul fiecărei facturi.
Prin urmare, prin raportare la data la care a fost emisă fiecare factură fiscală, dată anterior arătată pentru fiecare factură în parte, obligațiile care incumbau debitoarei au devenit scadente.
Instanța va avea totodată în vedere și dispozițiile art. 1166 C.civ, potrivit cărora contractul este acordul de voință dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, contractul valabil încheiat având putere de lege între părțile contractante, astfel cum prevede art. 1270 din același act normativ.
De asemenea, instanța va face aplicarea regulii statornicite de art. 1516 C. civ potrivit căreia creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligaței, iar atunci când fără justificare, debitorul nu-și execută obligațiile, creditorul poate, printre altele, să ceară executarea silită a obligației.
Ca atare, prin raportare la aceste dispoziții legale, instanța reține că sunt întrunite cerințele pentru atragerea răspunderii civile contractuale a debitoarei, având în vedere că aceasta, prin fapta sa culpabilă de a nu achita contravaloarea chiriei și a serviciilor de care a beneficiat, i-a creat creditoarei un prejudiciu, între aceste două elemente existând o legătură de cauzalitate.
O atare concluzie este susținută și de atitudinea procesuală a debitoarei care, deși legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței, motiv pentru care, prin raportare la dispozițiile art. 1018 alin. (3) ultima teză C. pr. Civ, prin coroborare cu ansamblul mijloacelor probatorii administrate în prezenta cauză, instanța va considera această atitudine drept o recunoaștere a susținerilor creditoarei, cu atât mai mult cu cât debitoarea a făcut o . plăți parțiale în cursul procesului, cum anterior a fost arătat, astfel încât instanța constată că aceasta și-a însușit debitul.
În lumina celor expuse, constatând că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 1013 C. pr. civ, în conformitate cu art. 1021 alin. (2) C. pr. civ, instanța va admite prezenta cerere și va ordona debitoarei să plătească creditoarei suma de_,8 lei reprezentând contravaloarea facturilor menționate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata dobânzii legale, instanța reține că și acesta este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1535 C.civ în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Conform art. 1 alin. (3) din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare, iar potrivit art. 3 alin. (21) din același act normativ în raporturile dintre profesioniști și între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale. Instanța reține totodată că potrivit art. 4 din Legea 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, dacă părțile unui contract încheiat între profesioniști nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din OG 13/2011.
Ca atare, întrucât debitoarea nu a achitat suma de bani la scadență, instanța reține că este îndreptățită creditoarea să solicite obligarea debitoarei la plata dobânzii legale penalizatoare. Astfel, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1013 C. pr. civ și cu privire la acest capăt de cerere, creanță fiind certă, lichidă, cuantumul acesteia fiind determinabil prin raportare la dispozițiile legale anterior amintite, fiind totodată și exigibilă, motiv pentru care instanța va obliga debitoarea la plata sumei de 3015,41 lei, dobândă calculată de la scadența fiecărei facturi și până la data de 13.03.2015, dobânda care va curge până la achitarea integrală a debitului.
Totodată, instanța va lua act de manifestarea de voința a creditoarei exprimată în ședință publică de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de creditoarea . cu sediul ales la SCPA “Neascu &Asociatii” în București, ., ., în contradictoriu cu debitoarea . cu sediul în București, .. 39, astfel cum a fost modificată.
Ordonă debitoarei să plătească creditoarei, în termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei, suma de_,8 lei cu titlu de debit principal reprezentand contravaloare facturi, la care se va adăuga suma de 3015,41 lei reprezentând dobânda legală calculată de la scadența fiecărei facturi și până la data de 13.03.2015, dobândă care va curge în continuare până la achitarea debitului.
Ia act de manifestarea de vointa a creditoarei de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Executorie.
Cu cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, cererea se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședintă publică, astăzi, 30.03.2015.
Președinte, Grefier,
M. C. A. T.
Red. Jud. M.C/Gref. D.M/. 4 ex. 09.04.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7686/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Pretenţii. Sentința nr. 5684/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
