Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 15083/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 03.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. BUȘULESCU
GREFIER – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de reclamanții B. C. S. și B. S. M. în contradictoriu cu pârâta S.C. P. B. S.A., având ca obiect ordonanță președințială
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanții, prin avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, instanța își verifică din oficiu competența și stabilește că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze cererea în procedura ordonanței președințiale, conform art. 997 Cod procedură civilă.
Instanța comunică reclamanților un exemplar al întâmpinării formulate de către pârâtă.
Instanța pune în discuție excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtă, prin întâmpinare.
Reclamanții, prin avocat, solicită respingerea excepției, apreciind că cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor prevăzute de O.U.G. 80/2013.
Instanța respinge, ca neîntemeiată, excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtă, prin întâmpinare, apreciind că cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 alin. 1 lit. f din O.U.G. 80/2013.
Nefiind cereri preliminare de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamanții, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, sens în care depune la dosar un set de înscrisuri.
În temeiul art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamanți și pentru pârâtă proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind proba ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanții, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată prin cererea de chemare în judecată, cu obligarea pârâtei la suspendarea ratelor lunare, până la soluționarea dosarului având ca obiect acțiune în constatarea clauzelor abuzive.
În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 29.07.2015 sub nr de dosar_ reclamanții B. C. S. și B. S. M. în contradictoriu cu pârâta S.C. P. B. S.A. au formulat cerere de ordonanță președințială și au solicitat instanței suspendarea executării obligației de plată a ratelor lunare aferente contractului de credit, până la soluționarea cauzei având ca obiect constatarea clauze abuzive.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la data de 01.08.2007 a încheiat cu pârâta Contractul de credit nr._15200 având ca obiect acordarea unui împrumut în cuantum de 128.500 CHF. Reclamanții au menționat că s-au adresat Judecătoriei Sectorului 1 București cu acțiunea având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractului de credit. Aceștia au precizat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 996 Cod de procedură civilă.
La data de 03.09.2015 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, inadmisibilitatea cererii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiate. În motivare, s-a arătat, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, reclamanții încercând obținerea, pe calea ordonanței președințiale, a suspendării executării propriilor obligații contractuale (de plată a ratelor de credit în suma și valuta prevăzute în graficul de rambursare), urmărind suspendarea și, în subsidiar, modificarea unor obligații contractuale, și nu ocrotirea unor drepturi, ceea ce excede celei dintâi ipoteze admise de legiuitor și care are în vedere exclusiv „păstrarea unor drepturi care s-ar păgubi prin întârziere”; motivarea reclamanților privind paguba iminentă pe care pretind că ar suferi-o în cazul respingerii cererii de ordonanță președințială este generică și nu face referire la aspecte concrete, or urgența trebuie apreciată în mod concret, în raport de circumstanțele obiective ale cauzei, criteriile subiective fiind nerelevante.
Instanța a încuviințat și a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de reclamanți și de pârâtă.
Analizând susținerile părților și înscrisurile depuse la dosar, în vederea soluționării cererii de emitere a ordonanței președințiale, instanța reține următoarele:
Reglementând prin dispozițiile art. 997 Cod procedură civilă, invocate de reclamantă, procedura sumară a ordonanței președințiale, legiuitorul a stabilit condițiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale rapidă. Astfel, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, pe calea ordonanței președințiale neputând fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Instituția ordonanței președințiale, reglementată în art. 997-1002 din noul Cod de procedură civilă, reprezintă un mijloc procedural rapid și lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgență.
Ca atare, acțiunea având ca obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanței președințiale trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele generale pentru exercitarea oricărei acțiuni - interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală și formularea unei pretenții - și anumite condiții particulare, precum: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice, neprejudecarea fondului.
Cu privire la fondul ordonanței președințiale, instanța reține că aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
În prezenta cauză, se solicită, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea executării obligației de plată a ratelor lunare aferente contractului de credit, până la soluționarea cauzei înregistrate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, având ca obiect constatare clauze abuzive.
Astfel, cu privire la raporturile juridice dintre părți, se poate constata că la data de 01.08.2007 între pârâta S.C. P. B. ROMANIA S.A și reclamanți s-a încheiat Contractul de credit nr._15200, având ca obiect acordarea unui împrumut în cuantum de 128.500 CHF.
Analizând situația de fapt și de drept dedusă judecății, instanța apreciază că reclamanții nu se pot prevala de aparența dreptului, urmând a respinge ca nefondate susținerile acestora în sensul că, printr-un examen sumar al cauzei, fără a se proceda la analiza fondului raportului juridic dedus judecății prevederile contractuale în baza cărora se derulează raporturile juridice dintre părțile litigante au caracter abuziv.
În plus, legislația referitoare la clauzele abuzive este o aplicație a solidarismului contractual, clauzele abuzive fiind o fațetă specifică legislației protecției consumatorului cu privire la leziune, care este un dezechilibru contractual originar și care, potrivit art. 6 din Legea 193/2000, lipsește de efect clauzele abuzive. Mai mult, potrivit art. 4 și art. 14 din Legea 193/2000, clauzele abuzive sunt nule, administrația sau sistemul judiciar având atribuția de a constata, chiar și din oficiu, aceasta nulitate.
Cu toate acestea, în prezenta cauză, având ca obiect suspendarea executării obligației de plată a ratelor lunare aferente contractului de credit, instanța apreciază că reclamanții nu se bucură de aparența dreptului în sensul instituit de art. 997 Cod procedură civilă.
Astfel, pentru ca reclamanții să se prevaleze de aparența dreptului, este necesar ca în prealabil o instanță de judecată să analizeze și să constate în baza temeiurilor de drept mai sus arătate, caracterul abuziv al clauzelor contractuale. Or, o asemenea cercetare a raporturilor juridice dintre părți reprezintă chiar fondul litigiului înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, având ca obiect constatare clauze abuzive.
În ceea ce privește caracterul provizoriu al măsurilor ce se pot dispune în procedura ordonanței președințiale, acesta se referă pe de o parte la conținutul reversibil al măsurilor, în condițiile în care pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt. Pe de altă parte, caracterul provizoriu se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri. Având în vedere și considerentele mai sus arătate cu privire la neîndeplinirea condiției aparenței dreptului în favoarea reclamanților, instanța constată că nici condiția caracterului provizoriu al măsurii nu este îndeplinită decât sub aspect formal, întrucât o asemenea intervenție în modalitatea de derulare a convenției părților ar denatura întreaga reglementare a întinderii obligațiilor părților. Astfel, în ipoteza pierderii procesului de fond de către consumator, deși acesta nu și-ar fi executat în întregime obligațiile de plată, nu ar putea fi obligat la plata unor dobânzi penalizatoare.
Caracterul urgent al măsurii trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acesteia, și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Reclamanții nu au probat urgența din perspectiva unei pagube care nu poate fi reparată sau a cărei reparare ar fi deosebit de dificilă. Reclamanții au invocat încălcarea gravă a drepturilor, fără să aducă nicio argumentare privind necesitatea unor măsuri imediate, iar art. 997 Cod procedură civilă prevede, pentru materia ordonanței președințiale, o urgență deosebită, specială, care trebuie să depășească simpla idee de încălcare a unui drept.
În plus, nici cea de a treia condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale care prevede că măsura luată să nu prejudece fondul dreptului, nu este îndeplinită în cauza de față, întrucât a obliga pârâta ca până la soluționarea dosarului având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale, implică, în mod evident, prejudecarea fondului și stabilirea chiar a caracterului abuziv al clauzelor contractuale în condițiile în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să stabilească acest caracter.
În baza acestor considerente, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, instanța va respinge cererea de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea formulată de către pârâtă cu privire la obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, instanța urmează a o respinge, ca neîntemeiată, deoarece pârâta nu a făcut dovada efectuării acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții B. C. S. și B. S. M., ambii reclamanți cu sediul ales la Cabinet de Avocat S. G. C., în ., .. 1, ., București, în contradictoriu cu pârâta S.C. P. B. S.A., cu sediul în .. 29-31, sector 1, București.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 03.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904
Red. A.B./ Dact. A.B., A.M.
5 ex./ 28.09.2015
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2015/2015.... → |
|---|
