Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 14-07-2015 în dosarul nr. 13840/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._/2015
Ședința publică din data de 14 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S.
GREFIER: A. E. S.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamant O. R. și pe pârâta M. M., având ca obiect ordonanță președințială.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 iulie 2015, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre. La data de 13.07.2015, prin Serviciul Registratură, pârâta a depus note scrise, iar la data de 14.07.2015, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus note scrise.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 25.06.2015, sub nr._, reclamantul O. R. a chemat în judecată pe pârâta M. M., solicitând în temeiul art. 996 și următoarele Cod procedură civilă, pe calea ordonanței președințiale, oprirea imediată a lucrărilor de demolare și de construire începute la imobilul situat în București, .. 24, sector 1, proprietatea pârâtei, pentru prevenirea unei pagube iminente ce s-ar putea produce la imobilul aflat în proprietatea reclamantului.
În motivarea cererii de emitere a ordonanței președințiale, reclamantul a arătat că imobilul de la adresa din .. 24, sector 1, a fost demolat în mare parte în data de 30.05.2015, fapt ce a condus la fisurarea peretelui unei camere din imobilul reclamantului aflată la calcan cu imobilul pârâtei. A mai susținut că, din peretele podului său, lipsește o bucată consistentă, acoperișul tip lindab a suferit modificări, deformându-se vizibil, iar în tot interiorul casei sale au apărut fisuri. A solicitat să se constatate că imobilul aflat în proprietatea sa este în pericol, față de faptul că nu și-a exprimat acordul conform Legii nr. 50/1991. A precizat că și ceilalți proprietari ai imobilului vecin cu cel al pârâtei, aflați la nr. 26, sunt afectați de lucrările de demolare începute, deoarece nici acordul acestora nu a fost dat în forma autentică cerut de lege. A susținut că, din raportul de expertiză extrajudiciară efectuat, rezultă că imobilul său nu are capacitatea de a prelua solicitări suplimentare sau tasări ale fundației, executarea unui subsol de 2-3m adâncime alipit fundațiilor vechi neputând fi realizată decât cu prețul unor măsuri cu totul speciale, în caz contrar putându-se provoca degradarea casei reclamantului sau prăbușirea în groapa alăturată fundației vechi. A menționat că locuiește în imobil împreună cu familia, soția și doi copii minori, iar începând cu data de sâmbătă 30.05.2015 pe peretele dormitorului fiicei sale de 7 ani au apărut fisuri, astfel că le este frică să folosească această cameră. A considerat că înainte de edificarea noii construcții la nr. 24 se impune o expertiză tehnică la construcția reclamantului. A concluzionat în sensul că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea ordonanței președințiale, pentru prevenirea unei pagube iminente și păstrarea dreptului său de proprietate ce s-ar păgubi prin întârziere, solicitând oprirea provizorie a lucrărilor de demolare și de construire la imobilul situat în .. 24, sector 1, până la judecarea pe fond a cauzei ce face obiectul dosarului …
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 996 și următoarele Cod de procedură civilă.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru (fila 5).
Întâmpinarea nu este obligatorie potrivit art. 998 Cod procedură civilă.
La data de 6.07.2015, după reținerea cauzei în pronunțare, pârâta a depus note scrise prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, învederând că lucrările se desfășoară cu aprobarea Primăriei Municipiului București și a Inspecției de Stat în Construcții, sub atenta supraveghere a specialiștilor monitorizați, în baza certificatului de urbanism, autorizației de desființare, procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, autorizației de construire și notificării pentru accesul în interiorul imobilului reclamantului. A considerat că nu era necesar acordul reclamantului, întrucât și-a retras construcția de la calcanul reclamantului cu 60 cm, proiectul fiind aprobat de Primărie. A susținut că imobilul demolat se afla alipit de magaziile reclamantului, precum și că a lăsat parte din construcția sa nedemolată, întrucât reclamantul nu avea perete de calcan.
În urma repunerii cauzei pe rol, prin Încheierea din 6.07.2015, reclamantul a fost citat cu un exemplar de pe notele scrise și înscrisurile depuse de pârâtă, acesta formulând notele de ședință depuse la data de 9.07.2015, prin care a reiterat susținerile privind efectuarea lucrărilor de construire fără acordul său, cu încălcarea Ordinului nr. 839/2009, faptul că începerea lucrărilor de desființare a produs prejudicii majore la construcția reclamantului, precum și necesitatea opririi lucrărilor până la efectuarea unei expertize tehnice judiciare relative la construcția reclamantului.
Instanța a încuviințat și au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând susținerile părților și înscrisurile depuse la dosar, în vederea soluționării cererii de emitere a ordonanței președințiale, instanța reține următoarele:
Reglementând prin dispozițiile art. 996 Cod procedură civilă, invocate de reclamant, procedura sumară a ordonanței președințiale, legiuitorul a stabilit condițiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale rapidă. Astfel, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, pe calea ordonanței președințiale neputând fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
În speță, măsura ce se solicită a fi dispusă pe calea ordonanței președințiale este provizorie, până la soluționarea cererii înregistrate în Dosarul nr._/299/2015, și nu rezolvă litigiul în fond, însă nu are caracter urgent și nu s-a făcut dovada existenței aparenței dreptului pretins de reclamant.
În privința urgenței, legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției și anume, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării. Condiția urgenței trebuie apreciată și în considerarea comportamentului reclamantului și a intervalului de timp scurs de la producerea faptului prejudiciabil și până la introducerea cererii de ordonanță președințială.
Solicitarea pe calea ordonanței președințiale a obligării pârâtei la oprirea lucrărilor de demolare este tardivă, având în vedere că aceste lucrări s-au finalizat, conform procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1 din 4.06.2015.
Măsura de oprire a lucrărilor de construire efectuate de pârâtă în temeiul Autorizației de construire nr. 391/_ din 16.06.2014 nu are caracter urgent, având în vedere că nu există niciun indiciu în sensul că prejudiciul invocat de reclamant (fisurarea pereților și distrugerea parțială a podului construcției sale), constatat prin expertiza tehnică extrajudiciară întocmită de expertul tehnic V. Nedrita, se produce prin continuarea lucrărilor de construire, fiind posibil ca acesta să fi fost determinat de lucrările de demolare finalizate.
Totodată, paguba iminentă invocată de reclamant constând în pericolul de prăbușire a casei sale nu este actuală, având în vedere că, prin procesul-verbal de control nr._ din 12.06.2015 emis de Inspectoratul în Construcții al Municipiului București, s-a menținut întreruperea lucrărilor de construire până la prezentarea de către proiectantul de specialitate a soluției tehnice și a unei dispoziții de șantier, conținând planșe și detalii, în vederea realizării sprijinirii provizorii a săpăturii executate spre construcțiile de la nr. 22 și nr. 26 și a pereților din vechea construcție, care au fost menținuți pentru protejarea construcției învecinate de la nr. 22.
Din același act emis de către Inspectoratul în Construcții al Municipiului București reiese că investitorul a instituit activitatea de monitorizare a construcției din .. 22, prin montarea de martori pentru urmărirea fisurilor și a reperelor, pentru urmărirea deplasărilor și a tasărilor, activitate care se va derula pe întreaga perioadă de execuție a construcției din .. 24.
Susținerile reclamantului privind faptul că nu a fost obținut acordul său pentru efectuarea lucrărilor de construire la imobilul învecinat și faptul că proiectul este defectuos vizează legalitatea autorizației de construire, suspendarea acesteia și oprirea executării lucrărilor putând fi solicitată numai în procedura reglementată de art. 12 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, la instanța de contencios administrativ învestită cu cererea de anulare a autorizației de construire.
Susținerile reclamantului în sensul că, prin continuarea lucrărilor de construire, i se produce o pagubă, constând în imposibilitatea reparării peretelui construcției sale sunt neîntemeiate, având în vedere că, în conformitate cu nota de constatare din 11.06.2015, în proiectul autorizat, subsolul noii construcții este distanțat la 60 cm față de peretele de calcan de la nr. 22, astfel încât se va putea realiza accesul între cele două construcții pentru repararea peretelui.
De asemenea, instanța constată că aparența de drept nu este în favoarea reclamantului, având în vedere că pârâta realizează lucrările de construire ce se solicită a fi întrerupte în baza Autorizației de construire nr. 391/_ din 16.06.2014 emisă de Primarul General al Municipiului București, care se presupune că este valabilă, până la anularea acesteia de către instanța de contencios administrativ.
De altfel, reclamantul nu a permis accesul reprezentantului I.R.C.C.B.I. decât în corpul de clădire dinspre stradă, care nu a fost alipit la calcan cu construcțiile de la nr. 24, fiind constatate fisuri greu vizibile și care erau majoritatea pe pereții perpendiculari pe peretele calcan, astfel cum s-a consemnat în procesul-verbal de control nr._ din 12.06.2015 emis de Inspectoratul în Construcții al Municipiului București. Având în vedere constatările reprezentantului Inspectoratului în Construcții al Municipiului București, existența unor fisuri greu vizibile în locuința reclamantului nu justifică măsura întreruperii lucrărilor de construire care sunt efectuate de către pârâtă în temeiul Autorizației de construire nr. 391/_ din 16.06.2014 emisă de Primarul General al Municipiului București, consecința dispunerii unei asemenea măsuri fiind mult mai gravă decât prejudiciul invocat de reclamant, având în vedere că durata de execuție a lucrărilor pentru care a fost emisă autorizația este de 12 luni, interval de timp în care este puțin probabilă finalizarea litigiului ce face obiectul Dosarului nr._/299/2015, în care nici nu a fost stabilit primul termen de judecată.
Pentru aceste considerente, reținând că situația în care reclamantul a solicitat emiterea ordonanței președințiale, după finalizarea lucrărilor de demolare pretins prejudiciabile și după dispunerea măsurilor de către Inspectoratul în Construcții al Municipiului București pentru realizarea lucrărilor de construire în condiții de siguranță, este incompatibilă cu caracterul urgent al măsurilor ce se solicită a fi dispuse, că reclamantul avea posibilitatea de a solicita oprirea executării lucrărilor odată cu formularea unei cereri de anulare a autorizației de construire, în conformitate cu art. 12 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, precum și că înscrisurile depuse contrazic aparența dreptului dedus judecății de către reclamant, instanța consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 alin. 1 Cod procedură civilă și va respinge ca neîntemeiată cererea de emitere a ordonanței președințiale.
În conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamantul O. R., având CNP_, cu domiciliul în București, .. 22, ., în contradictoriu cu pârâta M. M., cu domiciliul în București, .. 24, sector 1.
Ia act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.07.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. STANCUADRIANA E. S.
Se comunică:
- reclamantului O. R., la domiciliul din București, .. 22, .;
- pârâtei M. M., la domiciliul din București, .. 24, sector 1.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904 Red. M.S./Dact. M.B., A.E.S./4 ex./14.07.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 17/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
