Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 9711/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9711/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 9711/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 9711/2015
Ședința publică de la 21 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – L. R.
GREFIER – M. U.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent A. M. ONE SRL - SEDIU ALES și pe intimat P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15.05.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astazi, data de 21.05.2015 cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.09.2014 sub nr._, petenta A. M. ONE S.R.L. a formulat în contradictoriu cu intimatul P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI plângere împotriva Încheierii nr._ soluționată la data de 22.08.2014 de către Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 și comunicată la data de 28.08.2014, solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună modificarea acestei încheieri în sensul radierii tuturor sarcinilor existente, inclusiv a Ordonanței prin care s-a dispus sechestru asigurător de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin încheierea nr._/30.10.2012 din cartea funciară nr._ - C1 - U38 Sector 1 a imobilului cu nr. Cadastral_/2;7 reprezentat de apartament nr. 7, situat în .. 16 – 18, etaj 1, sector 1, București, proprietatea petentei conform actului de adjudecare nr. 140/23.05.2014.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că cererea S.C.P.E.J. D., C. și Asociații de intabulare definitivă a dreptului acestuia de proprietate a fost admisă doar în parte, cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile pentru soluționarea cererii. Astfel, deși prevederile legale stabilesc în mod clar că odată cu intabularea actului de adjudecare toate sarcinile existente în cartea funciară vor fi radiate, cererea de intabulare definitivă a dreptului de proprietate a acesteia a fost admisă în parte, fiind radiate toate sarcinile, mai puțin cea de la poziția C10 care a fost înscrisă prin încheierea nr._/30.10.2012 si a fost menținută în mod neîntemeiat.
Petenta a arătat că, urmare admiterii cererii de intabulare definitivă a dreptului de proprietate si radiere parțiala a sarcinilor din cartea funciara, a formulat împotriva încheierii nr._ soluționată la data de 21.07.2014, in termenul legal, cerere de reexaminare, aceasta fiind respinsă prin încheierea nr._ soluționată la data de 22.08.2014, menținându-se, fără temei legal, sarcinile existente în cartea funciară.
S-a mai menționat faptul că, potrivit prevederilor art. 856 alin. 3 Cod de procedură civilă „De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut.” Așadar, prin cererea înaintată de S.C.P.E.J. D., C. și Asociații de intabulare definitivă a dreptului de proprietate al petentei, orice eventuale sarcini existente la acel moment ar fi trebuit radiate dar nici prin cererea de reexaminare nu s-a dispus acest lucru, menținându-se, fără temei legal, sarcinile existente.
S-a mai subliniat că motivarea BCPI Sector 1 din cuprinsul încheierii de respingere a cererii de reexaminare cu privire la faptul că „ordonanța prin care s-a dispus înscrierea sechestrului asigurător a fost notată înaintea încheierii de încuviințare privind urmărirea imobilului, s-a precizat ca nu poate fi reținută întrucât textul legal mai sus menționat nu face diferențe intre sarcinile înscrise anterior si cele înscrise ulterior încheierii de încuviințare privind urmărirea imobilului, de altfel, actul de adjudecare fiind opozabil tuturor creditorilor fostului proprietar sau terților, chiar dacă actul de adjudecare nu este înscris in cartea funciară.
Petenta a menționat că la data de 23.05.2014 i s-a eliberat actul de adjudecare nr.140/2014, prin care a devenit proprietara imobilului care face obiectul cererii de reexaminare și cu toate acestea registratorul de la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București a admis cererea cu privire la bunul acesteia, intabulând dreptul de proprietate și radierea tuturor sarcinilor înscrise anterior, mai puțin Ordonanța prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător de către Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul București.
În această împrejurare, situația imobilului adjudecat s-a schimbat, acesta devenind proprietatea petentei, care nu are legătură cu faptele care constituie obiectul raportului juridic dedus judecății în dosarul penal.
Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubelor produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei.
Sechestrul este instituit pentru a se asigura despăgubirea părților civile. Or, în situația de față, chiar în cazul în care se va încuviința și se va dispune despăgubirea părților vătămate care au formulat cereri de constituire de parte civilă, acestea vin în concurs cu N. Bank of Greece SA, creditoare ipotecară, care în această împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcută prima, întrucât ipoteca este un drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi și un drept de preferință în privința satisfacerii creanței sale față de ceilalți creditori.
Chiar și în raport cu alți creditori ipotecari, creditorul ipotecar ar fi avut dreptul să fie prima despăgubită, întrucât dintre doi creditori cu rang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a înregistrat-o mai întâi, în cazul de față N. Bank of Greece SA are întâietate, având dreptul să se despăgubească integral din prețul imobilului ipotecat și numai după aceea și din ce rămâne urmând a fi chemați să se despăgubească mai întâi creditorul ipotecar de rang subsecvent și abia după aceea creditorii chirografari.
S-a mai menționat că în cazul în care un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitație publică, iar o parte din prețul obținut a fost distribuit creditorilor, menținerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai justifică, ci sechestrul asigurător va fi menținut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor și asupra altor bunuri ale inculpatului, până la concurenta valorii prejudiciului cauzat. D. urmare, toate notările sarcinilor existente în cartea funciară trebuie radiate odată cu înscrierea dreptului de proprietate al acesteia dobândit prin adjudecare în cadrul procedurii de executare silită.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 31 alin.3 și alin.4 din Legea 7/1996, art. 856 alin.3 și 4 C., art.887 C.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin actul de adjudecare nr. 140 din 23.05.2014 emis în Dosarul de executare silită nr. 140/2014 constituit la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D., C. & Asociații petenta A. M. ONE S.R.L. a dobândit în proprietate construcția și terenul aferent situate în București, .. 16-18, sector 1, din care face parte și apartamentul nr. 7, înscris în cartea funciară nr._-C1-U38.
Prin adresa din data de 8.07.2014, înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1, sub nr._/09.07.2014, în temeiul art. 885 alin. 1 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc a solicitat întabularea definitivă a dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului A. M. ONE S.R.L., asupra imobilelor adjudecate (filele 73– 76).
Prin Încheierea nr._ din 21.07.2014, registratorul de carte funciară a admis cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral_/2;7 înscris în cartea funciară nr._-C1-U38, a dispus radierea pozițiilor nr. 1-9 și nr. 11 din partea C a cărții funciare și justificarea întabulării definitive a dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare în favoarea petentei A. M. ONE S.R.L. În urma întabulării dreptului de proprietate, a rămas înscrisă în Partea III a cărții funciare notarea Ordonanței nr. 1319/P/2012 din 19.10.2012 emisă de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunului imobil care a aparținut S.C. GREEN DEVELOPMENT S.R.L., societate față de care s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002.
Împotriva acestei încheieri, petenta a formulat cerere de reexaminare, invocând motivele reluate și în conținutul plângerii de carte funciară. Cererea de reexaminare a fost respinsă prin Încheierea de respingere nr._ din 22.08.2014, registratorul de carte funciară reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 28 alin. 1 și art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 pentru radierea înscrierii din cartea funciară.
Plângerea formulată de petentă împotriva Încheierea de respingere nr._ din 22.08.2014 emisă de O.C.P.I. București – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 în Dosarul nr._/06.08.2014 este netemeinică, întrucât măsura asigurătorie luată în procesul penal, cu privire la care se solicită radierea din oficiu, nu a încetat ca urmare a adjudecării imobilului, nefiind aplicabile dispozițiile art. 856 alin. 3 și alin. 4 Cod procedură civilă, conform cărora, de la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut, iar ipotecile și celelalte sarcini reale, precum și drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepția celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menținute.
Instanța reține că, potrivit art. 1 alin. 1 Cod procedură civilă, prin acest act normativ, sunt stabilite regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materie civilă. Conform art. 2 alin. 2 Cod procedură civilă, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
Până la soluționarea definitivă a procesului penal, instituirea, executarea și ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal sunt supuse normelor de procedură penală, conform art. 1 alin. 1 Cod procedură penală, fiind reglementate de dispozițiile prevăzute de art. 249-art. 254 Cod procedură penală.
Potrivit art. 249 alin. 1 și alin. 2 Cod procedură penală, luarea măsurilor asigurătorii se face prin ordonanță a procurorului sau, după caz, prin încheiere motivată a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune, acestea constând în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra lor.
Ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii luate în procesul penal se dispune, din oficiu, doar de procuror prin ordonanța de clasare, conform art. 315 alin. 2 Cod procedură penală, sau de instanța de judecată, prin hotărâre, conform art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală. Conform art. 53 lit. b Cod procedură penală, soluționarea, în cursul urmăririi penale, a cererilor privind măsurile asigurătorii se realizează de către judecătorul de drepturi și libertăți.
În procedura penală nu există nicio dispoziție care să prevadă încetarea de drept a măsurilor asigurătorii pentru cazul înstrăinării silite a bunului imobil sechestrat, o asemenea situație juridică fiind prin ea însăși în contradicție cu indisponibilizarea bunurilor, conform art. 249 alin. 2 Cod procedură penală, atâta timp cât creditorul sau alte persoane interesate nu au obținut ridicarea măsurii asigurătorii.
În conformitate cu principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, indisponibilizarea prevăzută de art. 249 alin. 2 Cod procedură penală privește atât înstrăinarea voluntară, cât și pe cea silită. Având în vedere că adjudecarea imobilului, conform art. 852 Cod procedură civilă, reprezintă o vânzare forțată, încetarea de drept și radierea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal cu privire la bunul adjudecat, contravine prevederilor art. 249 alin. 2 Cod procedură penală, astfel încât prevederile art. 856 alin. 3 și alin. 4 Cod procedură civilă nu pot reglementa procedura de încetare a măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal.
Instanța mai reține că executarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile se realizează conform art. 253 alin. 4 Cod procedură penală, care prevede că, pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanța sau încheierea prin care s-a dispus sechestrul și un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
Solicitarea petentei de radiere a notării sechestrului dispus asupra imobilului adjudecat echivalează cu împiedicarea executării și lipsirea de efecte a Ordonanței din 19.10.2012 emisă de intimatul P. de pe lângă Tribunalul București în Dosarul penal nr. 1319/P/2012, în ceea ce privește imobilul situat în București, .-18, ., care a aparținut S.C. GREEN DEVELOPMENT S.R.L., deși acest act nu a fost contestat, iar măsura asigurătorie nu a fost ridicată.
Or, atâta vreme cât procesul penal nu a fost soluționat definitiv, nefiind aplicabile prevederile art. 2524 alin. 4 Cod procedură penală, instanța civilă nu este competentă să dispună încetarea măsurilor asigurătorii luate în procesul penal, care s-ar produce, în fapt, prin radierea notării sechestrului din cartea funciară.
Apărările petentei privind preferința creanței creditorului ipotecar față de creanțele cu privire la care s-a instituit măsura asigurătorie nu au legătură cu plângerea de carte funciară, acestea putând reprezenta o motivare a unei eventuale cereri de ridicare a măsurii asigurătorii formulată în procesul penal.
Invocarea de către petentă a faptului că nu trebuie să urmeze procedura prevăzută de Codul de procedură penală pentru ridicarea măsurilor asigurătorii, pe motiv că nu este parte în procesul penal, este vădit neîntemeiată. Instanța are în vedere faptul că adjudecatarul A. M. ONE S.R.L. este succesor cu titlu particular al persoanei juridice împotriva căreia s-a început urmărirea penală, precum și că a cumpărat imobilul înscris în cartea funciară nr._-C1-U38, cunoscând faptul că asupra acestuia a fost instituit sechestrul asigurător în procesul penal, măsura fiind notată în cartea funciară la data de 30.10.2012, anterior începerii executării silite imobiliare, astfel încât măsura asigurătorie îi este opozabilă și nu poate invoca consecințele negative care decurg din menținerea notării sechestrului asigurător.
Mai mult, instanța constată că petenta a cunoscut procedura pe care ar fi trebuit să o urmeze pentru ridicarea sechestrului instituit asupra imobilului adjudecat, având în vedere că prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1392/2013 din 23 aprilie 2013, care a fost anexată cererii de reexaminare, măsura respectivă a fost ridicată ca urmare a admiterii plângerii formulate de persoana interesată (adjudecatarul imobilului) împotriva soluției procurorului de respingere a unei cereri de ridicare a sechestrului asigurător.
Atâta timp cât măsura asigurătorie dispusă în procesul penal asupra imobilului adjudecat nu a încetat, notarea acesteia în cartea funciară este necesară pentru informarea terților, conform art. 902 alin. 2 pct. 17 Cod civil, dreptul de proprietate al petentei nefiind afectat de menținerea înscrierii sarcinii, ci de faptul că sechestrul nu a fost ridicat de instanța penală.
Instanța civilă nu poate soluționa problema în discuție printr-o analiză a concursului dintre garanția reală și sechestrul asigurător penal, întrucât este vorba de două instituții juridice distincte, una de drept substanțial, civilă, iar cealaltă de natură procesual penală, competentă a se pronunța asupra oricărei chestiuni legate de sechestru fiind doar instanța penală. Numai după soluționarea definitivă a cauzei penale, în raport de cele dispuse de instanța penală asupra măsurii asigurătorii, se poate analiza ordinea de preferință a creanțelor.
Concret, instanța penală (care soluționează în mod definitiv cauza) poate dispune ridicarea sechestrului asigurător, caz în care rămân valabile și se execută garanțiile reale înscrise în cartea funciară ori în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare, fără a mai exista vreun „concurs”, sau poate dispune menținerea măsurii, ipoteză în care aceasta se duce la îndeplinire în conformitate cu normele de procedură fiscală sau civilă, în funcție de infracțiunile reținute. Numai în acest din urmă caz se poate vorbi despre un „concurs” al drepturilor din cartea funciară ori din Arhiva electronică de garanții reale mobiliare în funcție de data înscrierii lor.
În ipoteza adjudecării unui bun indisponibilizat la licitație publică, acesta nu trece liber în proprietatea adjudecatarului, ci grevat de sechestrul asigurător penal. In caz contract, ar însemna ca executorul judecătoresc să poată dispune ridicarea sechestrului asigurător penal prin întocmirea actului de adjudecare, ceea ce este vădit nelegal.
Executarea silită inițiată asupra unui bun indisponibilizat în cursul procesului penal reprezintă forma/modalitatea expresă, însă indirectă, prin demersuri de natură procesual civilă, de contestare a măsurii asigurătorii și, mai cu seamă, a efectelor ei legale – inadmisibilă și implicit nelegală prin raportare la art. 249 C. proc. pen. și la art. 250 C. proc. pen. Pe de altă parte, bunul trebuie să rămână indisponibilizat până la momentul la care instanța penală competentă va stabili în mod definitiv proveniența și situația sa juridică reală.
Aceasta, deoarece, în ipoteza în care bunul provine din săvârșirea unei infracțiuni, caracterul ilicit al dobândirii devine o trăsătură naturală și perpetuă a acestuia (putând fi infirmată doar prin hotărârea definitivă a instanței penale), care nu poate fi înlăturată printr-un act de dispoziție de natură civilă încheiat cu un terț de bună-credință chiar și anterior instituirii sechestrului asigurător.
În concluzie, având în vedere că măsura asigurătorie dispusă în procesul penal asupra imobilului adjudecat nu a încetat de drept și nu este supusă radierii din oficiu, conform art. 856 alin. 3 și alin. 4 Cod procedură civilă, precum și că sechestrul asigurător nu a fost ridicat conform normelor de procedură penală aplicabile, instanța stabilește că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 28 alin. 1 și art. 29 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 pentru radierea înscrierii de la poziția nr. 10 din Partea a III-a a cărții funciare nr._-C1-U38, fiind corectă soluția de respingere a cererii de reexaminare a petentei, dispusă prin Încheierea atacată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 31 din Legea nr. 7/1996, instanța va respinge neîntemeiată plângerea formulată împotriva Încheierii de respingere nr._ din 22.08.2014 emisă de O.C.P.I. București – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 în Dosarul nr._/06.08.2014.
În conformitate cu art. 31 alin. 6 din Legea nr. 7/1996, prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, biroului teritorial, după rămânerea definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea privind pe petent A. M. ONE SRL - SEDIU ALES sector 1, București, ., . intimat P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI, sector 3, București, .-3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Pentru Judecător aflat în C.O
semnează Președintele Instanței
RedRL/tehnRL/MU/13.07.2015
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 9867/2015. Judecătoria... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
