Pretenţii. Încheierea nr. 04/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Încheierea nr. 04/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 3615/2015
Document finalizat
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 04 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ANCA LAURA VÎLCEANU
Grefier E.-I. Ș.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant S. A. F. C. și pe pârât ADMINISTRAȚIA S. 6 A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul prin avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
În baza art.131 C.Proc.Civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și dacă se consideră necesar atașarea dosarului_ al Tribunalului București.
În baza art. 258 raportat la art. 255 C.Proc.Civ, instanța încuviințează în cauză proba cu înscrisuri, apreciind că această probă este admisibilă și de natură să ducă la soluționarea procesului. Respinge cererea privind atașarea dosarului_, la dosar existând acte relevante.
Instanța constată cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul dezbaterilor în fond.
Reclamantul prin avocat solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1975,60 lei, sumă care reprezintă costurile privind servicii juridice, precizând că s-a arătat pe larg ce anume reprezintă aceste servicii. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța dispune închiderea dezbaterilor în fond și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va dispune amânarea pronunțării, astfel că;
DISPUNE
Amână pronunțarea în cauză la data de 11.02.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 11 Februarie 2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea în cauză la data de 18.02.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2015
PREȘEDINTEGREFIER
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea în cauză la data de 25.02.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 3615/2015
Ședința publică de la 25 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ANCA LAURA VÎLCEANU
Grefier E.-I. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S. A. F. C. și pe pârât ADMINISTRAȚIA S. 6 A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 04.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 11.02.2015, 18.02.2015 și 25.02.2015, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.09.2014 sub nr._, reclamantul S. A. F. C. a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA S. 6 A FINANȚELOR PUBLICE solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei totale de 1.975,60 lei compusă din: 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._ al Tribunalului București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, actualizată cu dobândă legală de la data introducerii prezentei cereri până la restituirea efectivă, 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosarul nr._ al Curții de Apel București, actualizată cu dobândă legală de la data introducerii prezentei cereri până la restituirea efectivă, 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate cu desfășurarea prezentului dosar, actualizată cu dobândă legală de la data introducerii prezentei cereri până la restituirea efectivă, 41,60 lei reprezentând taxe de timbru și timbre judiciare și 30 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul avocatului la instanțele de judecată, precum și alte cheltuieli.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că la data de 31.07.2007 a achitat la Trezoreria S. 6 București suma de 1.233 lei cu titlu de taxă auto specială de primă înmatriculare pentru un autovehicul achiziționat din Germania, iar prin adresa nr._/11.11.2010 comunicată reclamantului, pârâta i-a adus la cunoștință că solicitarea acestuia cu privire la restituirea taxei speciale pentru autoturisme a fost respinsă.
A mai învederat reclamantul că la data de 10.01.2011 a încheiat un contract de asistență juridică având ca obiect acordarea de consultații juridice și efectuarea demersurilor cu privire la restituirea sumei privind taxa de primă înmatriculare.
La data de 11.01.2011 reclamantul s-a adresat cu o cerere Tribunalului București, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1.233 lei actualizată cu indicele de inflație de la data achitării acesteia până la data emiterii răspunsului intimatei și cu dobânda legală de la data emiterii răspunsului intimatei pana la data restituirii efective a sumei, cererea fiind admisă prin sentința civilă nr. 1149 din 22.03.2011 pronunțată de Tribunalului București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
Împotriva acestei sentințe pârâta a formulat recurs, iar reclamantul a încheiat un alt contract de asistență juridică la data de 28.01.2012, pentru a fi reprezentat în fața instanței de recurs.
Prin decizia civilă nr. 2577/18.06.2012, Curtea de Apel București a respins ca nefondat recursul pârâtei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1373 C.civ., art.453 al.1 C.pr.civ.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare(f.40) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât, în cadrul dezbaterilor pe fond în dosarul nr._ nu au fost solicitate cheltuieli de judecată și nici nu s-a reținut în dispozitivul acelei sentințe faptul că aceste cheltuieli de judecată vor fi solicitate pe cale separată. Pârâta a mai arătat ca onorariul avocatului este nepotrivit de mare, solicitand instantei sa faca aplicarea prevederilor 451 alin. 2 din C.pr.civ.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1149/22.03.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. A. F. C. în contradictoriu cu pârâta AFP Sector 6 București, fiind obligată aceasta din urmă să restituie reclamantului suma de 1.233 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data plății taxei până la data primirii răspunsului la cererea de restituire, fiind respinsă cererea de obligare la plata dobânzii legale, ca neîntemeiată.
Impotriva acestei sentinte pârâta a formulat recurs, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 2577/18.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București.
Reclamantul S. A. F. C. nu a beneficiat pe cale accesorie de plata cheltuielilor de judecată, motiv pentru care aceasta a formulat prezenta cerere de chemare în judecată.
Din perspectiva admisibilității obligării pe cale separată a părții care a căzut în pretenții la suportarea cheltuielilor de judecată, instanța consideră că nu există niciun impediment legal pentru formularea prezentei actiuni. Dimpotrivă formularea unei astfel de cereri în temeiul art. 1357 și urm. C.Civ. constituie o cale de atac efectivă, fără a se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești cât timp aceasta s-a limitat la obiectul judecății.
Astfel, nicio instanță nu a soluționat fondul pretențiilor privind cheltuielile de judecată suportate de reclamant și nu există niciun termen de decădere pentru introducerea unei acțiuni în realizarea acestui drept de creanță.
Cheltuielile de judecată reprezintă o sumă de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câștigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului, iar fundamentul juridic al acordării este culpa procesuală a părții „căzute în pretenții”, a cărei faptă declanșează răspunderea civilă delictuală, respectiv obligația de reparare integrală a prejudiciului cauzat.
Instanta mai retine ca, intre S. A. F. C. si dl. av. D. P. M. N., în calitate de colaborator al C.. Av. „D. P. I.”, s-a încheiat contractul de asistență juridică nr._/29.10.2010(f.34), al cărui obiect l-a constituit acordarea de consultații juridice, redactarea, deplasarea și înregistrarea la sediul pârâtei a cererii prealabile de restituire a sumei de 1.233 lei, achitată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare. La art. 2 din contract s-a prevăzut că onorariul datorat de client este în cuantum de 100 lei.
De asemenea, pentru reprezentarea reclamantului în fața instanțelor de judecată, între părți s-au încheiat alte 2 contracte de asistență juridică, respectiv contractul nr._/10.01.2011(f.35) în care s-a prevăzut un onorariu de 700 lei pentru faza procesuală fond și contractul nr._/28.01.2012(f.36) în care s-a prevăzut un onorariu de 400 lei pentru faza procesuală recurs.
În temeiul contractelor nr._/29.10.2010 și nr._/10.01.2011, reclamantul a plătit apărătorului ales suma totală de 800 lei, conform chitanței nr. 218/29.11.2012(f.7), iar în temeiul contractului nr._/28.01.2012, reclamantul a plătit suma de 400 lei, conform chitanței nr. 273/14.08.2013(f.7).
Art. 1357 C.civ. reglementeaza răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta proprie. Pentru angajarea acestei forme a răspunderii civile delictuale este necesar ca persoana care se pretinde prejudiciată să probeze, cu orice mijloc de probă, existența și întinderea prejudiciului, existența faptei ilicite, a vinovăției autorului faptei ilicte și a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul suferit.
Pentru a putea obține însă repararea prejudiciului suferit, persoana care invocă acel prejudiciu trebuie să probeze că prejudiciul este cert și nu a fost încă reparat. Este considerat cert, prejudiciul care este sigur atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare.
In speta, reclamantul a susținut că a fost prejudiciat prin fapta pârâtei, care a refuzat să restituie suma achitată cu titlu de taxă auto specială de primă înmatriculare autovehicul, acesta fiind nevoit să efectueze demersuri administrative și să introducă acțiune pe rolul instanței, iar prejudiciul său constă în cheltuielile făcute pentru a beneficia de asistență juridică în procesul respectiv, în faza prealabilă administrativă și în faza de judecată, fond și recurs.
Cum reclamantul S. A. F. C. a fost reprezentat în dosarul nr._ de av. D. P. M. N., ce a acționat în baza contractelor de asistență juridică nr._/29.10.2010, nr._/10.01.2011 si nr._/28.01.2012, instanța apreciază că prejudiciul constând în cheltuielile făcute de reclamant pentru remunerarea avocatului ce i-a asigurat asistența juridică este sigur atât în privința existenței, cât și sub aspectul posibilităților de evaluare, respectiv în suma totală de 1.200 lei, reprezentand onorariu de avocat achitat de reclamant cu chitanțele nr. 218/29.11.2012 și nr. 273/14.08.2013.
Prin urmare, din coroborarea tuturor probelor administrate in cauza instanta retine ca reclamantul a facut dovada pretentiilor sale in privinta cheltuielilor reprezentand onorariul aparatorului ales, in cuantumul solicitat prin cererea de chemare in judecata.
Cât privește solicitarea pârâtei de reducere a onorariului de ovocat, instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 274 alin. 3 C.proc.civ. din 1865(avand corespondent art. 451 alin. 2 NCPC), judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mari sau de mici, față de valoarea pricinii sau munca depusă de avocat.
Așa fiind, rezultă că art. 274 alin.3 C.proc.civ. dă posibilitatea instanței să cenzureze cheltuielile privind onorariul de avocat în functie de două criterii: valoarea pricinii și munca îndeplinită (interpretat în sens extensiv de doctrină la complexitatea pricinii).
În speță, susținerile pârâtei în sensul că onorariul total de 1.200 lei este disproporționat de mare nu sunt întemeiate. Astfel, instanta retine ca asigurarea asistenței reclamantului S. A. F. C. a presupus activitatea avocatului constând în redactarea cererii de chemare în judecată, reprezentare fond și recurs, precum și în numeroase activități premergătoare fazei de judecată propriu-zise, cum ar fi redactarea, deplasarea și înregistrarea la sediul pârâtei a cererii prealabile.
În consecință, instanța apreciază că, în raport de obiectul cauzei și valoarea pretențiilor reclamantului, această diminuare nu s-ar justifica, sumele percepute cu titlu de onorariu fiind rezonabile și obișnuite pentru acest gen de procese.
Tot astfel, reducerea onorariului nu este întemeiată nici în raport de volumul muncii prestate de avocat, neputându-se aprecia, cum a susținut pârâta, că acesta este excesiv, interesând în egală măsură și activitatea prestată de către avocat, nu numai numărul termenlor de judecată acordate.
Pe de altă parte, chiar dacă acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._ a fost admisă în parte, instanța apreciază că se justifică acordarea în întregime a onorariului de avocat perceput pentru faza de fond și pentru recurs, întrucât prevederile art.453 alin.2 NCPC sunt supletive, permițând instanței să aprecieze în ce măsură partea ale cărei pretenții au fost încuviințate numai în parte poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, fără a impune reducerea în mod automat a sumelor solicitate cu acest titlu, cum susține pârâta.
Aceasta cu atât mai mult cu cât acțiunea reclamantului S. A. F. C. a fost admisă în totalitate în ceea ce privește taxa a cărei restituire s-a solicitat, fiind respins doar capătul de cerere accesoriu privind plata dobânzii legale.
Pentru aceste motive, instanța consideră că este neîntemeiată solicitarea pârâtei de reducere a cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat.
În ceea ce privește celelalte sume solicitate în cauză, instanța apreciază că acțiunea reclamantului este nefondată urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În jurisprudența CEDO s-a statuat că partea care a câștigat procesul va putea obține rambursarea cheltuielilor de judecată dacă se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil, ceea ce implică în primul rând dovada efectuării acestora în cursul și în legătură cu litigiul în discuție și în al doilea rând aprecierea că acestea sunt justificate în raport de circumstanțele concrete ale speței.
Cu privire la suma de 41,60 lei, solicitată cu titlu de taxă judiciară de timbru pretins achitată în dosarul de fond, instanța constată că aceasta este nejustificată, nefiind depuse la dosar înscrisuri doveditoare din care să reiasă plata acestei sume în dosarul nr._ .
În ceea ce privește plata cheltuielilor de transport și altor cheltuieli în cuantum de 30 lei, instanța apreciază că aceste sume nu pot fi acordate, întrucât înscrisurile depuse la dosar nu sunt suficiente pentru a proba faptul că acestea au fost achitate strict pentru dosarul nr._ al Tribunalului București.
Astfel, simpla depunere a unor bonuri fiscale în valoare de 30 lei (f.7, verso) nu este suficientă pentru a forma convingerea instanței în sensul că s-au avut în vedere exclusiv cheltuielile prilejuite de soluționarea dosarului nr._, ce interesează cauza de față, câtă vreme în cuprinsul acestora nu figurează nicio mențiune care să relaționeze în vreun fel sumele plătite cu dosarul amintit (fiind simple bonuri de aprovizionare combustibil auto).
În privința cererii de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale, aferente perioadei cuprinse intre data introducerii prezentei cereri si data achitarii integrale a debitului de catre parata, instanta retine ca, in speta de fata, sunt incidente dispozitiile art.1535 alin. 1 C.civ., conform cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți, sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, motiv pentru care, va face aplicarea dispozițiilor art. 1522 alin. 1 C.civ. si art. 3 alin. 3 din OG nr. 13/2011.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte acțiunea astfel cum a fost precizată și va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.200 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in dosarul nr._, constând în onorariu de avocat și la plata dobânzii legale aferente debitului în sumă de 1.200 lei, calculată de la data introducerii acțiunii(09.09.2014) pana la achitarea integrala a debitului, respingând restul pretențiilor ca neîntemeiate.
În temeiul disp. art.453 alin. 2 C.pr.civ, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 89 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în cauza de față, reprezentând taxa de timbru aferentă sumei de 1.200 lei, în privința căreia s-a admis acțiunea, onorariul de avocat în sumă de 700 lei menționat în chitanța nr. 360/29.08.2014(fila 7 verso), neputând fi acordat cu titlu de cheltuieli de judecată, întrucât chitanța respectivă a fost depusă în copie, fără a fi depusă și copia contractului de asistență juridică menționat în conținutul acesteia).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea privind pe reclamant S. A. F. C. cu domiciliul în sector 6, București, ., .. 1, . pârât ADMINISTRAȚIA S. 6 A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul ales în sector 2, București, ..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.200 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in dosarul nr._, constând în onorariu de avocat și la plata dobânzii legale aferente debitului în sumă de 1.200 lei, calculată de la data introducerii acțiunii(09.09.2014) pana la achitarea integrala a debitului.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 89 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in prezenta cauza.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria S. 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.02.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
V. A. L. Ș. E.-I.
Red. V.A.L, Thred V.A.L/ Ș.E.I
4ex/08.06.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3629/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
---|