Pretenţii. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 18911/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publica de la 16.10.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: I. E. L.
GREFIER: A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. E. E. MUNTENIA S.A. și pe pârâta M. M., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astazi, data de 16.10.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.03.2013, sub nr._, reclamanta . SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta M. M. obligarea acesteia la plata sumei de_,46 lei cu titlu de energie electrică consumată.
Totodată, aceasta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1700 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părțile au încheiat un contract de furnizare a energiei electrice pentru imobilul situat în București, . nr. 20, sector 1, neachitând contravaloarea energiei consumate, deși aceasta avea obligația achitării acesteia conform art. 11 din contract.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969, 970, 1066 C.civ, HG 1007/2004.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În susținerea cererii, au fost depuse copii de pe următoarele înscrisuri: factura (f. 4-5), carte de identitate (f. 8-6), contract (f. 9-15), contract de vânzare-cumpărare (f. 16-17).
Cererea a fost legal timbrată conform Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii arătând că nu a fost parcursă procedura concilierii prealabile, avizul privind concilierea nefiind comunicat la adresa corectă a sa.
Totodată, aceasta a invocat excepția prematurității cererii, arătând că factura nu i-a fost comunicată niciodată astfel încât nu a putut să o conteste conform art. 16 din contract, motiv pentru care nu a fost respectată această procedură impusă chiar de reclamantă.
A mai arătat pârâta că părțile au încheiat contractul de furnizare a energiei electrice pentru perioada 06.04._10, astfel încât la momentul emiterii facturii a cărei contravaloare o solicită reclamanta, contractul nu mai era în vigoare. Ca atare aceasta nu datorează suma solicitată, neexistând temei contractul pentru acest lucru.
Totodată, aceasta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate art. 115 C.pr.civ.
În dovedirea cererii, pârâta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, martori, expertiză, interogatoriu.
La data de 03.10.2013 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate.
A mai arătat aceasta toate facturile emise în perioada 20.01._12 au fost achitate, cu excepția facturii ce formează obiectul cererii, și ca atare pârâta a recunoscut implicit sau tacit existența unor raporturi juridice contractuale cu reclamanta.
Prin încheierea din data de 06.12.2013 instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii și totodată a calificat excepția prematurității într-o apărare de fond.
Totodată, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și expertiză electroenergetică.
La data de 26.06.2014 a fost depus raportul de expertiză (f. 109).
La termenele din 23.01.2015 instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu martori, procedând la audierea acestora la datele de 20.03.2015, respectiv 06.07.2015.
Ulterior, pârâta a depus concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile au încheiat la data de 06.04.2009 contractul nr. 1001-_-1 ce avea ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum situat în mun. București, ., sector 1, contractul fiind încheiat pe durată determinată, până la data de 20.01.2010, astfel cum rezultă din art. 2 și 3 din contract (f. 9-15).
La data de 02.04.2012 reclamanta a emis factura fiscală nr. 2MF_ (f. 4-5) pentru suma de_,46 lei.
Prin urmare, instanța reține că la data de 20.01.2010 au încetat raporturile contractuale dintre părți, contractul necuprinzând nicio clauză cu privire la prelungirea automată a acestuia.
Ca atare, instanța reține că susținerile reclamantei privind acceptarea tacită a executării în continuare a contractului și după data expirării perioadei convenite de părți, sunt neîntemeiate, reclamanta nefăcând nicio dovada în sensul celor afirmate, astfel cum îi impuneau dispozițiile art, 1169 C.civ aplicabile prezentei cauze. Astfel, reclamanta nu a depus dovada faptului că ulterior expirării perioadei contractuale aceasta a continuat să emită facturi, facturi care au fost achitate de pârâtă, nefiind depusă nicio astfel de factură și nici dovada de achitare a acesteia. Simpla listă depusă de reclamanta (f. 51-56) nu face o astfel de dovadă, în lipsa facturilor și a chitanțelor emise pârâtei, fiind doar o evidență pe care o are reclamanta, evidență contestată de pârâtă.
O astfel de concluzie se impune cu atât mai mult cu cât din declarațiile martorilor audiați (f. 144-160) reiese că la sfârșitul lui august 2011 imobilul la care s-a montat contorul a încetat să mai aibă destinația de șantier, fiind finalizată construcția apartamentelor, iar fiecare dintre acestea avea montat propriul contor electric.
Aceeași concluzie se desprinde și din analiza procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1/05.04.2011 (f. 151) prin care s-a constatat că lucrările au fost finalizate, cât și din procesul verbal de recepție la terminarea lucrării nr. 869/24.08.2011 (f. 25) întocmit chiar de reclamantă.
Instanța reține totodată că raportul de expertiză efectuat în cauză (f. 112-116) nu este de natură să confirme faptul că într-adevăr pârâta a consumat în perioada 07.04._12 energia electrică menționată în factura nr. MF_/02.04.2012, din moment ce raportul de expertiză a fost întocmit pe baza înscrisurile provenind exclusiv de la reclamantă, contorul electric fiind demontat de mai bine de doi ani și care atare expertul nu a putut să verifice realitatea faptică a celor susținute.
Prin urmare, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada prelungirii contractului încheiat cu pârâta, motiv pentru care nu poate fi atrasă răspunderea contractuală a acesteia din urmă, nefiind dovedit faptul că aceasta a beneficiat de energie electrică și după expirarea contractului.
Ca atare, instanța va respinge cererea de chemare în judecată. Totodată, ca urmare a respingerii cererii principale, va respinge și cererea accesorie privind cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. E. E. MUNTENIA S.A. cu sediul în sector 1, București, .. 41-43, . contradictoriu cu pârâta M. M. cu domiciliul ales în sector 2, București, .. 9, . a fost formulată, ca neîntemeiată.
Ia act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. E. L. A. C.
Pentru Președintele completului
demisionat, semnează,
în baza disp. art. 261 alin.2 C.,
Președintele Judecătoriei Sectorului 1 București
Red./15.12.2015/ 4 ex.
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 15/2015.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
