Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 25454/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentinta civila Nr._/2015
Ședința publică de la 22 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. M. D.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant M. I. - D. ALES LA AV. B. V., intervenient B. M. și pe pârât S.C. C. A. S.A., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 03.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta hotărâre cand, având nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amânat pronunțarea pentru data de 10.12.2015, 17.12.2015 si respectiv 22.12.2015 cand a hotarat urmatoarele.
INSTANȚA
I. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PROCEDURA:
A. Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub număr de dosar_ /2015,reclamanta M. I. a chemat în judecată pe pârâta ., cu citarea intervenientului fortat B. M., solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 lei daune civile, reprezentand: 10.000 lei daune materiale si 190.000 lei daune morale.
2. În fapt, reclamanta a arătat că la data de 18.02.2014, în jurul orelor 8 dimineata, se îndrepta către serviciu si la trecerea de pietoni, intersectia Chitila cu . (_ ), B. M., pe linia de tramvai, bănuind că a depasit coloanele de masini oprite să-i acorde prioritate, a lovit-o, accidentând-o grav la bazin. La fata locului au ajuns Politia si Salvarea, fiind transportata la Spitalul de Urgenta Elias.
A mai aratat reclamanta ca are . grava la bazin, motiv pentru care se deplaseaza greu, cu cadrul .
La P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 s-a format dosarul penal 2216/P/2014. Concluziile certificatului medico – legal sunt de 75-80 de zile, daca nu intervin complicatii.
Reclamanta a arătat că a suferit fizic și psihic în urma accidentului alături de soțul său și cei trei copii, că nu a putut munci, fiind în concediu medical timp de 9 luni, pierzând sporurile, bonusul de weekend și bonurile de masă, urmând acum să se pensioneze, că a fost lipsită de bucuriile perioadei (de mers la munte, la teatru, sport – tenis de câmp, înot), o perioadă lungă trebuind să facă fizioterapie, că a fost nevoită să împrumute sume de bani de la prieteni pentru a acoperi cheltuielile cu spitalizarea și tratamentele, având nevoie de o alimentație specială, transport la spital, analize, terapie, că a fost nevoită să plătească o persoană care să stea cu reclamanta și care să o îngrijească și să o transporte la spital.
3. În drept, au fost invocate dispozițiile art.1349-1395 cod civil .
4. Au fost atașate cererii, scutită de la plata taxei judiciare de timbru potrivit art.29 alin.1 lit.i) din OUG nr.80/2013, în copii certificate, înscrisurile despre care s-a făcut vorbire în cererea de chemare în judecată.
B. Apărări
5. Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a actiunii – f.36-41.
C. Probe
6. În prezenta cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 1 martor, respectiv G. M. – f.88 si proba cu interogatoriul reclamantei – f.86-87.
La solicitarea instanței, la data de 12.11.2015 a fost atașat dosarul penal nr._/P/2013 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti .
II. ÎN FAPT
7. În urma analizării materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
8. Prin Ordonanta de clasare emisa la data de 16.09.2014 de Pachetul de pe lânga Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, s-a reținut că, în ziua de 18.02.2014, în jurul orei 08:00, numita B. M. (intervenientul forțat) a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . str.Subcetate către . a ajuns la intersectia cu . surprins si accidentat pe victima M. I. (reclamanta), care se afla angajata în traversarea strazii – f.7-8. Fapta numitei B. M. a facut obiectul dosarului penal nr._/P/2013 al Pachetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, care l-a data de 16.09.2014 a emis ordonanta de calasare a cauzei raportat la art. 315 alin.1 lit. b), art. 314 alin.1 lit.a), art. 16 alin.1 lit.b din C.proc.pen., potrivit carora fapta prev.de art.196 alin.2 și 3 Cod pen., pentru care s-a început urmărirea penală, nu mai era prevazuta de legea penala.
Ca urmare a accidentului rutier din data de 18.02.2014, reclamanta a fost transportată imediat la Spitalul Universitar de Urgență Elias, din fișa U.P.U. cu nr.8699 rezultând diagnosticul: ,, fractură fund cotil dr., fractură ram ischiopubian dr.,, - f.11.
Din biletul de ieșire din spital emis de Spitalul Clinic de Urgență București Secția Ortopedie III în data de 09.04.2014 rezultă următorul diagnostic: ,, fractură fund cotil dr., fractură ram ischiopubian dr.vechi de 2 luni,, - f.12.
Din rezultatul investigație din data de 13.04.2014 emis de Spitalul Clinic de Urgență București rezultă următorul diagnostic: ,,fractură E Bazin,, - f.13.
Același diagnostic, respectiv ,, fractură fund cotil dr., fractură ram ischiopubian dr.,, a fost menținut așa cum rezultă din registrul de consultații cu nr.1593/16.05.2014, fiindu-i recomandat reclamantei: se mobilizează cu cadru de mers cu sprijin pe piciorul drept, fizioterapie și recuperare medicală, prelungirea concediului medical, revenire la control conform agravării – f.14.
Conform scrisorii medicale din data de 30.06.2014 a rezultat că reclamanta a acuzat dureri la șoldul drept și că se deplasează în cârjă – f.15.
În data de 22.07.2014, reclamanta a fost examinată clinic de medicul legist șef Dr.Salem Abdo din cadrul INML M. Minovici București, care a concluzionat că, în urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a reclamantei care a necesitat 75-80 zile de îngrijiri medicale. Leziunile nu i-au pus viața în primejdie. Leziunile traumatice nu constituie infirmitate. În acest sens a fost întocmit de INML raportul de expertiză medico-legală nr.A1/4234/28.07.2014 – f.10.
În raportul de expertiză medico-legală nr.A1/4234/28.07.2014 s-a reținut că până la data de 17.06.2014 reclamanta a beneficiat de 120 zile de concediu medical.
Autoturismul cu nr. de înmatriculare_, condus de intervenientul forțat B. M., era asigurat la societatea pârâtă cu poliță RCA valabilă la data accidentului – f.9.
La data de 22.10.2014, societatea pârâtă a trimis reclamantei o ofertă de despăgubire pentru suma de 21.449,76 lei daune morale și materiale ca urmare a evenimentului rutier din data de 18.02.2014 – f.77.
Martorul G. M. a declarat instanței că în februarie 2014 a avut loc un accident rutier în apropierea locuinței martorului, în care a fost implicată reclamanta; că reclamanta a fost internată în Spitalul Elias timp de 2 zile; că reclamanta a fost dusă la tomograf, radiografie, internată la secția de ortopedie, suferind 2 fracturi de bazin și lovituri la cap; că reclamanta a fost imobilizată la pat timp de 6 săptămâni, i se punea pampers, i se făceau injecții în stomac pentru coagularea sângelui; că martorul i-a dat cu împrumut suma de 4.000 lei pentru cumpărarea unei salte ortopedice și corset (800 lei), pentru cumpărarea de injecții, pampers, medicamente, creme și alimente, împrumut ce urma a fi achitat de reclamantă în 3 rate; că fiica reclamantei a renunțat la serviciu pentru a avea grijă de mama sa; că după 6 săptămâni, reclamanta mergea cu cadru și că a mai fost internată la Spitalul Floreasca Secția Ortopedie, ocazie cu care s-au făcut următoarele cheltuieli: transportul cu taxi, radiografii – câte 80 lei fiecare, transport și taxă la INML, fără ca martorul să precizeze cuantumul acestor cheltuieli; că reclamanta a fost propusă pentru pensionare, dar Comisia a respins cererea reclamantei; că reclamanta locuiește cu chirie, iar pe perioada de 1 an și 3 luni a pierdut bonurile de masă (200 lei), sporurile și masa care era asigurată la serviciu – restaurantul Snagov și că a stat acasă 3 luni fără plata salariului – f.88.
III. ÎN D.
A. Reglementări incidente
9. Art. 1349 alin.1, art. 1357, art.1381, art.1387, art.1391 alin.1 din Noul cod civil, art.55 alin.1 din Legea nr.136/1995, art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011 si art.249 NCPC.
B. Soluția instanței
10. Făcând aplicarea dispozițiilor legale de mai sus circumstanțelor speței, instanța constată că acțiunea reclamantei este în parte întemeiată. Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:
11. Pentru angajarea răspunderii civile a pârâtei, în calitatea sa de asigurator, este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.1357-1358 C.civ., pentru angajarea răspunderii pentru fapta proprie a asiguratului său, respectiv: existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum si a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în neglijența cu care a acționat, iar în privința prejudiciului moral, și criteriile de determinare a măsurii în care o despăgubire bănească poate compensa un astfel de prejudiciu, întrucât dacă prejudiciul nu este susceptibil de evaluare bănească, el este un prejudiciu moral (nepatrimonial, denumit tradițional “daune morale”).
Mai trebuie spus că, prejudicial moral este cel care rezultă din vătămarea unui drept, interes personal nepatrimonial și nu este susceptibil de evaluare bănească, aceasta pentru că, spre deosebire de prejudiciul material, care fie diminuează patrimoniul victimei, fie îl lipsește de un beneficiu pecuniar viitor, dauna morală nu aduce nici o pierdere de ordin pecuniar.
Potrivit art.1385 NCC, repararea integrală a prejudiciului obligă la repararea tuturor consecințelor dăunătoare cu caracter economic ale faptei ilicite.
Totodată, instanta retine că repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art. 1381 NCC, în termeni preciși și cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.
Potrivit art.49 din Legea nr.136/1995, asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare (art.48 ind.1 alin.2 din lege), pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule.
Aceasta fiind situația de fapt reținută anterior, instanța constată că reclamanta a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de art.1357-1358 C.civ., pentru angajarea răspunderii pentru fapta proprie a asiguratului pârâtei prin probele administrate în cauză.
Cu privire la prejudiciul material solicitat de către reclamantă, se reține de instanță faptul că reclamanta a probat existența și întinderea prejudiciului în cuantum de 1400 lei, suferit ca urmare a accidentului rutier din data de 18.02.2014 produs din culpa exclusivă a intervenientului forțat (faptă ilicită), autoturismul condus de acesta fiind asigurat la societatea pârâtă cu poliță RCA valabilă la data accidentului.
Aceasta întrucât, potrivit art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011, în caz de vătămare corporală, venitul mediu lunar net realizat, eventualele cheltuieli cu transportul, tratamentul, spitalizare, recuperare, proteze, alimentație suplimentară conform prescipțiilor medicale, îngrijirea victimei se probează cu documente justificative.
În consecință, văzând și disp.art.55 alin.1 din Legea nr.136/1995, instanța va obliga pârâta la plata sumei de 1400 lei cu titlu de daune materiale.
Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.
Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale.
Reclamanta a solicitat repararea prejudiciului moral prin obligarea pârâtei la plata sumei de 190.000 lei, asa încat, statuând în echitate (în lipsa unor criterii legale), instanța apreciază că prejudiciul moral suferit poate fi reparat prin acordarea unei despagubiri de 190.000 lei, în contextul în care scopul sumei de bani destinată a compensa prejudiciul corporal este acela de a ușura situația victimei, de a atenua consecințele faptei prejudiciabile, de a o face să revină la o stare de echilibru.
Astfel, suportul acordării de despăgubiri pentru daunele morale provocate ca urmare a vătămării corporale rezidă în ideea de compensare. Prin acordarea de despăgubiri într-un cuantum adecvat, vătămarea și suferința provocate, chiar dacă nu pot fi suprimate, respectiv șterse din memoria afectivă a victimei, pot fi într-o anumită măsură atenuate, astfel încât i se poate oferi persoanei prejudiciate o satisfacție compensatorie.
De asemenea, despăgubirile pentru daune morale trebuie să aibă o importantă semnificație sub aspectul cuantumului sumelor acordate. După cum s-a reținut în doctrină, ,,în stadiul actual al dreptului pozitiv român și european (continental) ...despăgubirea trebuie să fie totuși efectivă, rezonabilă, iar nu pur simbolică, compensarea prejudiciului neefectuându-se prin faptul obligării la plata în sine, ci prin chiar suma de bani acordată, care trebuie să aibă o capacitate de a diminua întrucâtva suferințele sau frustrările trăite de victimă,,
Instanța reține că art.1391 alin.1 NCC prevede posibilitatea acordării unei despăgubiri care să aibă în vedere latura morală a prejudiciului, ce constă în restrângerea posibilităților de viață familială și socială a victimei, privarea de plăcerile unei vieți normale. Este vorba despre așa-numitul prejudiciu de agrement, care sub aspect obiectiv, se traduce în prejudiciul fiziologic (neplăceri generate de vătămarea fizică), iar din punct de vedere subiectiv, implică suferințele psihice ale victimei, care conștientizează starea de boală și percepe constrângerile pe care este nevoită să le acopere.
Potrivit art.253 coroborat cu art.252 NCC, persoana care a suferit încălcarea drepturilor nepatrimoniale la viață, sănătate, integritate fizică și psihică, poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat.
Celelalte categorii de prejudicii, subsumate conceptului de prejudiciu de agrement și care au incidență în cauză, sunt: pretium doloris și prejudiciul estetic.
În privința pretium doloris, fixat cu ajutorul expertizei medico-legale, care evaluează gravitatea vătămării corporale pe baza indicatorilor specifici, instanța reține din probele administrate în cauză faptul că durerile fizice ale reclamantei, adică acele experiențe senzoriale neplăcute, variabile ca intensitate, au fost însoțite de suferințe psihice.
Astfel, instanța apreciază că prejudiciul moral suferit poate fi reparat prin acordarea unei despagubiri de 190.000 lei, având astfel un rol major în vindecarea reclamantei întrucât semnifică recunoașterea socială a răului care i-a fost produs, oferindu-i în acest fel satisfacție, ținând seama de faptul că reclamanta a fost lipsită de posibilitatea deplină de a participa la viața socială și de a se bucura efectiv de beneficiile acestei participări, suferințele fizice afectându-i grav viața personală în toate planurile, din ceea ce ar fi însemnat o viață normală, liniștită și fericită pentru reclamantă în momentul respectiv, dar și în viitor în societate.
Dând eficientă juridică considerentelor anterioare, instanța va obliga pârâta sa plăteasca reclamantei și suma de 190.000 lei cu titlu de daune morale.
Cheltuieli de judecată
12. În temeiul art.453 NCPC, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, achitat pentru soluționarea cauzei, conform dovezii de la dosar.
Instanța va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea privind pe reclamant M. I. - D. ALES LA AV. B. V., sector 6, București, .. 4, ., . pe pârât S.C. C. A. S.A. sector 3, București, .. intervenient B. M. sector 3, București, .. 4, ., .
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1400 lei cu titlu de daune materiale și suma de 190.000 lei cu titlu de daune morale.
Obligă pârâta la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Decembrie 2015.
P. GREFIER
RED.TH.RED.D.O.M .
5 EX . 01.03.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria... → |
|---|
