Pretenţii. Sentința nr. 5336/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 5336/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 5336/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5336/2015
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE M. P.
Grefier G. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții T. P., T. R., intervenientul T. C. și pe pârâții C. D. D. ARABEL, C. D., C. C. I., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.03.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.03.2015, apoi la data de 19.03.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 16.06.2014, sub nr._, reclamanții T. P. și T. R. au chemat in judecată pe pârâții C. D. D. ARABEL, C. D., C. C. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, sa îi oblige pe aceștia în solidar la plata contravalorii lipsei de folosința a imobilului proprietatea reclamanților, situat in București, sector 1, .. 50, mansarda, pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, începând cu luna iunie 2011 pana in luna iunie 2014, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că pârâții continuă să locuiască fără niciun titlu la etajul 2 - mansardă si sa foloseasca garajul din imobilul situat in .. 50. Se mai arată că, inițial in calitate de chiriași, in baza unui contract de inchiriere incheiat cu PMB-AFI, la data de 19.01.1997 si 19.12.1999 au cumparat apartamentul de la mansarda si unul din garaje; Tribunalul București, prin sentinta civila nr. 399/25.04.2005, a obligat parații C. D. si C. D. D. A. sa lase reclamanților in deplina proprietate si liniștita posesie apartamentul si garajul susmenționate iar Curtea de Apel București, Secția a IV a civila, prin decizia nr. 145/ 07.03.2007 definitiva si executorie, a constatat nulitatea absoluta a contractelor de vanzare cumparare nr. 421/09.01.1997 si nr. 802/19.12.1999, irevocabila prin Decizia nr. 9989 / 08.12.2009 a ICCJ.
În continuare, s-a arătat că, ulterior, Judecatoria Sector 1 București prin sentinta civila nr. 1869 din 03.02.2012, pronuntata in dosarul nr._/299/2011, a admis acțiunea in evacuare a paraților din imobilul proprietatea reclamanților, pe care il ocupă de cinci 5 ani, fara titlu, apelul declarat de parați fiind perimat la data de 23.05.2014, prin hotararea nr. 650/2014.
S-a mai menționat că în anul 2011 s-a initiat punerea in executare silita a hotărârilor judecătorești de către B. F. C. M., in dosarul de executare nr. 28/2011 și parații au fost somați sa evacueze locuința pana la data de 01.04.2011, întrucât nu dețin nici un titlu, prin notificările nr. 244 si nr. 4N/07.02.2011.
Se mai arată că a fost demarată executarea silita si s-a încheiat procesul verbal de punere in posesie nr. 28/2011 la data de 19.04.2011, prin care se prelungea pana la data de 30.06.2011 termenul limita pentru eliberarea completa a locuinței, la stăruința paraților și de atunci si pana la depunerea cererii de chemare în judecată parații nu au mai părăsit imobilul, mai mult, au inițiat nenumărate procese împotriva reclamanților, astfel, parații, ocupa mansarda si garajul imobilului de cinci ani, lipsind reclamanții astfel de folosința apartamentului, nerespectând dispozițiile hotărârilor judecătorești, fara a plati nicio suma de bani cu titlu de chirie.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. art. 555, art. 1349, art. 1357 si următoarele din N. Cod Civil.
În dovedire, reclamanții au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, expertiză, testimonială și interogatoriul pârâților.
La data de 09.10.2014 reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare, prin care s-a solicitat obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință pentru ultimii trei ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată începând cu 16 iunie 2011 până în luna iunie 2014 și până la evacuarea efectivă a imobilului.
La termenul de judecată din data de 09.10.2014 instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului C. C. I. și expertiză evaluatorie pentru stabilirea contravalorii lunare a lipsei de folosință pentru perioada 16.06.2011 și până în prezent, raportul fiind depus la data de 10.11.2014.
Pârâții C. D. D. arabel și C. D. au depus la data de 20.11.2014 cerere prin care au solicitat anularea actelor de procedură efectuate în cauză, cererea fiind respinsă ca neîntemeiată, pentru considerenetele expuse în încheierea de ședință de la data de 24.11.2014.
La termenul de judecată din data de 20.11.2014 în ședință publică a fost depusă cerere de intervenție de către T. C., prin care s-a solicitat a se lua act de calitatea de coparticipant procesual activ (coreclamant), calitate ce deriva din dreptul comun asupra bunului situat in București, ..50, mansarda, sector 1, a cărui lipsa de folosința se solicita de către reclamanți, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, s-a arătat că acesta, împreuna cu fratele său T. C. N., sunt moștenitorii defunctului T. S., în calitate de descendenți de gradul I, astfel cum rezulta din înscrisurile depuse, acesta deținând cota de 1/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in București ..50, sector 1, decedând la 07.08.2013, conform certificatului de deces anexat; în consecință, s-a susținut că T. C. si T. C. N. dețin în prezent prin reperezentarea tatalui, cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului alături de ceilalți reclamanți, considerând această cerere ca fiind oportună și chiar obligatorie, interesul fiind pe deplin justificat, nefăcându-se ieșirea din indiviziune asupra imobilului.
La termenul de judecată de la data de 05.03.2015 instanța a admis în principiu cererea de intervenție formulată de T. C., pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acel termen.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele :
Prin sentința civilă nr 399/25.04.2005 Tribunalul București-Secția a V-a Civilă a admis în parte cererea formulată de reclamanții T. R., T. S., T. C., T. P. si T. N. în contradictoriu cu pârâții C. D. și C. D. D. Arabel, obligându-i pe aceștia din urmă să lase în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul de la mansarda imobilului situat în București, . 50, format din două camere, vestibul, hol, baie, wc, în suprafață de 44,68 mp, garajul în suprafață de 17 mp, situat la demisolul imobilului și terenul aferent de sub construcție; totodată, a fost respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr 802/19.12.1996 și 421/09.01.1997, încheiate în baza Legii 112/1995.
Curtea de Apel București-Secția a IV-a Civilă, prin Decizia 145/07.03.2007, irevocabilă prin respingerea recursurilor, a admis apelul formulat de apelanții reclamanți împotriva sentinței anterior menționate și a schimbat în parte sentința apelată, constatând nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr 802/19.12.1996 și 421/09.01.1997 încheiate de pârâți.
Prin sentința civilă nr 1869/03.02.2012 a Judecătoriei Sectorului 1 București, pronunțată în dosarul nr_/299/2011, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții T. R., T. P., T. S., T. N. Sinel și dispusă evacuarea pârâților C. C., C. D. D. Arabel, C. D. din imobilul situat în București, . 50, . 1.
Potrivit art 634 NCC, fiecare proprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară; totodată, potrivit art 635 NCC, coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile proprietății proporțional cu cota lor parte din drept.
În speță, reclamanților T. P. și T. R., precum și numiților T. S. și T. N. li s-a recunoscut, prin sentința civilă nr 399/25.04.2009 pronunțată de Tribunalul București-Secția a V-a Civilă, dreptul de proprietate asupra apartamentului de la mansarda imobilului situat în București, . 50, stabilindu-se calitatea procesuală activă a acestora potrivit certificatului de moștenitor nr 74/2001 care atestă că la decesul lui T. A. (A.) au rămas ca moștenitori T. Adele M. Pia, decedată în anul 1993, în calitate de soție, descendenții T. R., T. N. Sinel, T. Petraceh și T. S., fiind străin de succesiune prin renunțare T. Kostake.
De asemenea, potrivit certificatului de moștenitor nr 6/07.02.2001 (f 113) au calitatea de moștenitori ai defunctei T. Adele M. Pia: T. R., T. N.-Sinel, T. P., T. S., cărora le revine câte o cota indiviză de ¼ din întreaga masă succesorală,
La data de 08.07.2013 a decedat T. S. (f 95), intervenientul T. C. având calitatea de fiu ( potrivit certificatului de naștere . nr_ -f 94), acesta din urmă precizând că succesiunea nu a fost dezbătută, moștenitori fiind T. C. și T. C. N. (fratele intervenientului).
Astfel, întrucât reclamanții și intervenientul au calitatea de coproprietari asupra apartamentului situat la mansarda imobilului din București, . 50, deținând, potrivit înscrisurilor anterior menționate, o cotă indiviză de câte ¼, respectiv 1/8 din dreptul de proprietate, aceștia sunt îndreptățiți să pretindă contravaloarea lipsei de folosință a imobilului deținut în coproprietate proporțional cu cota lor parte din drept.
Pentru a se considera intemeiata pretentia reclamantilor și intervenientului, trebuie verificat daca sunt intrunite elementele raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie reglementate de art.1349 C.civ., întrucat intre parti nu exista raporturi contractuale privind folosinta bunului.
Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ conditiile existentei prejudiciului, faptei ilicite, raportului de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si vinovatiei, care poate imbraca forma intentiei sau culpei sub aspectul neglijentei sau imprudentei.
Fapta ilicita ca element al raspunderii delictuale reprezinta acea fapta prin care, încalcându-se normele dreptului obiectiv, au fost cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinând unei persoane sau intereselor acesteia.
Din înscrisurile depuse la dosar de catre reclamanti reiese ca folosirea de catre pârâti a mansardei din imobilul situat în . 50, Sectorul 1 nu este justificată, atat timp cat acestora li s-a desfiintat titlul de proprietate si nu exista raporturi locative intre parti, astfel incat ocuparea spatiilor in continuare întruneste elementele definitorii ale unei fapte ilicite .
Sub aspectul întinderii prejudiciului, se retine, potrivit raportului de expertiza construcții (evaluatorie) efectuat în cauza, ca valoarea chiriei pe perioada 16.06._14, pentru apartamentul situat la mansarda imobilului este de_ lei (chiria medie lunară fiind în cuantum de 886,78 lei) aceasta reprezentand suma ce ar fi fost încasata de reclamanti daca spatiul ar fi fost închiriat în aceleasi conditii unui alt beneficiar; de asemenea, se reține că, la termenul de judecată de la data de 05.03.2015 reclamanții au precizat că solicită obligarea pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință până la data de 03.03.2015, data la care au fost evacuați pârâții. În aceste condiții, contravaloarea lipsei de folosință, pentru perioada 16.06._15, este în cuantum total de_ lei.
De asemenea, instanța reține că există legatură de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, potrivit procesului verbal întocmit la data de 19.04.2011 în dosarul executional 28/2011 (f 4) pârâtul C. C. I. solicitând termen pentru eliberarea imobilului, pârâții fiind declarați evacuați din imobilul proprietatea reclamanților la data de 03.03.2015, potrivit procesului verbal întocmit în cadrul dosarului executional 275/2014 instrumentat de B. S. și Z.
De asemenea, si conditia vinovatiei este intrunita, cel putin sub aspectul neglijentei, intrucat nu se poate sustine ca paratii nu au avut cunostinta de faptul ca reclamantilor și autorului intervenientului (T. S.) li s-a recunoscut dreptul de coproprietate asupra spatiilor ocupate, dat fiind ca acestia au fost parte in litigiul respectiv.
Referitor la cuantumul prejudiciului, trebuie subliniat ca, avand in vedere ca reclamanții T. P. și T. R. detin doar câte o cota de 1/4 din imobil (potrivit certificatului de moștenitor nr 06/07.02.2001-f 113 și Deciziei ÎCCJ 9989/08.12.2009 a ÎCCJ), acestia sunt indrituiti tot la câte o cota de 1/4 din contravaloarea lipsei de folosinta; de asemenea, intervenientul T. C. este îndreptățit la cota de 1/8 din contravaloarea lipsei de folosință (1/2 din cota de ¼ aparținând autorului T. S.).
Față de aceste considerente, având în vedere faptul ca pârâtii au înteles, chiar si dupa ramanerea irevocabilă a deciziei civile nr. 145/07.03.2007 - să foloseasca apartamentul situat la mansarda imobilului din București, . 50, Sector 1, instanta urmeaza sa admita în parte cererea formulata de reclamanti și cererea de intervenție în interes propriu si sa oblige pe pârâti la plata către reclamanți a câte 9975 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta corespunzătoare cotelor fiecăruia dintre aceștia- de câte ¼- și la plata către intervenient a sumei de 4987,75 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință corespunzătoare cotei de 1/8 - din imobilul situat în București, . 50, mansardă, pentru perioada 16.06._15.
În ceea ce privește apărările formulate de pârâți în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar, instanța nu le poate analiza întrucât acestea nu au fost formulate in limine litis, ci după reținerea cauzei spre soluționare; de asemenea, se reține că, deși legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare în cauză, la termenele de judecată de la data de 20.11.2014, respectiv 04.12.2014, fiind prezent și apărătorul pârâților C. D. și C. D. D. Arabel.
În temeiul disp art 451, 453 NCPC, instanta va obliga pe pârâti la plata a câte 998,62 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre fiecare reclamant, reprezentând taxa judiciara de timbru și onorariu expert aferente pretențiilor admise.
O ultimă precizare privește solicitarea de repunere a cauzei pe rol formulată de pârâți prin concluziile scrise depuse la dosar, instanța apreciind că nu se impune repunerea cauzei pe rol în raport de disp art 151 C., potrivit cărora pricina poate fi repusă pe rol dacă instanța găsește necesare noi lămuriri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea introductivă formulată de reclamanții T. P., T. R., cu domiciliul ales în București, .. 41 sector 1, în contradictoriu cu pârâții C. D. D. ARABEL, cu domiciliul ales în București, ., .. D, ., C. D., cu domiciliul ales în București, ., .. D, ., C. C. I. , cu domiciliul în București, .. 50, ., astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâții să plătească reclamanților T. P. și T. R. câte 9975 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului situat în București, . 50, mansarda.
Obligă pârâții să plătească fiecărui reclamant câte 998,62 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul T. C., cu domiciliul ales în București, ., ., . sector 3, în contradictoriu cu pârâții C. D. D. ARABEL, C. D., C. C. I..
Obligă pe pârâți la plata către intervenient a sumei de 4987,75 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului situat în București, . 50, mansarda.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red: M.P/Th.red: M.P./G.R.
8ex/ 07.05.2015
← Întoarcere executare. Sentința nr. 5209/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5343/2015. Judecătoria... → |
---|