Pretenţii. Sentința nr. 94/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 94/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 94/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr. 94/2015
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE - P. P.
GREFIER - D. V.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta D. E. și pe pârâta S.C. PROSPECȚIUNI S.A. BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții/daune materiale si morale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat reclamanta, personal, identificata cu CNP_, lipsind parata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței ca, la data de 26.11.2014, parata a depus întâmpinare, prin serviciul registratura si ca, la data de 24.12.2014, reclamanta a depus, prin serviciul registratura, răspuns la întâmpinare, după care,
Instanța acorda cuvântul pe excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtă, prin întâmpinare.
Reclamanta, personal, solicita admiterea exceptiei si declinarea competentei pentru solutionarea cauzei in favoarea Tribunalului Valcea.
Instanța retine cauza in pronunțare asupra exceptiei.
REFERAT:
După retinerea cauzei in pronunțare, dar in timpul sedintei de judecata, se prezinta parata, prin consilier juridic, care depune delegatie la dosar si solicita admiterea exceptiei necompetenței materiale, invocata prin întâmpinare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 București, reclamanta D. E. a solicitat obligarea pârâtei S.C. PROSPECȚIUNI S.A. BUCUREȘTI la plata daunelor materiale și morale care i-au fost produse prin accidentul de muncă suferit în timp ce era angajata acesteia și se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, în esență, reclamanta a arătat că a suferit un accident de muncă la data de 29.08.2010, însă nu a fost despăgubită de către pârâtă pentru daunele materiale și morale suferite.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 C. civ. 1864, Legea nr. 319/2006.
Prin „Nota Scrisă” depusă la dosar la data de 22.09.2014, reclamanta a învederat că litigiului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 270 din Codul Muncii, fiind scutită cererea sa de la plata taxei judiciare de timbru, reclamanta reiterând aceste precizări prin „Nota scrisă” depusă la data de 06.10.2014, precizând, ca temei juridic al cererii de chemare în judecată și Codul Muncii.
Prin întâmpinarea formulată la data de 26.11.2014, pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei și a solicitat declinarea cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a, conflicte de muncă.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, invocată de către pârâtă:
Potrivit art. 130 alin. 2 C. proc. civ., necompetența materială trebuie invocată de către părți sau de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, în speță, excepția fiind invocată de către pârâtă, prin întâmpinare.
De asemenea, conform art. 129 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ., necompetența materială presupune situația când procesul este de competența unei instanțe de alt grad, iar, potrivit art. 132 alin. 1 C. proc. civ., atunci când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, instanța este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.
În speță, instanța are în vedere precizarea în fapt a cererii reclamantei, precum și temeiul juridic, expres invocat de către aceasta și reiterat prin „notele scrise” depuse la dosar în procedura de regularizare, respectiv Codul Muncii, susținând faptul că prejudiciile invocate de către reclamantă ar decurge din derularea contractului de muncă încheiat de către aceasta, în calitate de angajat, cu pârâta, în calitate de angajator, conform art. 281 din Codul Muncii.
De asemenea, instanța are în vedere dispozițiile art. 9 alin. 2 C. proc. civ., conform cărora obiectul și limitele procesului sub stabilite prin cererile și apărările părților, astfel încât instanța constată că reclamanta a înțeles să o învestească cu o cerere întemeiată pe dispozițiile speciale decurgând din conflictele individuale de muncă, reglementate de Codul Muncii și de Legea nr. 62/2011.
Ca urmare, instanța constată că, în conformitate cu art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de tribunal.
În consecință, având în vedere poziția expres exprimată și reiterată de către reclamantă și văzând că, în cauză, competența materială aparține tribunalului, instanța va admite excepția invocată din oficiu și va declina competența în favoarea Tribunalului V., secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin raportare la domiciliul reclamantei, care este în jud. V., conform art. 284 alin. 2 din Codul Muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtă.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta D. E., identificată prin CNP_, cu domiciliul ale la cab Av. „S. I.”, in Brasov, .. 6, județul B. și pe pârâta S.C. PROSPECȚIUNI S.A. BUCUREȘTI, identificată prin CUI_, cu sediul in sector 1, București, ., în favoarea Tribunalului V., secția Conflicte de muncă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. PP
Tehnored. PP/DV
2 ex./12.03.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 96/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 434/2015. Judecătoria... → |
|---|
