Validare poprire. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 04-12-2015 în dosarul nr. 23268/2015

Document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

Sentința civilă nr._/2015

Ședința publică de la 04 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE ROGOZ OANA RAMONA

Grefier I. V. I.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditor E. R. SERVICES IFN S.A. și pe debitor M. G. F., terț poprit S.C. M. S. S.R.L., având ca obiect validare poprire.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns terțul poprit, prin avocat, lipsind celelalte părți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu debitorul a fost restituită la dosar cu mențiunea destinatar mutat, iar creditoare a depus cerere de renunțare la judecată la data de 09.11.2015, după care,

Instanța apreciază procedura de citare legal îndeplinită și cu debitorul având în vedere dispozițiile art.87-91 C.civ și referatul de la fila 58 dosar.

Terțul poprit, prin avocat, depune înscrisuri cu care înțelege să facă dovada achitării sumei de 313,5 lei în contul B..

Instanta din oficiu verificand competenta, invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale absolute a Judecătoriei Sectorului 1 București, raportat la dispozițiile art. 789 și 650 C.p.c. în forma în vigoare la data începerii executării silite.

Terțul poprit, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea excepției, apreciind că instanța învestită este competentă.

Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 18.09.2015 sub nr._/299/2015, creditorul E. R. SERVICES IFN SA, a solicitat instanței, în contradictoriu cu debitorul M. G. F. și terțul poprit ., validarea popririi înființată de Biroul Executorului Judecătoresc D. F. L., pe conturile deținute de debitoare la terțul poprit, până la concurența sumei de 1.483,45 lei și obligarea terțului poprit la plata acesteia.

În motivare, creditorul a arătat în esență, că terțul poprit a refuzat în mod neîntemeiat să consemneze suma de bani pentru care executorul judecătoresc a înființat poprirea, motiv pentru care se impune intervenția instanței în sensul pronunțării unei hotărâri de validare a popririi.

În drept, creditorul a invocat dispozițiile art.789 N.C.pr.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

Terțul poprit . a formulat Întâmpinare prin care a invocat excepția rămânerii parțiale fără obiect a cererii de validare a popririi pentru suma de 1.117,05 lei și a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de validare a popririi pentru diferență, arătând, în esență că, deîndată ce a primit adresa de înființare a popririi s-a conformat solicitărilor executorului.

La data de 9.11.2015, creditorul a transmis la dosarul cauzei cerere de renunțare la judecată.

La primul termen de judecată, verificându-și din oficiu competența de soluționare a cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 131 C.pr.civ, instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 1 București în soluționarea cauzei, excepție asupra căreia reține următoarele:

Instanța este sesizată în cauză cu o cerere de validare a popririi, cerere care este de competența absolută a instanței de executare.

Cu privire la aplicarea legii in timp, instanta retine urmatoarele:

Noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare la data de 15.02.2013 și conține el însuși norme tranzitorii cu caracter general, menite sa reglementeze orice succesiune viitoare de norme de procedura civila, ivita după . Noului Cod (art. 25 si urm. NCPC).

De asemenea, Legea 76/2012 conține norme tranzitorii speciale menite să rezolve conflictul rezultat din această succesiune de legi. În acest sens, dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 reglementează legea aplicabila proceselor și executărilor silite în curs la data intrării in vigoare a Noului Cod de procedura civila.

Conform art. 24 N.C.pr.civ:” Dispozițiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executărilor silite începute după .”.

Scopul acestei norme generale de drept tranzitoriu – reluata in cuprinsul art. 3 din Legea nr. 76/2012, norma special edictata pentru conflictele de legi rezultate din . N.C.pr.civ– este acela de a fixa legea aplicabila întregii proceduri, în funcție de data începerii procesului, respectiv de data începerii executării silite; in acest fel, normele de competenta si de procedura propriu-zisa sunt pe deplin previzibile pentru toți participanții la proces, care pot estima, de la bun început, coordonatele esențiale înăuntrul cărora se va desfășura procesul.

In cazul executării silite, va fi aplicabilă legea in vigoare la data depunerii cererii de executare silita la executorul judecătoresc, concluzie care se impune, prin raportare la dispozițiile art. 622 alin. 2 NCPC, din care rezulta ca executarea silita începe odată cu sesizarea organului de executare.

Prin urmare, cererea de validare a popririi se judecă după normele de procedură în vigoare la data începerii executării silite, norme după care se determină și instanța de executare.

Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, cererile de validare a popririi precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Analizând actele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 216/2013 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc D. F. L., instanța constată cererea de executare silită a fost formulată la data de 19.09.2013 iar Încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, la data de 11.10.2013, în dosar nr._/302/2013. Prin urmare, atât la data începerii executării silite cât și la data încuviințării acesteia, erau în vigoare dispozițiile art.650 C.pr.civ care stabileau ca instanță de executare judecătoria în a cărei circumscripție își are sediul Biroul executorului judecătoresc, în speță această instanță fiind Judecătoria sectorului 5 București.

Cu privire la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 348/2014, publicată în M.Of. nr. 529 din 16.07.2014, instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 147 din Constituția României Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

În privința executării silite, transpunerea acestui principiu nu se traduce prin aceea că, dacă cererea de validare a popririi a fost introdusă pe rolul instanței după data publicării Deciziei Curții Constituționale, instanța de executare se stabilește în funcție de normele în vigoare după data publicării acestei decizii întrucât, pentru argumentele dezvoltate anterior, instanța de executare se stabilește în funcție de normele de competență în vigoare la data începerii executării silite.

Ca urmare, stabilirea legii aplicabile se face pentru fiecare fază a procesului, judecata și executarea silită, însă, odată stabilită, aceasta va guverna respectiva fază în integralitatea sa.

Prin urmare, în măsura în care executarea silită a fost începută sub imperiul unei legi, aceasta va fi aplicabilă tuturor chestiunilor privitoare la acea executare silită, respectiv tuturor procedurilor judiciare incidente și prin urmare și contestației la executare.

În concluzie, odată stabilită, în mod corect, conform normelor în vigoare la acea dată, instanța de executare ca fiind Judecătoria sectorului 5 București aceasta își va păstra competența să soluționeze toate incidentele privitoare la acea executare silită, inclusiv competența de soluționare a cererilor de validare a popririi formulate în legătură cu acea executare silită.

Normele care reglementează competența instanței de executare sunt norme de ordine publică, de la care nici instanța și nici părțile nu pot deroga, prin urmare, instanța poate invoca și din oficiu excepția necompetenței teritoriale în soluționarea cauzei.

Față de considerentele arătate, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale absolute a Judecătoriei Sectorului 1 Bucurestiși va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței teritoriale absolute a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu.

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe creditor E. R. SERVICES IFN S.A. cu sediul în sector 2, București, .. 6A și pe debitor M. G. F. domiciliat în sector 4, București, ., ., . S.C. M. S. S.R.L cu sediul în sector 4, București, ., . Judecătoriei sectorului 5 București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 4.12.2015.

P., GREFIER,

Ramona Oana RogozIonuț V. I.

Red/tehnored/RRO/IIV/8.01.2016/5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Validare poprire. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI