Acţiune în constatare. Hotărâre din 04-05-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 4864/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR.4864
Ședința publică din data de 04.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. G.
Grefier: C. A. N.
Pe rolul se află pronunțarea asupra cauzei civile, având ca obiect „acțiune în constatare – cauze abuzive, pretenții” și privind pe reclamanții M. E. și M. G., în contradictoriu cu pârâta V. România SA.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 20.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integranta din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.05.2015.
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 NCPC, instanța a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
I. PROCEDURA
A. Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 16.12.2014 sub nr. de dosar_, reclamanții M. E. și M. G. au chemat în judecată pe pârâta S.C. V. România S.A. solicitând instanței de judecată, ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate caracterul abuziv al clauzelor cuprinse în art. 3 lit. d, art. 4 lit. a, art. 5 lit. a din Condițiile speciale respectiv art. 8 .1 lit. c și d si art. 10 alin. (2) din Condițiile generale ale Convenției de credit nr._/26.08.2008 încheiat între reclamanți și pârâtă și în consecință modificarea convenției de credit_/26.08.2008 prin constatarea nulității clauzelor abuzive, obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de risc si comision de administrare, cu cheltuieli de judecată.
2. În motivarea acțiunii, reclamanții au învederat că între ei în calitate de împrumutați și V. România SA, în calitate de bancă s-a încheiat convenția nr._/26.08.2008, având ca obiect acordarea unui credit rambursabil în 132 luni.
3. Referitor la clauzele abuzive, reclamanții au arătat: convențiile de credit încheiate reprezentau contracte de adeziune, toate clauzele cuprinse în acestea fiind prestabilite de Banca, fără a da posibilitatea împrumutatului de a modifica sau a înlătura vreuna din aceste clauze din contractul standard. Reclamanții nu au avut, potrivit susținerilor acestora din cererea de chemare în judecată, posibilitatea de a negocia nici o clauză din Convențiile de credit întregul act juridic, fiindu-le impus, în forma respectivă, de Bancă, aspect ce rezulta, și din faptul ca toate Convențiile de credit conțineau clauze similare. În Convenția de credit a fost inserate de către Banca următoarea clauză abuzivă, a cărei anulare o solicită, referitoare la comisionul de risc.
4. Referitor la comisionul de risc, reclamanții au învederat că se impune restituirea acestuia întrucât clauzele din contractul de credit referitor la comisionul de risc sunt abuzive.
5. În drept, au fost invocate dispozițiile din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate, între comercianți și consumatori, Directiva Consiliului 93/13/CEE din 05.04.1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, art.453 Cod procedura civilă.
6. În dovedirea cererii reclamanții au solicitat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
7. În susținerea cererii, reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisurile de care înteleg să se folosească în dovedirea pretențiilor.
8. Acțiunea introductivă de instanță este scutită de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
B. Apărările formulate
9. Pârâta S.C. V. România S.A., a depus la dosar în data de 11.02.2015 întâmpinare (fil. 36-44 dosar), la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București.
II. ASUPRA EXCEPȚIEI NECOMPETENTEI MATERIALE
10. Cu respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției necompetentei materiale invocată de pârâtă prin întâmpinare care, în caz de admitere, face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
- Reglementări incidente
11. Instanța va avea în vedere în prezenta cauză pentru soluționarea excepției necompetenței materiale prevederile art. 99 alin. (2) NCPC., precum și ale art. 94 și art. 95 C.proc.civ.
B. Soluția instanței de judecată
12. Instanța apreciază că excepția necompetenței materiale invocată de către pârâtă prin întâmpinare este întemeiată, motiv pentru care o va admite, consecința fiind declinarea soluționării prezentei cauzei în favoarea Tribunalului București-instanța competentă din punct de vedere material. Hotărâtoare în formarea convingerii instanței de judecată au fost următoarele argumente:
13. Unele capete ale cererii de chemare în judecată sunt evaluabile în bani (cele privind anularea unor clauze contractuale evaluabile în bani – art. 5 lit. a) din contracte și cele privind obligarea pârâtei la restituirea unor sume de bani), în timp ce altele nu sunt evaluabile (cele privind anularea unor clauze contractuale neevaluabile în bani art. 3 lit. d) și 8.1. lit. b) din contract) sau, eventual, sunt evaluabile doar prin raportare la valoarea totală a creditului. Dispozițiile art. 3 lit. d) și 8.1. lit. b) din contracte a căror anulare s-a solicitat nu sunt evaluabile prin ele însele, ci tot prin raportare la valoarea totală a contractului, având în vedere că acestea nu cuprind o valoare pecuniară în sine, ci doar permit pârâtei să acționeze în anumite moduri, fără însă a putea fi evaluate în bani, cel puțin anterior aplicării lor. Astfel, clauza 3 lit. d) din condițiile speciale prevede că banca își rezervă dreptul de a revizui rata dobânzii curente în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piața monetară, comunicând împrumutatului noua rată a dobânzii. Rata dobânzii astfel modificată se va aplica de la data comunicării, nefiind evaluabilă în sine. De asemenea, clauzele aflate în secțiunea 8 a condițiilor generale ale convenției nu pot fi evaluate sau, cel mult, pot fi evaluate doar prin raportare la valoarea totală a creditului.
14. Potrivit art. 94 lit. j) și h) C. proc. civ., judecătoriile judecă cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, precum și orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la_ lei inclusiv. Interpretate dispozițiile per a contrario, rezultă că judecătoria nu judecă cererile privind alte obligații decât cele de a face sau a nu face neevaluabile în bani. Dispozițiile art. 95 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
15. Instanța va avea în vedere faptul că potrivit art. 99 alin. 2 C. proc. civ., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt. Având în vedere cele reținute mai sus, respectiv faptul că o parte dintre capetele cererii de chemare în judecată sunt neevaluabile în bani (sau ar putea fi evaluabile prin raportare la o valoare mai mare de_ de lei), fapt ce atrage competența Tribunalului în condițiile art. 94 lit. h) și j), că, potrivit art. 99 alin. 2 C. proc. civ., capetele principale de cerere (anularea art. 3 lit. d), art. 5 lit. a) și 8.1. lit. b) din contracte) sunt întemeiate pe un titlu comun (fiecare dintre contractele de credit atacate), fapt ce duce la determinarea competenței în funcție de instanța de grad mai înalt, având în vedere că art. 94 C. proc. civ. nu prevede competența judecătoriei pentru soluționarea lor, în temeiul art. 95 alin. 1 C. proc. civ. competența aparține tribunalului.
16. Instanța reține faptul că în prezenta cauză există mai multe capete de cerere între care există o strânsă legătură, situație în care instanța competentă să soluționeze cauza este instanța de grad mai înalt, în cazul în care unul dintre capetele de cerere este de competența acesteia.
17. Pentru motivele arătate, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1.Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată de pârâtă prin întâmpinare, față de prevederile art. 129 alin. (2) pct. 2 NCPC raportat la art. 130 alin. (2) NCPC și la art. 99 alin. (2) NCPC.
2. Declină competența de soluționare a prezentei cauze privind pe reclamanții M. E., CNP_, cu domiciliul în Râmnicu V., .. 13, ..A, . si M. G., CNP_, cu domiciliul în Râmnicu V., .. 13, ..A, ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, ., sector 2, CUI_, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, în favoarea Tribunalului București, față de prevederile art. 132 alin. (3) NCPC.
3. Trimite dosarul instanței competente material în vederea soluționării cauzei.
4. Fără cale de atac, conform dispozițiilor art. 132 alin. (3) NCPC.
5. Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. V. A. N. C.
Redactat/Tehnoredactat G.V/C.A.N. 5 ex. imprimate la data de 06.05.2015
| ← Consfiinţire acord mediere. Hotărâre din 04-05-2015,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5548/2015.... → |
|---|
