Contestaţie la executare. Încheierea nr. 26/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 11451/2015
Nr. unic dosar_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 26.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. D.
GREFIER: M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, suspendare executare silită, întoarcere executare, privind pe contestatoarea ., în contradictoriu cu intimatul G. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea prin avocat și intimatul prin avocat.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Avocatul intimatului arată în legătură cu răspunsul la obiecțiuni formulat de către expert, faptul că acesta nu a calcula perioada corectă pentru dobânda legală, astfel cum s-a solicitat, perioada corectă era 22.12._11. În răspunsul la obiecțiuni expertul a calculat dobânda legală cu privire la perioada 01.09._12. pentru acest motiv se solicită revenirea cu adresă la expert pentru a calcula dobânda pentru perioada corectă.
Instanța constată că intimatul a solicitat prin cererea formulată să se calculeze dobânda pentru perioada 01.09._12 și drept urmare respinge cererea având în vedere că expertul a răspuns întocmai celor solicitate.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocatul contestatoarei solicită față de probele administrate în cauză, admiterea contestației astfel cum a fost formulată, se va avea în vedere că intimatul a executat titlul executor, inclusiv cheltuielile de judecată. De asemenea în cadrul contestației s-a arătat și motivele pentru care aceste cheltuieli de executare stabilite de executor în cadrul dosarului de executare sunt exagerate. Ca atare se solicită admiterea contestației și anularea actelor de executare. Cu cheltuieli de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru și onorariul de expert. În ceea ce privește onorariul de avocat, acesta va fi solicitat pe cale separată.
Avocatul intimatului apreciază că această contestație la executare este întemeiată doar în parte, respectiv cu privire la perioada de timp pentru care expertul contabil desemnat de către executorul judecătoresc a calculat indicele de inflație și dobânda legală. Perioada corectă pentru care trebuia calculat indicele de inflație și dobânda legală era cea pentru care s-a depus expertiza în prezenta cauză. Cu privire la restul susținerilor, respectiv cheltuielilor de judecată despre care acesta apreciază că s-ar fi compensat în totalitate, se observă din dispozitivul Deciziei Curții de Apel București, rezultă că se dispune compensarea cheltuielilor de judecată doar în ceea ce privește recursul, întrucât au fost mai multe cereri din partea părților. Cu privire la cheltuielilor de judecată obținute în urma sentinței civile ce reprezintă titlul executoriu în cauză, acestea nu au fost compensate și sunt în cuantum de 5100 lei. Restul susținerilor contestatoarei cu privire la onorariul de avocat, onorariul de executor, onorariul de expert sunt nefondate și drept urmare se solicită respingerea acestora.
Instanța declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Pentru a delibera
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 02.11.2015
Pronunțată în ședință publică astăzi: 26.10.2015
PREȘEDINTE GREFIER
Nr. unic dosar_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința Publică din data de 02.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. D.
GREFIER: M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, suspendare executare silită, întoarcere executare, privind pe contestatoarea ., în contradictoriu cu intimatul G. I..
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 26.10.2015, fiind cuprinse în încheierea din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 02.11.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.12.2012 sub nr. 49._, contestatoarea ., a formulat în contradictoriu cu intimatul G. I., contestație la executare prin care a solicitat admiterea contestației la executare și, pe cale de consecința, anularea procedurii de executare silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 707/2012 constituit la Biroul Executorului Judecătoresc (B.) I. T. D. și pe cale de consecință, anularea tuturor actelor de executare efectuate, a proceselor-verbale de cheltuieli de executare din data de 04.12.2012, respectiv 06.12.2012, a raportului de expertiză contabilă, precum și a actelor de executare ulterioare acestora; suspendarea executării silite în dosarul de executare contestat până la soluționarea contestației la executare; restabilirea situației anterioare executării prin restituirea sumelor executate, în cazul în care executarea silită va fi finalizată până la data soluționării prezentei contestații la executare; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert și să se ia act că va solicita onorariul de avocat pe cale separată.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că prin sentința civila nr. 921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, modificata prin decizia Curții de Apel (CA) Ploiești nr. 3498/22.10.2012, a fost obligata la plata orelor suplimentare efectuate de intimat pentru perioada 2006-2009, suma care trebuia să fie actualizata cu rata inflației, si plata dobânzii legale aferente incepand cu data introducerii acțiunii si pana la data plații; în dispozitivul deciziei civile s-a hotărât si compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata in cuantum de 5.100 lei.
În executarea titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, contestatoarea a menționat că B. I. T.-D. a emis, la solicitarea creditorului-intimat, in data de 04.12.2012, instiintare de înființare a popririi, iar in data de 10.12.2012 s-a infiintat poprirea asupra contului bancar al ei pentru suma totala de 50.494,94 lei. A precizat faptul că ulterior acestei popriri, a fost instiintată ca prin procesul-verbal din data de 06.12.2012 a fost stabilita o noua suma de 5100,00 lei cu titlul de cheltuieli de judecata conform titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 92-1/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita si ca urmare, s-a infiintat o noua poprire asupra contului ei, in data de 11.12.2012, pentru suma de 5100 lei. În plus, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare, întocmind procesul-verbal de cheltuieli din data de 04.12.2012, făcute cu punerea in executare a titlului executoriu, reprezentat de sentința civila nr."921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, care cuprinde onorariul executorului judecătoresc, onorariul de expert și onorariu! avocatului care reprezintă partea în procedura de executare. Cuantumul total al acestor onorarii, aferent dosarului de executare contestat în prezenta cauză este exagerat si nejustificat de mare.
Creanța pusă în executare de către intimat are un cuantum determinat în mod greșit, pentru că instanța a stabilit anumite criterii ce urmau a fi utilizate în procedura de executare a hotărârii judecătorești. Expertul desemnat in procedura de executare silita a calculat în mod greșit valoarea drepturilor salariale la care ea a fost obligata prin hotărâre, și anume conform titlului executoriu, drepturile stabilite in recurs in dosarul_, si anume suma de 25.272 lei, trebuia actualizata cu indicele de inflație si cu dobânda legala de la data introducerii acțiunii si pană la data plații. Însa, conform raportului de expertiza efectuat in dosarul de executare nr.707/2012, expertul a actualizat suma de la data de la care intimatul a considerat, in acțiunea sa, ca este îndreptățit la aceste drepturi, respectiv din anul 2006 si nu de la data când intimatul a introdus cererea de chemare in judecata, mai exact din anul 2008, asa cum este stabilit in titlul executoriu reprezentat de sentința civila nr. 921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita. În plus suma stabilita de expert este in cuantum brut si nu net, asa cum trebuia corect calculata.
De asemenea, drepturile acordate de instanță trebuiau supuse impozitului pe venituri. În plus, pentru toate aceste sume, atât asiguratul cât și angajatorul datorează contribuția la fondul unic de asigurări sociale de sănătate, precum și contribuția de asigurări sociale.
Prin sentința civila nr.921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, a fost obligată la plata drepturilor salariale cuvenite intimatului. Ulterior, prin decizia CA Ploiești nr. 3498/22.10.2012, suma la care a fost obligată sa plătească intimatului, de către instanța de fond, a fost majorata de la 17.364 lei la 25.272 lei. In dispozitivul deciziei civile este specificat clar faptul ca se compensează in tot cheltuielile de judecata. Onorariului executorului judecătoresc are un cuantumul excesiv față de activitatea efectiv prestată în dosarele de executare, pentru că B. a perceput pentru executarea silită demarată în dosarul de executare contestat maximul onorariului pe care i-l permitea legea.Totodată, și onorariului de avocat din procedura de executare are un cuantum excesiv, executorul judecătoresc avea obligația legală de a verifica temeinicia și veridicitatea tuturor cheltuielilor de executare.
Măsura suspendării executării silite este justificată de situația de fapt, de prevenirea unui prejudiciu patrimonial de proporții și care nu ar putea fi reparat complet și în timp rezonabil. În condițiile în care nu a fost finalizată analiza temeiniciei contestației la executare, procedura fiind susceptibilă de anulare, echitabil este să se finalizeze acest demers judiciar înainte de a se trece la măsuri de executare într-o procedură viciată.
Luând în considerare cuantumul ridicat al sumei totale rezultate din executările silite începute pentru recuperarea drepturilor bănești rezultate din contractul colectiv de muncă, precum și incertitudinea pe care o presupune întoarcerea executării, rezultă în mod indubitabil faptul că mijlocul adecvat pentru a preveni un prejudiciu iminent și iremediabil îl reprezintă suspendarea efectelor hotărârilor atacate.
În drept, și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 399, art. 371 ind. 5, art. 372 și art. 403 C.proc.civ.
În dovedire, a depus în copie un set de înscrisuri.
Intimata a depus la data de 03.01.2014 întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că prin sentința civilă nr. 921/03.05.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, modificată definitiv și irevocabil prin decizia CA Ploiești nr. 3498/22.10.2012, contestatoarea a fost obligată la plata către intimat a contravalorii orelor suplimentare efectuate în perioada 2006 – 2009sumă de bani care urma să fie actualizată cu rata inflației și dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Intimatul a arătat că instanța de fons a admis cererea de lămurire a dispozitivului prin încheierea de ședință din data de 28.06.2012 și a dispus completarea dispozitivului sentinței nr. 921/03.05.2012, prin care s-a acordat intimatului, toate drepturile bănești solicitate pe întreaga perioadă de timp analizată, fără cheltuieli de judecată suplimentare. În recurs, CA Ploiești a admis recursul și a modificat în parte dispozitivul sentinței recurate în sensul acordării de drepturi bănești aferente perioadei 2009, în rest a dispus menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței instanței de fond. Intimatul a menționat că expertul din dosarul de executare a omis să calculeze procentele aferente anilor 2010-2013 parțial, deși această obligație rezulta din dispozitivul titlului executoriu. Contestatoarea avea obligația să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză în fața instanței de fond care a stabilit cuantumul drepturilor care se cuvin intimatului.
În privința onorariului executorului judecătoresc, intimatul a precizat că se încadrează în limitele legale, iar onorariul de avocat a fost avansat și este justificat pe deplin de activitățile avocatului ales al intimatului în faza de executare silită. Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, intimatul a menționat că societatea contestatoare are obligația să depună o cauțiune.
În drept, intimatul a invocat disp. art. 115 și urm., 400, 371 ind. 1, 403 al. 1 C.proc.civ., ale Ordinului MJ nr. 2550/2006.
Ca urmare a solicitării făcute de instanță în acest sens, B. I. T. D. a înaintat la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, la data de 27.12.2013, copii de pe actele din dosarul de executare silită nr. 707/2012 (filele 398-522).
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 21.12.2012 sub nr. 60._, contestatoarea ., a formulat în contradictoriu cu intimatul G. I., contestație la executare prin care a solicitat admiterea contestației la executare și, pe cale de consecința, anularea procedurii de executare silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 707/2012 constituit la Biroul Executorului Judecătoresc (B.) I. T. D. și pe cale de consecință, anularea tuturor actelor de executare efectuate, a proceselor-verbale de cheltuieli de executare din data de 04.12.2012, respectiv 06.12.2012, a raportului de expertiză contabilă, precum și a actelor de executare ulterioare acestora; suspendarea executării silite în dosarul de executare contestat până la soluționarea contestației la executare; restabilirea situației anterioare executării prin restituirea sumelor executate, în cazul în care executarea silită va fi finalizată până la data soluționării prezentei contestații la executare; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert și să se ia act că va solicita onorariul de avocat pe cale separată.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că prin sentința civila nr. 921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, modificata prin decizia Curții de Apel (CA) Ploiești nr. 3498/22.10.2012, a fost obligata la plata orelor suplimentare efectuate de intimat pentru perioada 2006-2009, suma care trebuia să fie actualizata cu rata inflației, si plata dobânzii legale aferente incepand cu data introducerii acțiunii si pana la data plații; în dispozitivul deciziei civile s-a hotărât si compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata in cuantum de 5.100 lei.
În executarea titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, contestatoarea a menționat că B. I. T.-D. a emis, la solicitarea creditorului-intimat, in data de 04.12.2012, instiintare de înființare a popririi, iar in data de 10.12.2012 s-a infiintat poprirea asupra contului bancar al ei pentru suma totala de 50.494,94 lei. A precizat faptul că ulterior acestei popriri, a fost instiintată ca prin procesul-verbal din data de 06.12.2012 a fost stabilita o noua suma de 5100,00 lei cu titlul de cheltuieli de judecata conform titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 92-1/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita si ca urmare, s-a infiintat o noua poprire asupra contului ei, in data de 11.12.2012, pentru suma de 5100 lei. În plus, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare, întocmind procesul-verbal de cheltuieli din data de 04.12.2012, făcute cu punerea in executare a titlului executoriu, reprezentat de sentința civila nr."921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, care cuprinde onorariul executorului judecătoresc, onorariul de expert și onorariu! avocatului care reprezintă partea în procedura de executare. Cuantumul total al acestor onorarii, aferent dosarului de executare contestat în prezenta cauză este exagerat si nejustificat de mare.
Creanța pusă în executare de către intimat are un cuantum determinat în mod greșit, pentru că instanța a stabilit anumite criterii ce urmau a fi utilizate în procedura de executare a hotărârii judecătorești. Expertul desemnat in procedura de executare silita a calculat în mod greșit valoarea drepturilor salariale la care ea a fost obligata prin hotărâre, și anume conform titlului executoriu, drepturile stabilite in recurs in dosarul_, si anume suma de 25.272 lei, trebuia actualizata cu indicele de inflație si cu dobânda legala de la data introducerii acțiunii si pană la data plații. Însa, conform raportului de expertiza efectuat in dosarul de executare nr.707/2012, expertul a actualizat suma de la data de la care intimatul a considerat, in acțiunea sa, ca este îndreptățit la aceste drepturi, respectiv din anul 2006 si nu de la data când intimatul a introdus cererea de chemare in judecata, mai exact din anul 2008, asa cum este stabilit in titlul executoriu reprezentat de sentința civila nr. 921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita. În plus suma stabilita de expert este in cuantum brut si nu net, asa cum trebuia corect calculata.
De asemenea, drepturile acordate de instanță trebuia să fie supuse impozitului pe venituri. În plus, pentru toate aceste sume, atât asiguratul cât și angajatorul datorează contribuția la fondul unic de asigurări sociale de sănătate, precum și contribuția de asigurări sociale.
Prin sentința civila nr.921/03.05.2012 pronunțata de Tribunalul Dambovita, a fost obligată la plata drepturilor salariale cuvenite intimatului. Ulterior, prin decizia CA Ploiești nr. 3498/22.10.2012, suma la care a fost obligată sa plătească intimatului, de către instanța de fond, a fost majorata de la 17.364 lei la 25.272 lei. In dispozitivul deciziei civile este specificat clar faptul ca se compensează in tot cheltuielile de judecata. Onorariului executorului judecătoresc are un cuantumul excesiv față de activitatea efectiv prestată în dosarele de executare, pentru că B. a perceput pentru executarea silită demarată în dosarul de executare contestat maximul onorariului pe care i-l permitea legea.Totodată, și onorariului de avocat din procedura de executare are un cuantum excesiv, executorul judecătoresc avea obligația legală de a verifica temeinicia și veridicitatea tuturor cheltuielilor de executare.
Măsura suspendării executării silite este justificată de situația de fapt, de prevenirea unui prejudiciu patrimonial de proporții și care nu ar putea fi reparat complet și în timp rezonabil. În condițiile în care nu a fost finalizată analiza temeiniciei contestației la executare, procedura fiind susceptibilă de anulare, echitabil este să se finalizeze acest demers judiciar înainte de a se trece la măsuri de executare într-o procedură viciată.
Luând în considerare cuantumul ridicat al sumei totale rezultate din executările silite începute pentru recuperarea drepturilor bănești rezultate din contractul colectiv de muncă, precum și incertitudinea pe care o presupune întoarcerea executării, rezultă în mod indubitabil faptul că mijlocul adecvat pentru a preveni un prejudiciu iminent și iremediabil îl reprezintă suspendarea efectelor hotărârilor atacate.
În drept, și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 274 al. 3, art. 379 al. 3 și al. 4, art. 399, art. 371 ind. 1 al. 2, art. 371 ind. 5, art. 371 ind. 7, art. 372 și art. 403, art. 404 ind. 2, art. 723 C.proc.civ., pe cele ale Codului fiscal, art. 18 al. 1 lit. a și b, art. 258 al. 1 și al. 2 din Legea nr. 19/2000, art. 1616-1617 C.civ. 2009, ale Ordinului Ministrului Justiției (MJ) nr. 2550/2006, ale Ordinului MJ nr. 2561/2012, ale Legii nr. 51/1995.
În dovedire, a depus în copie un set de înscrisuri.
Intimatul a depus la termenul din data de 02.06.2013 întâmpinare, prin care a invocat excepția de litispendență raportat la dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București.
În drept, intimatul a invocat disp. art. 114 ind. 1 și urm., art. 164 al. 3 C.proc.civ.
Ca urmare a solicitării făcute de instanță în acest sens, B. I. T. D. a înaintat la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, la data de 09.05.2013, copii de pe actele din dosarul de executare silită nr. 707/2012 (filele 54-232).
Prin sentința civilă nr. 13.166/07.06.2013, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția de necompetență și a declinat competența soluționrăii cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei din urmă instanțe la data de 26.08.2013 sub nr. 24._ .
Prin încheierea întocmită la data de 03.02.2014, instanța a respins excepția de conexitate invocată de intimat, a admis excepția de litispendență și a dispus întrunirea dosarului nr. 24._ la dosarul nr. 49._ .
Au fost încuviințate probele cu înscrisuri și din oficiu instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea contabilitate. A fost depus la dosar raportul de expertiză, la care expertul a formulat și lămuriri suplimentare și a răspuns și la obiecțiunile formulate de intimat.
La termenul din data de 20.08.2015, contestatoarea a depus concluzii scrise, prin care a arătat că raporturile juridice dintre ea și intimat nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, motiv pentru care se aplică rata dobânzii legale diminuată cu 20%.
În urma analizării înscrisurilor existente la dosar, instanța reține următoarele aspecte:
Analizând cererea de suspendare a executării silite, instanța urmează să constate că a rămas fără obiect, având în vedere că această măsură poate fi dispusă și produce efecte numai până la soluționarea contestației la executare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 403 al. 1 C. proc. civ., iar în prezenta cauză instanța a rămas în pronunțare atât pe această cerere, cât și pe fondul contestației la executare.
Prin sentința civilă nr. 921/03.05.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea intimatului din prezenta cauză, a obligat intimata la plata sumei de de 17.364 lei reprezentând contravaloarea orelor suplimentare pentru perioada 2006 – 2008, actualizată cu rata inflației, și la plata dobânzii legale aferente, ambele de la data introducerii acțiunii și a obligat contestatoarea din prezentul dosar (. în dosarul Tribunalului Dâmbovița) la plata sumei de 5100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs ambele părți, iar CA Ploiești, prin decizia irevocabilă nr. 3498/22.10.2012 a admis recursul declarat de contestatoarea din prezentul dosar împotriva încheierii de lămurire a dispozitivului sentinței, în sensul că a respins ca neîntemeiată cererea de lămurire a dispozitivului, a admis recursul declarat de intimatul din prezenta cauză, a modificat în parte sentința civilă în sensul că a majorat cuantumul sumei datorate de contestatoare intimatului cu titlu de contravaloare a orelor suplimentare la suma de 25.272 lei, inclusiv pe anul 2009, a menținut restul dispozițiilor sentinței, a respins recursul declarat de contestatoare împotriva sentinței și a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.
La data de 03.10.2012, intimatul a formulat cerere de executare silită în vederea executării sentinței civile nr. 921/03.05.2012 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ și a încheierii din data de 28.06.2012 de lămurire a dispozitivului, fiind astfel format dosarul de executare silită nr. 707/2012 de către B. I. T.-D.. La data de 14.11.2012, intimatul a anunțat B. despre decizia irevocabilă pronunțată de CA Ploiești, prin care s-a redus debitul datorat de contestatoare la suma de 25.272 lei.
Prin încheierea din data de 05.11.2012, Judecătoria Sectorului 2 București a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 921/03.05.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ . B. I. T.-D. a dispus numirea unui expert contabil, care a efectuat un raport de expertiză extrajudiciară contabilă.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 399 al. 1 teza I C.proc.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În speță, cererea intimatului de acordare a unor drepturi bănești în baza raporturilor de muncă dintre acesta și contestatoare a fost formulată la data de 10.06.2011, astfel cum reiese din sentința civilă nr. 921/03.05.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._, astfel încât în aplicarea celor stabilite de instanță prin dispozitivul sentinței, astfel cum a fost modificată aceasta prin decizia pronunțată în recurs, indicele de inflație și dobânda legală se aplică pentru perioada 10.06.2011, data introducerii acțiunii (iar nu din ianuarie 2006 și nici din data de 22.12.2008) și până la data de 10.12.2012 (iar nu până în luna decembrie 2009), data virării sumei de 50.494,94 lei stabilită în dosarul de executare, ca urmare a popririi conturilor contestatoarei la terțul poprit Raiffeisen Bank SA (fila 612 vol. II). Astfel, la suma stabilită prin decizia CA Ploiești în cuantum de 25.272 lei trebuie adăugate suma rezultată din actualizarea acesteia cu indicele de inflație și dobânda legală.
Aplicând formula menționată în raportul de expertiză contabilă judiciară, la interogarea bazei de date a Institutului Național de S., indicele prețurilor de consum pentru perioada 10.06.2011 - 12.12.2012 rezultă că este cel de 105,35%, perioada curentă fiind decembrie 2012, iar perioada de referință fiind iunie 2011. Din înmulțirea sumei stabilite prin titlul executoriu, de 25.272 lei, cu indicele de 105,35, iar ulterior urmare a împărțirii rezultatului înmulțirii cu 100, rezultă că suma în funcție de care se calculează rata inflației este de 26.624,05 lei, care rezultă din formula de calcul (25.272 * 105,35)/100. Apoi, din această sumă se scade suma acordată drept contravaloare a ratelor suplimentare, și anume suma de 25.272 lei și reiese suma de 1352,05 lei (25.272*(105,35-100)/100 =1352,05 sau, mai simplu, 26.624,05-25.272), această sumă reprezentând actualizarea debitului din titlul executoriu cu rata inflației.
Pentru calcularea dobânzii legale, s-a avut în vedere, în acord cu raționamentul din raportul de expertiză contabilă judiciară, dispozițiile art. 3 din OG nr. 9/2000 pentru perioada 10.06.2011 – 31.08.2011, dobânda legală fiind cea de la nivelul dobânzii de referință a BNR, diminuat cu 20%, precum și ale OG nr. 13/2011 pentru perioada 01.09.2011 – 10.12.2012, rata dobânzii legale penalizatoare fiind stabilită la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale, diminuat cu 20%. Aceasta deoarece, în acord cu susținerile contestatoarei, raporturile dintre ea și intimat nu sunt raporturi care să decurgă din exploatarea unei întreprinderi, ci sunt raporturi juridice de dreptul muncii. Ca atare, dobânda legală aferentă sumei de 25.272 lei și corespunzătoare perioadei 10.06.2011 - 10.12.2012 este de 4201,05 lei, care reiese din însumarea dobânzii de 1604,07 lei calculate pe OG nr. 9/2000 cu dobânda calculată în raport de disp. OG 13/2011, în sumă de 2596,98 lei. Totalul general datorat de contestatoare în baza titlului executoriu este de 30.825,10 lei, dintre care suma de 25.272 lei debit, suma de 1352,05 lei rată a inflației, iar suma de 4.201,05 lei dobândă legală.
Deoarece prin decizia irevocabilă pronunțată de CA Ploiești cheltuielile de judecată au fost compensate în totalitate, aceste cheltuieli acordate în primă instanță, nu mai pot fi urmărite silit, deoarece instanța de recurs a avut în vedere cheltuielile de judecată suportate de părți de pe parcursul întregului proces civil vizând judecata, atât în fond, cât și în recurs, și a dispus compensarea acestora; ori, în acest caz, urmărirea silită a sumei de 5.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată este nelegală.
În ceea e privește susținerile contestatoarei în sensul că suma stabilită prin hotărâri judecătorești că o datorează intimatului ar trebui diminuată deoarece potrivit dispozițiilor Codului fiscal în cazul veniturilor din salarii se calculează și se reține impozitul, precum și contribuțiile la fondul unic de asigurări sociale de sănătate, contribuția pentru asigurări sociale, precum și contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj, instanța apreciază aceste susțineri ca fiind neîntemeiate, în contextul în care aceste aspecte privesc fondul litigiului dintre părți, fără să poată fi invocate direct în contestația la executare. Astfel, asemenea rețineri din suma datorată de contestatoare, dacă nu au fost avute în vedere în litigiul pe fond soluționat prin decizie irevocabilă, nu pot face obiectul analizei în contestația la executare, deoarece B. pune în executare suma finală stabilită ca debit în sarcina contestatoarei, iar această sumă este de 25.272 lei, care în niciun caz nu trebuie diminuată, ci dimpotrivă, la ea se adaugă, potrivit dispozitivului titlului executoriu, actualizarea cu rata inflației și dobânda legală.
Cu toate acestea, în privința faptului că pentru suma datorată de contestatoare intimatului s-ar fi efectuat un raport de expertiză în litigiul de fond, astfel încât cuantumul acestei sume nu ar mai putea fi reluat în contestația la executare, instanța reține că această apărare a intimatului este neîntemeiată, pentru că în contestația formulată de partea adversă nu s-a repus în discuție cuantumul debitului de 25.272 lei, ci s-a calculat, prin raportul de expetiză extrajdiciară și apoi prin raportul de expertiză judiciară suma care se adaugă la debitul menționat în mod cert în titlul executoriu cu titlu de actualizare cu rata inflației și cu titlu de dobândă legală.
Cu privire la cuantumul onorariului de avocat de 4000 lei solicitat pentru îndeplinirea formalităților de executare, instanța reține că poate să cenzureze, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului convenit între părțile contractului de asistență juridică, prin prisma proporționalității cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.
O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar să-i fie opozabil, iar opozabilitatea este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătorească, creanța dobândind astfel caracter cert, lichid și exigibil.
În același sens este și jurisprudența Curții EDO, care a statuat că onorariile avocațiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.
În privința onorariului avocațial, la dosarul de executare se regăsesc chitanța, înscris care face dovada plății acestei sume de către intimatul-creditor (f. 400 vol. II), împuternicire avocațială (fila 400 vol. II), cerere de executare silită formulată prin avocat (f. 399), înscrisuri ce fac dovada reprezentării intimatului-creditor în fața executorului judecătoresc de către avocat și a cuantumului onorariului stabilit și achitat de către acesta.
Sumele au fost avansate pentru activitatea avocatului de reprezentare în cadrul procedurii de executare silită, fiind evidentă natura acestora de cheltuieli legate de executarea silită, provocate de necesitatea punerii în executare a titlului executoriu. Însă, având în vedere faptul că executarea silită s-a realizat prin poprire și activitatea prestată în concret de avocat, constând în depunerea cererii de executare silită și reprezentarea intimatului în fața executorului judecătoresc, instanța apreciază cuantumul onorariului ca fiind nepotrivit de mare. În consecință, îl va reduce la suma de 1000 lei.
Rămâne intimatului-creditor să suporte costurile ridicate pe care le presupune activitatea unor persoane specializate, raporturile dintre avocat și client rămânând neschimbate, însă nu se poate justifica transferul tuturor acestor costuri în sarcina contestatoarei. În caz contrar, s-ar admite posibilitatea creditorilor să împovăreze în mod abuziv debitorii, ridicând costurile executării silite cu mult peste ceea ce se percepe, în mod rezonabil, în situații similare.
Susuținerile contestatoarei referitoare la reducerea onorariului executorului judecătoresc sunt întemeiate în parte, instanța reținând în acest sens prevederile art. 39 al. 1 lit. b din Legea nr. 188/2000 și la dispozițiile punctului 4 din anexa la Ordinul Ministerului Justiției (OMJ) nr. 2550/C/2006 prin care s-au stabilit onorariile maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești. Cum procedura de executare silită a fost declanșată la o dată ulterioară intrării în vigoare a acestui act normativ, onorariul executorului urma a se calcula în conformitate cu dispozițiile invocate. În materia executării silite prin poprire, Anexa OMJ nr. 624/C/12.06.2003 prevede ca onorariu maximal 10% din valoarea creanței care face obiectul executării silite până la suma de 50.000 lei. Ori, potrivit procesului-verbal din data de 04.12.2012, întocmit de B. I. T.-D. (f. 422), onorariul executorului a fost fixat la suma de 4100 lei, în condițiile în care valoarea creanței stabilite de B. în baza raportului de expertiză extrajudiciară era de 41.144,94 le. Ca atare, instanța va dispune reducerea cuantumului onorariului executorului judecătoresc de la suma de 4.100 lei la suma maximă de 10% din valoarea creanței urmărite, astfel cum a fost redusă prin prezenta sentință, la suma de 30.825,10 lei, rezultând un onorariu maxim de 3082,51 lei, pe care executorul este îndreptățit să-l perceapă, dar nu ca urmare a reducerii procentuale a onorariului stabilit inițial de executare, ci ca o consecință a faptului că procentul de 10% se aplică la o altă bază, și anume suma de 30.825,10 lei în loc de 41.144,94 lei. Instanța apreciază că suma de 3082,51 lei este justificată, raportat la activitatea prestată de B..
În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, instanța reține următoarele:
Conform art. 404 ind. 1 al. 1 C.proc.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, iar potrivit art. 404 ind. 2 al. 1 teza I C.proc.civ., în cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.
La data de 10.12.2012 terțul poprit Raiffeisen Bank a efectua virarea sumei de 50.494,94 lei în contul indicat de executorul judecătoresc (f. 184-185 vol. I, 612-613 vol. II), iar la data de 14.12.2012, aceeași Bancă a virat în contul B. și suma de 5100 lei.
În condițiile în care actele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 707/2012 al B.E.J. I. T.-D. au fost anulate în parte, contestatoarea este îndreptățită să solicite întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare executării, astfel că, în temeiul prevederilor legale sus-citate, instanța urmează să admită în parte și capătul de cerere privind întoarcerea executării silite și să dispună restabilirea situației anterioare în ceea ce privește suma totală de 19.437,33 lei (10.319,84 lei debit virat în plus + 5100 lei cheltuielile de judecată compensate + 4017,49 lei cheltuieli de executare în plus), care urmează să fie actualizată cu rata inflației la data plății efective, începând cu data de 31.12.2012.
Ca urmare a majorării onorariului de expert de la suma de 800 lei la suma de 1600 lei, prin încheierea din data de 20.08.2015, și pentru că societatea contestatoare a depus dovada achitării diferenței de 400 lei stabilită în sarcina acesteia, instanța va obliga intimatul să achite diferența de onorariu de 400 lei.
Conform art. 274 și art. 276 C.proc.civ., dată fiind soluția la care a ajuns instanța, și anume admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, instanța va obliga intimatul la plata sumei de 286 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariul de expert, proprorțional cu pretențiile admise contestatoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare privind pe contestatoarea ., cu sediul în București, sector 1, ., în contradictoriu cu intimatul G. I., cu domiciliul în București, sector 3, ., ., .> Anulează în parte actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 707/2012, al B. I. T.-D., în sensul că reduce debitul principal pentru care se efectuează executarea silită astfel:
-suma care constituie creanța de 41.144,94 lei se reduce la suma de 30.825,10 lei;
-se anulează executarea silită în privința sumei de 5.100 lei reprezentând cheltuieli de judecată;
-reduce cheltuielile de executare stabilite la suma totală de 9350 lei, la suma de 5.332,51 lei, prin diminuarea onorariului de avocat de la suma de 4000 lei la suma de 1000 lei și prin diminuarea onorariului executorului judecătoresc de la suma de 4100 lei la suma de 3082,51 lei.
Dispune întoarcerea executării silite efectuate de B. I. T.-D. în dos. de executare nr. 707/2012, în sensul că obligă intimatul să restituie contestatoarei suma de 19.437,33 lei, actualizată cu rata inflației la data plății efective, începând cu data de 31.12.2012.
Respinge capătul de cerere referitor la suspendarea executării silite ca fiind rămas lipsit de obiect.
Obligă intimatul să achite diferența de onorariu de expert în cuantum de 800 lei către expertului tehnic judiciar în specialitatea contabilitate S. I.-T..
Obligă intimatul la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 286 lei, reprezentând parte din onorariul de expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi: 02.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.jud.N.D/Tehnored. MI/2 ex.originale/16.12.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 23/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 29/2015.... → |
|---|








