Contestaţie la executare. Sentința nr. 4514/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4514/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 4514/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4514
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA de: 23.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ din:
PREȘEDINTE: N. F.
GREFIER: D. N.
Pe rol se afla soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE V. BUGET LOCAL SECTOR 2.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 09.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru 16.04.2015 și 23.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 30.01.2015, sub nr._, contestatoarea . SRL a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata Direcția de V. Buget Local Sector 2, prin care a solicitat anularea executării, anularea titlurilor executorii, precum și a actelor de executare subsecvente emise în baza următoarelor titluri executorii, inclusiv a actelor de sechestru: Somație nr._/06.04.2010, Titlul executoriu nr._/06.04.2010, Somație nr._/13.10.2010, Titlul executoriu nr._/13.10.2010, Somație nr._/03.05.2011, Titlul executoriu nr._/03.05.2011, Somație nr. 9678/12.02.2013, Titlul executoriu nr. 9678/12.02.2013, Proces – verbal de sechestru pentru bunurile imobile nr._/30.05.2013, Somație nr._/15.10.2013, Titlul executoriu nr._/15.10.2013, Proces – verbal de sechestru pentru bunurile imobile nr._/03.06.2013, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat că intimata a emis titlurile executorii și somațiile arătate mai sus, acte care nu le-au fost comunicate la domiciliul fiscal și de care au luat la cunoștință accidental. Având în vedere acest aspect, actele de executare sunt lovite de nulitate, față de dispozițiile art. 145 raportat la art. 44 C.proc.fiscală.
S-a mai arătat că executarea silită însăși este nelegală, având în vedere că titlurile executorii nu cuprind mențiunea actului administrativ fiscal (decizie de impunere) care să fi devenit titlu executoriu prin ajungerea la scadență.
Titlurile executorii emise pentru impozitul pe clădiri nu arată la ce clădire se referă, iar dacă se referă la clădirea din ., sector 2, contestatoarea a susținut că impozitul pretins nu este datorat, imobilul fiind monument istoric.
În drept, au fost invocate dispozițiile C.proc.fiscală.
În dovedire, contestatoarea a depus un set de înscrisuri.
La data de 05.03.2015 contestatoarea a depus la dosar o cerere completatoare, prin care a solicitat, în plus, și suspendarea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr._/15.10.2013 deschis de către intimată.
În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, că intimata a început executarea silită fără a-i comunica somațiile, titlurile executorii și procesul – verbal de sechestru asupra imobilului la domiciliul fiscal, astfel încât toate actele de executare sunt lovite de nulitate.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 204 și art. 718 C.proc.civ.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 1.000 lei pe contestația la executare și 50 lei pe cererea de suspendare a executării silite, conform dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b și alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
La data de 10.03.2015 intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității contestației la executare și excepția inadmisibilității acesteia, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
În motivarea excepției tardivității contestației la executare, intimata a arătat că actele de executare silită a căror anulare se solicită au fost comunicate și semnate de primire de către SCA Pangratie, A. & Partenerii, societatea de avocatură care reprezintă contestatoarea în relația cu organul fiscal. De asemenea, organul fiscal a procedat și la comunicarea prin publicitate a actelor de executare silită ce fac obiectul prezentei contestații.
În motivarea excepției inadmisibilității contestației la executare, intimata a arătat că în cadrul acestei contestații instanța nu poate analiza motivele invocate de către contestatoare în legătură cu existența obligațiilor fiscale stabilite în sarcina sa, având în vedere că pentru contestarea acestora legiuitorul a prevăzut o altă procedură legală, respectiv contestația împotriva titlurilor de creanță, reglementată de dispozițiile art. 205 și urm. C.proc.fiscală.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că a stabilit în sarcina contestatoarei obligații fiscale de plată aferente bunurilor cu care aceasta figurează înregistrată în evidențele sale fiscale.
Potrivit dispozițiilor legale, clădirile pentru care nu se datorează impozit pe clădiri sunt cele clasate ca monumente istorice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, or tipul de activitate desfășurat de către contestatoare este comerț cu autovehicule.
În drept, s-au invocat dispozițiile C.proc.civ. și ale C.proc.fiscală.
În dovedire, s-a depus un set de înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 09.04.2015 instanța a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, invocată de către intimată prin întâmpinare, ca neîntemeiată, și a dispus unirea cu fondul cauzei a excepției tardivității contestației la executare și a excepției inadmisibilității contestației la executare, invocate de către intimată prin întâmpinare, pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
La același termen de judecată, contestatoarea a arătat că înțelege să renunțe la cererea de suspendare a executării silite, iar instanța, în temeiul art. 167 Vechiul C.proc.civ., a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, intimata Direcția de V. Buget Local Sector 2 a stabilit în sarcina contestatoarei . SRL obligații fiscale de plată aferente bunurilor cu care aceasta figurează înregistrată în evidențele sale fiscale, respectiv pentru imobilul format din clădire și teren situat în București, ., sector 2.
Ca urmare a neachitării obligațiilor fiscale, au fost întocmite dosarele de executare silită nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013, în cadrul cărora intimata a emis pe numele contestatoarei Somația nr._/06.04.2010, Titlul executoriu nr._/06.04.2010, Somația nr._/13.10.2010, Titlul executoriu nr._/13.10.2010, Somația nr._/03.05.2011, Titlul executoriu nr._/03.05.2011, Somația nr. 9678/12.02.2013, Titlul executoriu nr. 9678/12.02.2013, Procesul – verbal de sechestru pentru bunurile imobile nr._/30.05.2013, Somația nr._/15.10.2013, Titlul executoriu nr._/15.10.2013 și Procesul – verbal de sechestru pentru bunurile imobile nr._/03.06.2013.
Aceste acte de executare silită au fost comunicate de către intimată prin poștă, la sediul SCA Pangratie, A. & Partenerii, precum și prin publicitate.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza I și alin. 2 din C.proc.civ. din 1865, aplicabil în raport cu data începerii executării silite, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Potrivit art. 137 alin. 1 C.proc.civ. din 1865, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Sub aspectul excepției inadmisibilității contestației la executare, invocată de către intimată prin întâmpinare, instanța urmează a o admite, pentru următoarele considerente:
Prin contestația la executare, contestatoarea a solicitat, printre altele, anularea titlurilor executorii nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013 emise de către intimată.
Conform dispozițiilor art. 399 alin. 3 din C.proc.civ. din 1865, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Or, pentru contestarea acestor titluri executorii emise în materie fiscală, legiuitorul a prevăzut o altă procedură legală, respectiv contestația împotriva titlurilor de creanță, reglementată de dispozițiile art. 205 și urm. C.proc.fiscală., nefiind admisibilă solicitarea de anulare a titlurilor executorii în cadrul prezentei contestații la executare.
Ca atare, instanța va respinge contestația la executare în privința cererii de anulare a titlurilor executorii nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013, ca inadmisibilă.
Sub aspectul excepției tardivității contestației la executare, invocată de către intimată prin întâmpinare, instanța urmează a o respinge, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele:
Conform art. 401 alin. 1 lit. a C.proc.civ., contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.
Instanța reține faptul că intimata a comunicat actele de executare silită contestate în cauză prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la sediul SCA Pangratie, A. & Partenerii, precum și prin publicitate, iar nu la domiciliul fiscal al contestatoarei.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 145 alin. 1 C.proc.fiscală, executarea silită începe prin comunicarea somației, iar potrivit prevederilor art. 44 C.proc.fiscală, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (3), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
De asemenea, potrivit art. 31 alin. 1 lit. c C.proc.fiscală, în cazul creanțelor fiscale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înțelege, pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat.
Dispozițiile art. 18 alin. 1-3 C.proc.fiscală prevăd faptul că în relațiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un împuternicit. Conținutul și limitele reprezentării sunt cele cuprinse în împuternicire sau stabilite de lege, după caz. Desemnarea unui împuternicit nu îl împiedică pe contribuabil să își îndeplinească personal obligațiile fiscale, chiar dacă nu a procedat la revocarea împuternicirii potrivit alin. (2). Împuternicitul este obligat să depună la organul fiscal actul de împuternicire, în original sau în copie legalizată. Revocarea împuternicirii operează față de organul fiscal de la data depunerii actului de revocare. În cazul reprezentării contribuabililor în relațiile cu organele fiscale prin avocat, forma și conținutul împuternicirii sunt cele prevăzute de dispozițiile legale privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Intimata a comunicat actele de executare silită destinate contestatoarei la sediul SCA Pangratie, A. & Partenerii, deși din actele de la dosarul fiscal nu reieșea faptul că această societate de avocatură o reprezenta pe contestatoare în cadrul dosarelor de executare silită nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013.
Astfel, din împuternicirea avocațială și contractul de asistență juridică depuse la dosar reiese faptul că SCA Pangratie, A. & Partenerii a fost împuternicită de către contestatoare în anul 2014, deci ulterior emiterii actelor de executare contestate în cauză, să o reprezinte în scopul recuperării sumelor plătite suplimentar pentru impozit și în vederea reducerii impozitului, deci în alte scopuri decât cele pentru care au fost emise actele de executare silită.
Deși actele de executare au fost comunicate și prin publicitate, totuși, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 28 aprilie 2011 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, instanța reține faptul că această modalitate de comunicare este una subsidiară, aplicabilă doar în măsura în care comunicarea nu s-a putut realiza prin celelalte modalități prevăzute de textul amintit, în ordinea în care acestea sunt enumerate la art. 44 alin.(2) lit.a)-c) din C.proc.fiscală.
D. fiind faptul că intimata nu a încercat să comunice actele de executare silită, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la domiciliul fiscal al contestatoarei din București, ., sector 2, comunicarea prin publicitate nu este suficientă, astfel încât nu se poate considera că actele au fost legal comunicate.
Ca atare, în lipsa unei legale comunicări a actelor de executare silită, nu se poate considera că ar fi tardivă contestația la executare, astfel că instanța va respinge excepția tardivității, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, alături de considerentele reținute anterior, instanța mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 45 C.proc.fiscală, actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii. Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.
Având în vedere faptul că actele de executare silită contestate în cauză nu au fost comunicate în mod legal contestatoarei, astfel cum s-a reținut mai sus, instanța constată că aceste acte de executare nu sunt opozabile contribuabilului și nu produc nici un efect juridic.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte contestația la executare, astfel cum a fost precizată, și va anula actele de executare silită efectuate în dosarele de executare silită nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013 ale intimatei D.V.B.L. Sector 2.
Față de soluția de admitere în parte a contestației la executare, instanța va dispune, în temeiul art. 274 alin. 1 raportat la art. 276 C.proc.civ., obligarea intimatei la plata către contestatoare a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de executare silită, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată de către intimată prin întâmpinare, în privința cererii de anulare a titlurilor executorii nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013.
Respinge excepția tardivității contestației la executare, invocată de către intimată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Admite în parte contestația la executare, astfel cum a fost precizată, formulată de contestatoarea . SRL, CUI_, cu sediul procesual ales în București, .. 55, sector 2, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE V. BUGET LOCAL SECTOR 2, cu sediul în București, .. 7, ., ..
Anulează actele de executare silită efectuate în dosarele de executare silită nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013 ale intimatei D.V.B.L. Sector 2.
Respinge contestația la executare în privința cererii de anulare a titlurilor executorii nr._/06.04.2010, nr._/13.10.2010, nr._/03.05.2011, nr. 9678/12.02.2013 și nr._/15.10.2013, ca inadmisibilă.
Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de executare silită, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
N. F. D. N.
Red. Jud. F.N./Th.red. N.D./ 4 ex./ 24.06.2015
| ← Încuviinţarea executării silite în zile nelucrătoare.... | Pretenţii. Încheierea nr. 01/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
