Contestaţie la executare. Sentința nr. 856/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 856/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 856/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 856
Ședința publică din data de 27.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „contestație la executare-suspendare executare”, privind pe contestator A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR în contradictoriu cu intimata S. E..
La cele două apeluri nominale făcute în ședință publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, depunerea la dosar la data de 08.12.2014, prin Serviciul registratură de către contestatoare a unei cereri de repunere a cauzei pe rol, însoțită de înscrisuri, după care:
Instanța constată că a fost suspendată cauza în temeiul art. 244 C.proc.civ. la data de 15.10.2013 până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/300/2013. Dosarul nr._/300/2013 a fost soluționat irevocabil la data de 05.06.2014
Instanța invocă din oficiu excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește cererea de anulare a executării pentru lipsa titlului executoriu având în vedere că acest aspect a fost tranșat irevocabil prin decizia pronunțată în recurs în dosarul nr._/300/2013 și excepția lipsei de interes în privința cererii de anulare a executării silite pentru nerespectarea dispozițiilor OG 22/2002, excepții pe care le reține spre soluționare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 05.04.2013, sub nr._ pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimatul S. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării silite dispuse prin dosarul nr. 2243/2012 întocmit de B. D. ȘI D., în temeiul art. 403 alin. 1 și 3 Cod proc. Civ. până la soluționarea prezentei cauze; suspendarea popririi înființate în dosarul nr. 2243/2012asupra conturilor ANRP la terțul poprit Trezoreria Sectorului 1 București, cu sediul în București, .. 13, sector 2; anularea procesului-verbal de cheltuieli de executare încheiat în data de 25.03.2013 de B. D. ȘI D.; desființarea popririi dispuse în baza dosarului de executare nr. 2243/2012 și restabilirea situației anterioare executării.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că, prin adresa nr._/03.04.2013, înregistrată la Direcția Financiar-Administrativ și Resurse Umane cu nr. 1169/03.04.2013, s-a comunicat înființarea popririi asupra sumelor, în lei, datorate de terțul poprit Trezoreria Sectorului 1 București, cu sediul în . Gerota, nr.13, sector 2, în temeiul titlului executoriu constând în Decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nr. 8941/28.10.2010 până la concurența creanței creditorului în valoare totală de 147.043,02 lei creanță compusă din: suma de 13.312,50 lei reprezentând actualizarea debitului principal pentru perioada noiembrie 2010-februarie 2013 și a sumei de 8.730,52 lei reprezentând cheltuieli de executare silită între care onorariu executor judecătoresc în cuantum de 6.883,13 lei la care se adaugă TVA 24% conform procesului verbal de cheltuieli de executare și a procesului verbal de actualizare a debitului principal întocmite la data de 25.03.2013 în dosarul nr. 2243/2012.
Reclamanta arată că punerea în executare a deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se face cu încălcarea prevederilor Titlului VII al Legii nr. 247/2005, precum și a prevederilor art. 372 Cod procedură civilă privind titlurile executorii. Deciziile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu reprezintă prin însăși existența lor un titlu executoriu și nicio creanță exigibilă, ci doar încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, drepturi ce urmează a fi valorificate prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul ""Proprietatea" și/sau, după caz, în funcție de opțiunea titularului/titularilor înscriși în acestea, prin preschimbarea lor contra titluri de plată (art.3 lit. a din Titlul VII al Legii nr. 247/2005). În ultimul articol din dispozitivul deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, este prevăzut în mod clar, fără loc de interpretare, modalitatea de valorificare a acestora, respectiv .parcurgerea procedurii prevăzută la Capitolul V1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, modificată și completată prin O.U.G. nr. 81/2007. Contestatoarea susține așadar că legea specială nu prevede calificarea deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor ca titluri executorii. Prin urmare deciziile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu pot fi executate prin ele însele. Astfel, având în vedere procedura de valorificare a deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, acestea nu reprezintă creanțe exigibile.
Contestatoarea mai arată că în cazul dedus judecății, conform procedurii administrative stabilite în Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în temeiul Deciziei CCSD nr. 7146/18.11.2009, reprezentând titlu de despăgubire în cuantum de 566.133,12 lei, domnul Gromen Volker A. a formulat o cerere de opțiune, prin care a solicitat emiterea unui titlu de plată pentru suma de 500.000 lei,și a unui titlu de conversie pentru suma de 66.133,12 lei, cerere înregistrată în evidențele Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar cu nr._/22.11.2010. In acest context, acestuia i s-a emis Titlul de conversie în acțiuni nr. 2383/24.11.2010, în cuantum de 66.133,12 lei. Plata despăgubirilor în numerar s-a efectuat până la cererea de opțiune înregistrată cu nr. 3967/24.04.2008 iar în speța de față, cererea de opțiune a domnului Gromen Volker A. este înregistrată cu nr._/22.11.2010 și în cazul acestuia nu s-a finalizat procedura administrativă prevăzută în Titlul VII al Legii nr.247/2005, în sensul emiterii unui titlu de plată și dispunerii plății efective.
Contestatoarea invocă faptul că legiuitorul a stabilit o procedură specială pentru acordarea acestor despăgubiri prin Legea nr. 247/2005, prin luarea în considerare și a competențelor și procedurilor stabilite în privința instituțiilor implicate, a numărului mare de solicitanți și a resurselor materiale limitate de care dispune bugetul de stat, pentru evitarea blocării funcționării mecanismului de restituire și a discriminărilor între solicitanți, iar o interpretare contrară ar presupune posibilitatea tuturor persoanelor care au obținut decizii de despăgubire de a demara proceduri de executare silită împotriva A.N.R.P., evitând astfel procedura reglementată de legiuitor, cu consecința blocării activității instituției și a înfrângerii principiului nediscriminării între solicitanți.
De asemenea, contestatoarea învederează că, potrivit art. 3 al. 1 al Ordonanței de Urgență nr. 62/2010, intrată în vigoare la data de 30.06.2010 „ pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă emiterea titlurilor de plată prevăzute în titlul VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum si unele măsuri adiacente". De asemenea, potrivit articolului unic din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/13.03.2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de Titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Având în vedere . Legii nr.117/04.07.2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 456/06.07.2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII al Legii nr. 247/2005 și pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010, pentru modificarea și completarea Legii nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și pentru suspendarea aplicării unor dispoziții din titlul VII al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, prin care legiuitorul a stabilit suspendarea procedurilor privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005, precum și suspendarea emiterii titlurilor de despăgubire și a titlurilor de conversie, până la data de 15 mai 2013. Prin aceeași lege este prevăzută modificarea art. III, alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62 din 30 iunie 2010, în sensul că "se suspendă emiterea titlurilor de plată prevăzute în titlul VII „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 15 mai 2013.
De asemenea, contestatoarea arată că procedura de executare silită de realizează cu nerespectarea dispozițiilor O.G. nr. 22/2002, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 1 din O.G. nr. 22/2002, urmărirea silită se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plata respectiva. Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii. Potrivit art. 2, în situația în care executarea creanțelor stabilite prin titlurile executorii nu se poate realiza din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată, comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului. De asemenea, contestatoarea precizează că prevederile art. 3 din ordonanța amintită stabilesc în mod expres că „în situația în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie." Deși articolul 2 al ordonanței prevede un termen de 6 luni pe care instituția publică îl are la dispoziție pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, din practica instituțională s-a constatat faptul că acest termen prevăzut de lege nu este respectat de executorii judecătorești. Contestatoarea arată că acest termen prevăzut de lege nu a fost respectat de către creditorul Gromen Volker A., în procedura executării silite, din moment ce prin intermediul B. Raportoru Georqeta, a solicitat înființarea popririi asupra conturilor contestatoarei, în termen de 18 zile, conform Somației din data de 09.01.2013.
Contestatoarea menționează faptul că potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, sunt scutite de taxă judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile i atac formulate potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Guvernul României, Curtea instituțională, Curtea de Conturi, Colegiul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul iblic și Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele "mulate de alte instituții publice indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca iect venituri publice. De asemenea, conform dispozițiilor art.7 din Ordonanța nr.22/30.0i .2002 privind executarea obligațiilor plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii: "Cererile, indiferent de natura ; formulate de instituțiile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune”. Conform H.G. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare, A. Națională pentru Restituirea Proprietăților este organ de specialitate al administrației publice centrale, personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat.
În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, republicată, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 81/2007, ordonanța de Urgență a Guvernului nr.62/2010, Ordonanța de Urgență a Guvernului /2012, Legii nr.117/2012, Legii nr.146/2007, Ordonanței Guvernului nr. 22/2002, art. 389, 400,403, 4041 și 4042 Cod Procedură Civilă.
S-a solicitat judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 C.proc.civ.
La data de 14.10.2013 a fost anexat dosarul de executare nr. 2243/2012 al B.E.J.A. D. ȘI D. (fila 37-89 dosar), în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
Analizând excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește cererea de anulare a executării pentru lipsa titlului executoriu instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 13.06.2013 Judecătoria Sectorului 2 București a dispus anularea executării silite realizată în dosarul de executare nr. 2243/2012 al B.E.J.A. D. ȘI D. ca urmare a inexistenței unui titlu executoriu. În considerentele sentinței s-a reținut faptul că decizia nr. 8941/28.10.2010 emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu este titlu executoriu.
Sentința civilă nr._ din 13.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București a devenit irevocabilă ca urmare a respingerii recursului formulat de intimați prin decizia nr. 1868R din 05.06.2014 pronunțată de Tribunalul București.
Potrivit dispozițiilor art. 163 Cod proc. civ. ,,Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.”
Rezultă așadar din cuprinsul acestor dispoziții legale că pentru existența autorității de lucru judecat trebuie constatată existența unei identități de părți, obiect și cauză între cele două proceduri judiciare derulate.
Cu privire la prima condiție a identității de părți instanța reține că aceasta este îndeplinită, în cadrul celor două dosare părțile fiind aceleași.
Cu privire la identitatea de obiect instanța reține că obiectul cererii reprezintă pretenția concretă dedusă judecății. În cazul ambelor dosare contestatorul a solicitat anularea executării silite.
Astfel, instanța constată că atât în cadrul prezentului demers judiciar cât și în cazul celor anterioare obiectul cererii a fost același – anularea executării silite.
În consecință și această condiție este îndeplinită.
În ceea ce privește identitatea de cauză instanța reține:
Cauza cererii a fost definită în doctrină ca fiind temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului litigios.
În procesul de analiză a identității de cauză instanța va avea în vedere cauza cererii de chemare în judecată și nu cauza acțiunii. În ambele dosare cauza cererii este identică respectiv caracterul nelegal al executării determinat de faptul că decizia pusă în executare nu constituie titlu executoriu.
În raport de aceste aspecte instanța va admite excepția autorității de lucru judecat cu privire la motivul de contestație prin care s-a invocat lipsa titlului executoriu.
Analizând excepția lipsei de interes în privința cererii de anulare a executării silite pentru nerespectarea dispozițiilor OG 22/2002, excepții invocate din oficiu, instanța reține următoarele:
Contestatorul a solicitat anularea executării silite realizată în dosarul de executare nr. 2243/2012 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați D. și D., invocând în susținere faptul că au fost încălcate dispozițiile OG 22/2002.
Interesul, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile reprezintă folosul practic urmărit de cel care recurge la procedura judiciară.
În cauză, executarea silită realizată în dosarul nr. 2243/2012 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați D. și D. a fost desființată în mod irevocabil prin de decizia civilă nr. 1868R din 05.06.2014 pronunțată de Tribunalul București.
În aceste condiții, instanța constată că nu mai subzistă existența interesului contestatorului de a obține anularea aceleași executări silite chiar dacă cererea este întemeiată pe alte motive.
În consecință, instanța va admite excepția lipsei de interes și va respinge contestația la executare în consecință, pentru motivele menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește cererea de anulare a executării pentru lipsa titlului executoriu.
Respinge cererea de anulare a executării silite pentru lipsa titlului executoriu ca urmare a existenței autorității de lucru judecat.
Admite excepția lipsei de interes în privința cererii de anulare a executării silite pentru nerespectarea dispozițiilor OG 22/2002.
Respinge cererea de anulare a executării silite pentru nerespectarea dispozițiilor OG 22/2002 privind pe contestator A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în sector 1, București, Calea - Floreasca, nr. 202, în contradictoriu cu intimata S. E., cu domiciliul în mun. A. I., ., ., . ca lipsită de interes.
Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. C. P. S. R.
Red. O.A.C./ Tehn. P.S.R.
4 ex./22.04.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1132/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 1781/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
