Obligaţie de a face. Sentința nr. 8507/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Sentința nr. 8507/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 8507/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI

- SECȚIA CIVILĂ -

SENTINȚA CIVILĂ NR. 8507

Ședința publică din data de 02.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. B. A.

GREFIER: V. N. E.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect obligație de a face, formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâții Primăria S. 2, M. București – prin Primar General și Direcția G. pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar S. 2.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza a fost lăsată la a doua strigare potrivit dispozițiilor art. 104 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor de Judecată adoptat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005.

La a doua strigare a cauzei a răspuns pârâta Direcția G. pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar S. 2 prin consilier juridic Muszkopf Alfred I., care depune delegație de reprezentare, lipsind reclamanta și ceilalți pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, faptul că dosarul a rămas în nelucrare din data de 05.11.2014, când a fost suspendat în temeiul art. 242 alin. 1 C.proc.civ, după care,

Potrivit art. 416 alin. 1 C.proc.civ. coroborat cu art. 420 alin. 2 C.proc.civ., instanța invocă din oficiu și pune în discuție excepția perimării cererii de chemare în judecată.

Pârâta Direcția G. pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar S. 2, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției perimării cererii.

Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța rămâne în pronunțare asupra excepției perimării cererii de chemare în judecată.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 11.10.2013, sub nr._, reclamanta . SRL a chemat în judecată pe pârâta Primăria S. 2, M. București – prin Primar General și Direcția G. pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar S. 2, pentru ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta Primăria S. 2 să prelungească contractul de locațiune nr. 1/29.06.2013 și să anuleze licitația organizată pentru închirierea terenului în suprafață de 51,12 mp situat în ., nr. 116.

La data de 27.03.2015 pârâta Primăria S. 2 a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2, excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Sectorului 2, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 2, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din 10.09.2014, în condițiile art. 204 alin. 1 C.proc.civ., reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată, solicitând introducerea în cauză a Municipiului București – prin Primar General și a Direcției Generale pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar S. 2, în calitate de pârâți.

Prin încheierea de ședință din data de 05.11.2014 s-a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 242 alin. 1 C.proc.civ., pentru neîndeplinirea obligațiilor de către reclamantă în sensul de a: preciza cu exactitate dacă solicită sau nu anularea licitației, iar în caz afirmativ să precizeze despre ce licitație este vorba, respectiv de a depune la dosarul cauzei, în timp util raportat la termenul de judecată acordat, 3 exemplare de pe cererea modificatoare, depusă în ședință din data de 10.09.2014 și 2 exemplare de pe cererea de chemare în judecată inițială și înscrisurilor atașate acesteia.

Prin rezoluția din data de 22.06.2015, judecata a fost redeschisă din oficiu, în vederea discutării excepției perimării cererii de chemare în judecată, sens în care instanța a acordat termen pentru a verifica dacă mai subzistă motivele care au stat la baza suspendării cauzei.

Analizând cauza de față, prin prisma excepției perimării cererii de chemare în judecată, instanța constată următoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Totodată, art. 22 alin. 1 teza I C.proc.civ. impune în sarcina judecătorului obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

În aceste condiții, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției perimării cererii de chemare în judecată, excepție de procedură, absolută și peremptorie, invocată din oficiu, pe care o va admite cu următoarea motivare:

În conformitate cu dispozițiile art. 416 alin. 1 C.proc.civ, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni, perimarea fiind deci acea sancțiune procedurală care intervine în cazul nerespectării cerinței de a exista continuitate între actele de procedură, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește.

Perimării i se atribuie o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul lipsei de stăruință în judecată vreme îndelungată.

Reglementată ca o excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepția de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părților, dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție.

Însă, pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului este cauzată de culpa părții, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

Cu referire la prezenta cauză, instanța reține că judecarea cauzei a fost suspendată la data de 05.11.2014, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 1 C.proc.civ. pentru neîndeplinirea obligațiilor de către reclamantă, termenul de perimare începând să curgă de la acea dată.

Or, de la acel moment, recte 05.11.2014, și până la termenul din 02.09.2015, acordat după repunerea pe rol din oficiu, a trecut mai mult de 6 luni, iar reclamanta nu a îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, de natură să întrerupă cursul perimării, în condițiile art. 417 C.proc.civ.

Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute și luând în considerare că sunt îndeplinite condițiile ce se cer a fi întrunite pentru a opera perimarea, conform art. 416 alin. 1, 420 alin. 1 și 2 C.proc.civ., respectiv art. 421 alin. 2 C.proc.civ, instanța urmează să admită excepția perimării cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu, și să constate că cererea de chemare în judecată s-a perimat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția perimării cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu de către instanță.

Constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în București, ., sector 2, în contradictoriu cu pârâții Primăria S. 2, cu sediul în București, .-13, sector 2, M. București – prin Primar General, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, și Direcția G. pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar S. 2, cu sediul în București, .. 20, sector 2, s-a perimat.

Cu drept de recurs, în termen de 5 de zile de la pronunțare.

Cererea de recurs se depune la prezenta instanță.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.09.2015.

Președinte, Grefier,

A. B. A. V. N. E.

Red./Tehnored. ABA/VNE

08.09.2015/6 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 8507/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI