Obligaţie de a face. Sentința nr. 9301/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9301/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 9301/2015
Dosar nr._
R.
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ nr. 9301
Ședința publică din data de 23.09.2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE:P. V. L.
GREFIER:B. F.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect actiune în constatare – clauze abuzive, pretentii si obligatia de a face, privind pe reclamantii P. C. si P. R. D. si pe pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a raspuns pârâta prin aparator ales S. H. avand împuternicire avocatiala la dosar, lipsa fiind reclamantii.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, depunerea de catre reclamanti a unei cereri prin care arata ca renunta la judecata si solicita judecata în lipsa,după care:
Instanța, în baza art. 131 C.pr.civ., dupa ascultarea aparatorului pârâtei constată că este competenta sa solutioneze cauza în baza art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. k coroborat cu art. 107 alin.1 C.pr.civ. si avand în vedere cererea reclamantilor autentificata sub nr. 1628/12.08.2015 la Societatea Profesionala Notariala Mentor, Bucuresti si prevederile art. 406 C.pr.civ. reține cauza spre soluționare.
Aparatorul pârâtei este de acord cu renuntarea la judecata. F. cheltuieli de judecata.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fața:
Prin cererea înregistrata si modificata pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantii P. C. si P. R. D. au chemat în judecata pe pârâta . solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce va pronunța să constate caracterul abuziv al clauzelor înscrise în art. 3 lit. d si 5 lit. a în conventia de credit nr._/15.05.2008 si în conventia de credit nr._/08.03.2007, să constate nulitatea absoluta a acestor clauze, obligarea paratei la restituirea sumelor platite nedatorat în temeiul clauzelor nule în cuantum de CHF, suma care sa fie actualizata cu rata dobanzii legale pana la data restituirii integrale, obligarea paratei la recalcularea dobanzii aferenta fiecarei luni, in raport de marja bancii stabilita prin cele doua contracte la care sa fie adaugata valoarea indicelui LIBOR incepand cu data incheierii contractelor si pana la finalizarea lor obligarea paratei la conversia in RON a creditului acordat in CHF la cursul de schimb CHF-RON de la data acordarii creditului conform art. 4.2 si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii petentii au aratat ca au incheiat cu parata contractele de credit nr._/15.05.2008 si nr._/08.03.2007 pentru credite in CHF, cu garantie ipotecara. Au incheiat aceste contract in considerarea faptului ca imprumutul in CHF era cel mai avantajos.
Desi prin art. 3 lit. a din contract partile au stabilit o dobanda curenta fixa, prin art. 3 lit. d, banca a inserat dreptul sau de revizui dobanda in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, fara insa a prezenta elemente de identificare a acestor schimbari.
Solicita constatarea caracterului abuziv al clauzei referitoare la comisionul de risc din conventia de credit inclusiv dupa redenumirea acestuia in comision de administrare intrucat aceasta clauza nu a fost negociata direct cu reclamanta in calitate de consumator, aceasta fiind obligata sa semneze un contract preformulat, un contract de adeziune. Nu exista echilibru contractual, reclamantii avand doar obligatii iar banca doar drepturi. Comisionul de risc este perceput fara ca imprumutatul sa beneficieze de vreo contraprestatie, fiind in fapt o dobanda mascata. Ulterior, parata a inlocuit fara drept comisionul de risc cu cel de administrare .
În drept au fost invocate dispozitiile Legii nr. 193/2000 si OUG 50/2010.
În probațiune s-a solicitat administrarea dovezii cu înscrisuri, la dosar fiind depuse, în copie certificată pentru conformitate cu originalul contractul de credit plan rambursare credit, corespondenta parti si expertiza contabila.
Pârâta, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neantemeiata.
S-a aratat ca pornind de la interpretarea dreptului intern prin prisma celui comunitar ( cauza C-106/89) si avand chiar considerentele Directivei nr. 93/13, se constata ca dreptul national cu referire la contracte nu contine conditii inechitabile. Dreptul national aplicabil consta in Legea nr. 289/2004, Codul Civil, OUG 99/2006, reglementarile bancare subsecvente si toate reglementarile din materia protectiei consumatorului. Astfel, clauza privind comisionul de risc este conforma cu dreptul national, neputand fi asimiliat dobanzii chiar daca se raporteaza doar la dispozitiile art. 6 din OG 9/2000.
Interpretarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale trebuie realizata in conformitate cu art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, text de lege care excepteaza de la analiza caracterului eventual abuziv al clauzelor pe cele ce definesc obiectul principal al contractului si pe cele ce satisfac cerintele de pret si piata. In contract se prevede costul total al contractului, respectiv dobanda anuala efectiva -D. - iar comisionul de risc intra in categoria clauzelor care au calitatea de a satisface cerintele de pret si piata, el facand parte din costul total al creditului. Cum petentii au acceptat D. iar comisioanele au fost clar exprimate pentru un consumator mediu, rezulta ca petentii puteau contesta comisionul de risc dar nu a facut acest lucru. Reclamantii au ales conditiile de creditare oferite de banca parata in cunostiinta de cauza, astfel incat rezulta existenta negocierii contractului. Comisionul de risc nu era interzis iar in dreptul privat ceea ce nu este interzis este permis. Arata ca banca avea doar obligatia de informare nu si pe cea de sfatuire/consiliere a clientului. Instanta trebuie sa aiba in vedere ca in cauza nu exista dezechilibru semnificativ intre obligatiile partilor astfel cum aceasta notiune se regaseste in normele comunitare, comisionul de risc fiind o componenta a D..
Instanta trebuie sa aiba in vedere concluziile CJUE din cauza C-484/08, din cauza C-226/12 si din cauza 415/11 si sa constate ca legea romana a ales sa acorde consumatorilor numai acel minim de protectie prevazut de Directiva, excluzand un control judiciar al clauzelor relative la obiectul si pretul contractului din perspectiva caracterului abuziv. Practica a retinut ca un consumator nu poate profita de calitatea sa pentru a obtine beneficii cu privire la pretul contractului.
Banca a actionat cu buna-credinta, cu respectarea cadrului legal existent la momentul incheierii contractului si conform cerintei unei practici bancare prudente si sanatoase.
S-a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul reclamantilor si orice probe utile solutionarii cauzei.
In drept au fost invocate toate dispozitiile legale aplicabile in cauza si jurisprudenta CJUE .
Reclamantii nu au depus raspuns la intampinare.
La data de 17.08.2015, prin Serviciul Registratura al Instantei, parata a inaintat declaratia reclamantilor autentificata sub nr. 1628/12.08.2015 la Societatea Profesionala Notariala Mentor, Bucuresti prin care acestia renunta la judecata.
Potrivit art. 406 alin. 1 C.pr.civ., reclamantul poate sa renunte la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa.
In consecinta, fata de cererea reclamantilor instanta va lua act de renuntarea la judecata conform art. 406 alin. 6 C.pr.civ. potrivit caruia renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului care va fi judecat de instanta ierarhic superioara celei care a luart act de renuntare.
Vazand si dispozitiile art. 485 alin. 1 C.pr.civ. potrivit caruia, termenul de recurs este de 30 zile daca legea nu dispune altfel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act că reclamantii P. C., CNP_ si P. R. D., CNP_, ambii cu domiciliul în Bucuresti, Valea Argesului nr. 9, ., ., sector 6, în contradictoriu cu pârâta S.C. V. R. S.A, avand J_ si CUI_, cu sediul în Bucuresti, ., . 10, sector 2, renuntă la judecată.
Ia act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 30 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.
Pronunțată în ședința publică azi, 23.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER,
P. V. L. B. F.
Red. Jud. PVL
5 ex. 25.09.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9302/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Validare poprire. Încheierea nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
