Plângere contravenţională. Încheierea nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 747/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 16.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: E. C.
GREFIER: A. D. S.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul V. C. A. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul personal, lipsind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța verifică identitatea petentului care se legitimează cu cartea de identitate, după care, în baza disp. art. 131 C.proc.civ., raportat la dispozițiile art. 107 C.proc.civ. și la dispozițiile art. 101 din OG 15/2002, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în vederea formulării de probatorii.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune înscrisuri la dosar.
Instanța, în temeiul art. 255 raportat la dispozițiile art. 258 din Codul de procedură civilă, apreciind probele utile, pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei, încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție.
Instanța, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 din Codul de procedură civilă, urmează să amâne pronunțarea, motiv pentru care
DISPUNE
Amână pronunțarea la 23.01.2015.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. C.A. D. S.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR: 747
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: E. C.
GREFIER: A. D. S.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul V. C. A. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
Dezbaterile pe fondul cauzei s-au desfășurat în ședința publică de la 16.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la 23.01.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._, petentul V. C. A. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN a solicitat anularea procesului verbal . nr._ din data de 19.08.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției întrucât autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ i-a fost furat de peste trei ani, acesta formulând plângere penală care încă nu a fost soluționată.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, susținând că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea cerințelor impuse de lege.
A mai arătat intimata faptul că petentul, după înregistrarea plângerii penale, nu a solicitat radierea din evidențele Serviciului Public Comunitar – Direcția Permise și Înmatriculări Auto, astfel că acesta figurează în continuare ca și proprietar.
În drept: OG 2/2001, OG 15/2002, OUG 195/2001
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile de la dosar instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._ din data de 19.08.2014 întocmit de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. (f.3), petentului V. C. A. i-a fost aplicată, în baza art.8 alin.(2) din O.G. nr.15/2002, amendă contravențională în cuantum de 250 lei reținându-se că, în data de 19.08.2014, ora 07:50, pe DN 1 Km149+500m, Timișul de Sus, județul BV, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă contravențională prevăzută de art.8 alin.1 din același act normativ.
Din înscrisurile depuse la dosar (referat cu propunere de neîncepere a urmăririi penale data în dosar nr._/P/2011 de DGP București – Secția 8, Rezoluție de neîncepere a urmăririi penale dată în același dosar de Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București – f. 37-39) rezultă că în iunie 2013, petentul a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că a împrumutat numitului C. M. autoturismul marca Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_, pe care acesta refuză să-l mai înapoieze.
Prin rezoluția sus menționată s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz de încredere prev. de art. 213 Cod Penal. (f. 39).
Fiind învestită, potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține următoarele:
Sub aspectul legalității procesului – verbal, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În privința temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1 alin.1 lit. b, din același act normativ respectiv: persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Așadar, legiuitorul sancționează utilizarea autovehiculului în absența unei roviniete valabile și nu fapta persoanelor înscrise în certificatul de înmatriculare de a nu achita sau de a nu deține rovinietă valabilă.
În consecință, subiectul contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 din OG 15/2002 este conducătorul autoturismului pentru care nu se face dovada existenței unei roviniete valabile.
Întrucât constatarea contravenției s-a realizat cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate, petentul a fost identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Identificarea în baza de date a MAI generează o prezumție simplă că proprietarul autoturismului menționat în cartea de identitate a autovehiculului este și conducătorul acestuia la momentul săvârșirii contravenției, prezumție care poate fi răsturnată prin proba contrară.
Instanța reține că prin probele administrate, petentul nu a răsturnat această prezumție, întrucât nu a dovedit existența unor indicii temeinice în sensul că autoturismul nu se afla în posesia sa la data constatării contravenției.
Astfel, din referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale anterior amintit, rezultă că numitul C. M. a declarat în timpul cercetărilor că a primit autoturismul în anul 2009 împreună cu actele aferente în contul unei datorii pe care petentul ar fi avut-o față de acesta, că actele de vânzare cumpărare nu s-a putut perfecta întrucât autoturismul nu fusese achitat integral de către petent. A mai arătat că petentul nu i-a cerut să-i restituie autoturismul și că este de acord cu soluționarea amiabilă a litigiului.
Tot din referatul nr._/P/2011, întocmit de DGPMB București – Secția 8 reiese că petentul nu s-a mai prezentat la poliție și nu a mai depus noi probe în susținerea plângerii sale, care a fost finalizată printr-o soluție de neîncepere a urmăririi penale dată în temeiul art. 213 Cod Penal raportat la art. 10 lit. d C.proc.pen. (faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii).
În raport de situația de fapt mai sus reținută, instanța constată că probele administrate nu fac dovada că, la data săvârșirii contravenției reținute prin procesul-verbal contestat, respectiv 20.05.2014, autoturismul se afla în posesia numitului C. M. ci doar că la data audierii acestuia în anul 2013, acesta folosea bunul.
Prin urmare, instanța constată că în cauză petentul nu a reușit răsturnarea prezumției sus amintite, prin probarea ieșirii autoturismului din patrimoniul acestuia într-unul din modurile reglementate de art. 24 alin. 1 din Ordinul MAI 1501/2006 (dezmembrarea, casarea autoturismului, scoaterii definitive din România a autoturismului, declarării furtului acestuia, trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane).
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 potrivit căruia instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în vedere situația de fapt reținută și circumstanțele personale ale petentului, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Instanța apreciază că această modalitate de sancționare a contravenientului, este suficientă pentru atingerea scopurilor preventiv și educativ al sancțiunilor contravenționale.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să înlocuiască sancțiunea amenzii contravenționale cu avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul V. C. A. cu domiciliul ales în Calea Plevnei, nr. 141, ., ., sector 6, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cu sediul în București, .. 401A, sector 6, împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 19.08.2014.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale, cu avertisment.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. C.A. D. S.
Red./Dact./C.E./A.D.S./24.03.2015/4.ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 729/2015. Judecătoria... | Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 773/2015.... → |
|---|
