Plângere contravenţională. Încheierea nr. 18/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 18/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 6054/2015
Nr. unic dosar_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința Publică din data de 18.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. D.
GREFIER: M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect, plângere contravențională, privind pe petentul D. E. și pe intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ ,SSR-2-3.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul personal și asistat de avocat și martorul G. G., lipsind intimata.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Martorul se legitimează în fața instanței cu actul de identitate, datele de stare civilă ale acestuia, fiind consemnate în caietul grefierului.
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale, depoziția martorului, luată sub prestare de jurământ, fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocatul petentului solicită admiterea plângerii formulate având în vedere probele administrate în cauză și din care rezultă că petentul nu a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționat.
Instanța declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Pentru a delibera
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 29.05.2015
Pronunțată în ședință publică astăzi: 18.05.2015
PREȘEDINTE GREFIER
Nr. unic dosar:_
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6054
Ședința Publică din data de 29.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. D.
GREFIER: M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect, plângere contravențională, privind pe petentul D. E. și pe intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ ,SSR-2-3.
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 18.05.2015, fiind cuprinse în încheierea din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi 29.05.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.05.2014 petentul D. E. a formulat în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ emis de către DGPMB și a solicitat anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 16.05.2014, orele 10.45, circula cu autovehiculul cu număr de înmatriculare_ pe șoseaua Petricani către .. A arătat petentul că atunci când a ajuns pe șoseaua Petricani în dreptul imobilului cu nr. 46, a fost oprit de către un echipaj de poliție care a reținut în sarcina lui că nu ar fi oprit la trecerea de pietoni pentru a da prioritate unui pieton. Petentul a arătat că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina lui.
In drept, a invocat OUG nr. 195/2002 și OG nr. 2/2001.
In dovedirea plângerii, petentul a depus, în original, procesul-verbal de contravenție contestat și în copie, un set de înscrisuri (f. 4-5).
Prin serviciul registratură, intimata a formulat întâmpinare la data de 01.07.2014, prin care a solicitat respingerea plângerii petentului ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că la data de 16.05.2014, ora 10.42, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe șoseaua Petricani, nr. 46 și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea drumului public prin loc special amenajat și marcat corespunzător, pe sensul de mers al contravenientului, creând pericol de accident. A arătat intimata că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
In drept, a invocat dispozițiile art. 15 și 16 din O.G. nr. 2/2001, art. 135 lit. h din R.A.O.U.G. 195/2002.
În susținerea întâmpinării, intimata a depus la dosar înscrisuri, și anume cazierul auto al petentului.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială. A fost audiat martorul G. G..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele.
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 16.05.2014, s-a consemnat că, la această dată, petentul a condus autoturismul cu numărul (nr.) de înmatriculare_ pe . pe sensul de mers dinspre . ., iar la trecerea de pietoni situată în dreptul imobilului nr. 46, marcată și semnalizată corespunzător, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton aflat în traversare regulamentar pe sensul de mers al conducătorului auto care se afla singur în autoturism.
În drept, s-a apreciat că faptele întrunesc conținutul constitutiv al contravenției prevăzute de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. b din Codul rutier (C.rut.).
S-au aplicat petentului 4 puncte amendă, în cuantum de 340 lei și măsura reținerii permisului de conducere pe o durată de 30 de zile.
La rubrica „alte mențiuni” s-a înscris faptul că petentul nu are de făcut obiecțiuni.
Cu privire la aspectele de legalitate a procesului-verbal . nr. _ din data de 16.05.2014, instanța reține că acesta conține mențiunile prevăzute în mod imperativ de art. 17 din OG nr. 2/2001, privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, pentru stabilirea situației de fapt, instanța va reține, pe de-o parte, procesul-verbal de constatare a contravenției, care se bucură de o prezumție de veridicitate, susținut de proba cu cazierul auto al petentului, iar pe de altă parte, poziția procesuală a petentului, în sensul nerecunoașterii faptelor imputate.
În drept, instanța reține faptul că faptul că domeniul contravențional este supus aplicabilității art.6 CEDO, în latura sa penală, constituind o “acuzație in materie penală” atrăgând astfel incidența tuturor garanțiilor oferite de CEDO în materie penală. Așa cum a arătat Curtea “distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penală” (Hotărârea pronunțată în cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56). Astfel, faptul că în dreptul intern faptele care constituie contravenții au fost scoase în afara ilicitului penal, nu poate avea ca efect lipsirea petentului H. D. C. de dreptul de a beneficia de garanțiile oferite de art. 6 CEDO, în latura sa penală.
Pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter "penal" în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 29);
Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ, dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56).
În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special, iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 32).
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003);
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (paragr. 66-69 din Hotărârea A. împotriva României).
În speța de față, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată, precum și măsura reținerii permisului nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, acuzația care este adusă petentului V. D.-M. este o acuzație în materie penală ca și noțiune autonomă Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
În ceea ce privește prezumția de legalitate și temeinicie recunoscută proceselor-verbale întocmite de agenții statului, Curtea EDO a arătat că în principiu astfel de prezumții pot să aibă o valoare probatorie în procedura internă, însă acestea nu trebuie să aibă o valoare absolută. Astfel, deși, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției este recunoscută către instanță, aceasta nu poate înfrânge prezumția de nevinovăție, astfel cum este instituită de art. 6 paragraf 2 CEDO.
Pentru a forma convingerea instanței, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că petentul ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de constatare a contravenției, prezumția de legalitate și temeinicie a acestuia trebuie susținută și cu alte elemente probatorii, în vederea coroborării acestora.
În cauză, intimata a depus cazierul auto al petentului, din care reiese că acesta a fost sancționat contravențional de nenumărate ori, pentru fapte precum depășirea limitei legale de viteză, nefolosirea centurii de siguranță, lipsa ITP-ului valabil, nefolosirea luminii de întâlnire în timpul zilei și oprire neregulamentară. Cu toate acestea, faptul că petentul a fost sancționat contravențional pentru alte fapte decât cea din procesul-verbal contestat în cauza de față nu constituie nicio dovadă a faptului că petentul ar fi săvârșit contravenția care i s-a reținut în sarcină prin procesul-verbal . nr._/16.05.2014.
Ori, în afară de cazierul auto al petentului, intimata nu a făcut nicio dovadă a săvârșirii de către petent a faptei reținute în sarcina sa, cum ar fi o eventuală înregistrare video a contravenției descrise în procesul-verbal întocmit.
Pe de altă parte, depoziția martorului G. G. (fila 34) confirmă cele susținute de petent în plângere, astfel, martorul a declarat că nu a văzut că ar fi existat vreun pieton angajat în traversare în momentul în care autoturismul condus de petent a rulat pe trecera de pietoni atunci când el și martorul se deplasau pe șos. Petricani către ..
Prin urmare, instanța constată că probele administrate nu susțin prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției suficient ca să formeze convingerea instanței, mai presus de orice îndoială rezonabilă, cu privire la vinovăția petentului, astfel încât, în lumina considerațiilor expuse, apreciind că plângerea petentului este întemeiată, instanța urmează să o admită, să anuleze procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/16.05.2014, toate măsurile dispuse prin acesta urmând a rămâne fără suport juridic. Ca o consecință a anulării procesului-verbal de contravenție, instanța va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale și va înlătura sancțiunea complementară aplicată acestuia constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 30 de zile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul D. E., cu domiciliul în București, sector 3, Calea Călărașilor, nr. 307, ., .-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale . nr._/16.05.2014, încheiat de către intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA DE POLIȚIE RUTIERĂ ,SSR-2-3, cu sediul în București, sector 3, .. 9-15.
Dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale . nr._/16.05.2014, încheiat de către Direcția G. de Poliție a Municipiului București.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei.
Înlătură sancțiunea complementară aplicată petentului constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 30 de zile.
Prezenta sentință se atacă numai cu apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 2 București, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 29.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.jud.N.D/Tehnored. MI/2 ex./14.07.2015
| ← Reziliere contract. Sentința nr. 6467/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6088/2015. Judecătoria... → |
|---|
