Plângere contravenţională. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 183/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 183/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 183
Ședința publică din data de 09.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – P. O. E.
GREFIER –P. D.
Pe rol se află soluționarea civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul T. V. C. în contradictoriu cu intimata Poliția Locală Sector 2 București.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata prin consilier juridic, Safcenco A. care depune delegație de reprezentare la dosar, lipsind petentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și depunerea la dosar prin Serviciul Registratură, la data de 11.11.2013, de către intimată, a unui set de planșe fotografice, după care,
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal încheiat, arătând că agentul constatator s-a deplasat la locul faptei în urma unei sesizări telefonice. Mai precizează că, petentul nu a demonstrat contrariul celor menționate în procesul verbal de contravenție de către agentul constatator.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.02.2014, petentul T. V. C., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal de contravenție nr._/15.01.2014, iar în situația în care consideră că procesul verbal de contravenție este temeinic, solicită înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea cererii, petentul arată că la data de 15.01.2014, prin comunicarea din data de 23.01.2014 a fost înștiințat de către Poliția Locală Sector 2 București că a fost sancționat contravențional cu suma de 1500 lei, pentru că nu a respectat dispozițiile art. 21 lit. a din HGCMB nr. 124/2008, în sensul că la data de 14.12.2014, pe .. 11, sector 2, București, a parcat autoturismul cu nr. înmatriculare_ pe locul de parcare atribuit numitei L. A..
Arată petentul că sancțiunea aplicată este neîntemeiată motivat de faptul că la data menționată, avea mașina parcată pe . obstrucționa accesul posesorului locului de parcare și, mai mult, subliniază că nu avea cunoștință despre faptul că acel loc de parcare aparținea unei persoane anume.
Se mai precizează faptul că acel loc de parcare nu avea nicio mențiune, fie printr-un indicator, fie printr-un marcaj la nivelul parcării din care să rezulte că acel loc de parcare aparține unei persoane, fiind atribuit în mod legal.
În drept, cererea este întemeiată pe prevederile art. 31 din O.G. nr. 2/2001.
In susținerea cererii depune la dosarul cauzei înscrisuri.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând faptul ca procesul verbal este temeinic si legal întocmit, făcând dovada deplină a situației de fapt și de drept existente în cauză.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 21 lit. a, art. 22 alin 1 lit. b, HCGMB 124/2008, OG 2/2001.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr._/15.01.2014 petentul T. V. C. a fost sancționată contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 21 lit. a din HCGMB 124/2008 pentru că la data de 14.12.2014 a blocat accesul în parcare a unui alt autovehicul care avea autorizație de parcare. Petentului i s-a aplicat o amendă în cuantum de 1500 de lei.
Împotriva procesului verbal de contravenție comunicat petentului la data de 23.01.2014, aceasta a formulat plângere contravențională în termen de 15 zile de la comunicare.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul contator, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Petentul nu a negat situația de fapt, însă a invocat eroarea în care s-a aflat, necunoscând împrejurarea că locul de parcare era autorizat de ADP. Susținerea petentului este contrazisă de planșele foto întocmite la locul constatării contravenției de agentul constatator din care se observă că locul de parcare era semnalizat cu mențiunea ”loc plătit”.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este minimă, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Instanța are în vedere și faptul că autoturismul a ocupat locul de parcare al altei persoane în perioada nopții, împiedicând dreptul de folosință al persoanei îndreptățite, iar petentul a invocat o eroare în care nu se putea afla decât ca urmare a proprie sale culpe.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională privind pe petentul T. V. C. identificat cu CNP –_, cu domiciliul ales la Av. D. din Călărași, .. 9, J. Călărași în contradictoriu cu intimata Poliția Locală Sector 2 București cu sediul în sector 2, București, P., nr. 27, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, depus la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9.01.2015.
Președinte, Grefier,
P. O. E. P. D.
Red.dact.jud. OEP/4ex/28.01.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 181/2015. Judecătoria SECTORUL... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 192/2015. Judecătoria... → |
|---|
