Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 10646/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 19.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. C. D. G.
GREFIER: Ț. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul S.C. I. L. ROMANIA IFN S.A. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.
La ambele apeluri nominale făcute ședință publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Instanța dispune rectificarea citativului, în sensul că denumirea petentei este „S.C. I. L. Services S.R.L.” și nu „S.C. I. L. ROMANIA IFN S.A.” așa cum apare în fișa dosarului.
În temeiul art. 131 C.pr.civ. raportat la art. 10 indice 1 din O.G. nr. 15/2002, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.pr.civ., instanța estimează durata cercetării procesului la un termen.
În baza art. 258 raportat la art. 255 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru intimată și proba foto, pe care le consideră ca fiind utile și concludente, putând duce la soluționarea cauzei.
Instanța, în baza art. 22 alin. (4) C.pr.civ., califică excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională drept o apărare pe fond (motiv al plângerii contravenționale), urmând a fi avută în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de invocat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.07.2015 sub nr._, petenta I. L. Services S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal . nr._ din 29.06.2015 întocmit de intimată.
În motivare, petenta a invocat prescripția dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, arătând că fapta a fost constatată la data de 24.01.2015, iar potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002 procesul verbal se întocmește și se comunică în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, astfel că se impune anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la sancțiunea aplicată.
Pe fond, petenta a arătat că procesul verbal este nelegal și netemeinic întrucât la data săvârșirii contravenției nu deținea posesia sau folosința asupra vehiculului menționat în actul contestat, astfel că nu îi revenea obligația de a achita tariful pentru rovinietă. Aceasta a menționat că în perioada 24.09.2013 și 25.02.2015, prin urmare și la data săvârșirii contravenției, autovehiculul se afla în detenția utilizatorului P. M. G. în baza contractului de leasing încheiat cu aceasta, astfel că I. L. Services S.R.L. nu avea calitatea de utilizator la data de 24.01.2015.
A mai precizat petenta că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii contravenționale a acesteia întrucât calitatea de utilizator la momentul săvârșirii contravenției o avea utilizatorul și nu finanțatorul din contractul de leasing, nefiind întrunită nici condiția săvârșirii faptei cu vinovăție.
În concluzie, petenta a solicitat anularea procesului verbal atacat ca urmare a constatării faptului că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) și e), art. 7, art. 8, art. 10 și art. 10ind1 din O.G. nr. 15/2002, art. 2 lit. c) din Directiva 1999/62/CE, art. Teza II, art. 31, art. 34 din O.G. nr. 2/2001, art. 6 pct. 34 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 1 alin (1), art. 18 din O.G. nr. 51/1997, art. 7 alin. (1) pct. 8 C.fisc., art. 411 alin. (2),art. 223, art. 453 alin. (1) C.pr.civ..
În dovedirea cererii, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în copie, următoarele: procesul verbal . nr._ din 29.06.2015, dovada comunicării acestuia, ordin de plată, contract de leasing operațional nr._/24.09.2013, anexa 1, contract de novație prin schimbare de locatar, proces verbal de predare primire, carte de identitate vehicul, proces verbal de sechestru, proces verbal de predare primire,extras O.N.R.C., certificat constatator (filele 8-40).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, în conformitate cu prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum reiese din chitanța atașată în original (fila 7).
La data de 21.08.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că, la data de 24.01.2015, pe DN29 Km31+289m, pe raza localității Baisa, județul B., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând I. L. Services S.R.L., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 29.06.2015, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._.
Intimata a arătat că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind semnat olograf, și îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 și O.G. nr. 2/2001.
Aceasta a solicitat înlăturarea excepției prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională având în vedere prevederile art. 9 alin. (8) din O.G. nr. 15/2002 în forma în vigoare în prezent precum și faptul că aplicarea amenzii sancțiunii amenzii se prescrie în termen de 6 luni de la constatare, potrivit art. 13 din O.G. nr. 2/2001.
Intimata a arătat că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fiind semnat olograf, și îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 și O.G. nr. 2/2001, astfel că se impune respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic întocmit.
A mai precizat intimata că orice schimbare a proprietarului sau utilizatorului autovehiculului devine opozabilă doar după înscrierea în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
Aceasta a menționat că în cazul transmiterii dreptului de proprietate, datele noului proprietar se înscriu în evidențe simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr. 15/2002, O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 455/2001, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În dovedirea susținerilor formulate, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus în copie, următoarele: fotografia autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ din data de 24.01.2015, legitimația agentului constatator, dovada comunicării procesului verbal.
La data de 08.09.2015, petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat înlăturarea ca neîntemeiate a apărărilor intimatei și constatarea intervenirii prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, procesul verbal nefiind întocmit în termen de 1 lună de la data constatării faptei prin intermediul mijloacelor specifice, ci mai târziu, la data interogării bazei de date de către agentul constatator.
A mai precizat petenta că la data săvârșirii contravenției aceasta nu deținea posesia și folosința asupra autovehiculului menționat în procesul verbal, aceste atribute aparținând utilizatorului de la acel moment, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar.
De asemenea, petenta a solicitat să fie înlăturate ca neîntemeiate susținerile intimatei potrivit cărora aceasta avea la momentul săvârșirii contravenției calitatea de proprietar înscris în evidențe, astfel că îi revenea obligația achitării tarifului pentru rovinietă. Petenta a arătat că obligația înscrierii calității de proprietar nu îi revenea, această fiind în sarcina noului proprietar.
A mai precizat că nu sunt incidente prevederile art. 24 din Ordinul 1501/2006, înmatricularea fiind continuă, astfel că nu avea obligația de a radia vehiculul.
Astfel, petenta a solicitat constatarea intervenirii prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională și anularea procesului verbal atacat, cu exonerarea de la plata amenzii aplicate prin acesta, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Au fost atașate înscrisuri, și anume contractul de vânzare cumpărare și procesul verbal de predare primire, ambele din data de 10.04.2015 (filele 56-63).
La data de 19.10.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru intimată și proba foto, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 C.pr.civ., considerând că aceste probe sunt utile și concludente, putând duce la soluționarea cauzei.
În baza art. 260 alin. (2) C.pr.civ., instanța a administrat probele la același termen.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt,
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 29.06.2015 întocmit de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. (fila 8), petenta I. L. SERVICES S.R.L. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, constatându-se că la data de 24.01.2015, ora 16.03, pe DN29, la km31+289m, în localitatea Baisa, județul B., vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (32) din același act normativ în forma în vigoare la data aplicării sancțiunii.
Proba se face cu foto 005301____ (fila 50).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 29.06.2015 nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actul a fost încheiat în lipsa contravenientului și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.
Autovehicul menționat în procesul verbal contestat, având nr. de înmatriculare_, potrivit cărții de identitate a vehiculului (fila 25) și talonului de înmatriculare (fila 25), a făcut obiectul contractul de leasing nr._ din 24.09.2013 încheiat cu utilizatorul P. M. G. (filele 12-16).
Acest contract a fost încheiat ca urmare a contractului de novație prin schimbare de locatar nr._ din 24.09.2013 (filele 19-22), în care utilizatorul P. M. G. avea calitatea de cesionar, cedent fiind utilizatorul inițial C. A..
La data de 24.09.2013, cedentul C. A. a predat autovehiculul cesionarului P. M. G., astfel cum reiese din procesul verbal de predare primire (filele 23-24).
Prin procesul verbal de sechestru încheiat la data de 18.02.2015 (filele 27-28), executorul judecătoresc a procedat la aplicarea sechestrului asupra autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ .
Ulterior, la data de 25.02.2015, autovehiculul menționat a fost predat intimatei pe bază de proces verbal de predare-primire (fila 29).
Prin contractul de vânzare din data de 10.04.2015, autovehiculul a fost vândut și predat cumpărătorului F. F. A., astfel cum reiese din contractul de vânzare și procesul verbal de predare-primire atașate de petentă (filele 56-63).
În drept,
Instanța va analiza în primul rând dacă plângerea contravențională a fost introdusă în termen, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora analiza legalității și temeiniciei procesului verbal, precum și pronunțarea asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării, se vor face numai după ce instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen.
În ceea ce privește termenul în care trebuie făcută plângerea contravențională, se reține, potrivit art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, că aceasta se poate face în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Astfel, termenul de 15 zile curge fie de la data înmânării procesului verbal contravenientului ce a fost de față la întocmirea acestuia, fie de la comunicarea acestuia potrivit dispozițiilor legale contravenientului ce nu a fost de față la întocmirea actului sau celui care a refuzat primirea actului.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 29.06.2015 nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actul a fost încheiat în lipsa contravenientului și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR. Având în vedere aceste aspecte, procesul verbal trebuia comunicat petentului conform prevederilor legale în vigoare la acel moment.
Astfel, conform art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Instanța reține că procesul verbal contestat a fost comunicat în mod legal petentei la data de 08.07.2015 (filele 9, 48).
În consecință, plângerea contravențională formulată la data de 22.07.2015 este legal introdusă.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal pe baza probelor administrate și a declarațiilor părților.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal, se reține că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, astfel cum prevede art. 7 din O.G. nr. 2/2001. Aceste motive de nulitate pot fi constatate și din oficiu, potrivit tezei finale a aceluiași articol.
Instanța reține că petenta nu a invocat vreunul din motivele de nulitate a procesului verbal prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, sub aspectul legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale în vigoare, nefiind identificate motive de nulitate ce ar putea atrage ineficacitatea procesului-verbal.
Referitor la intervenirea prescripției dreptului de a aplica sancțiunea contravențională, se are în vedere faptul că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, astfel cum prevede art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Cu toate acestea, în cauză sunt incidente prevederile derogatorii din O.G. nr. 15/2002 întrucât acestea sunt mai favorabile contravenientului, având în vedere faptul că prevăd un termen de prescripție mai scurt.
Aplicarea legii contravenționale mai favorabile se impune în baza prevederilor art. 15 alin. (2 ) din Constituția României.
Se are în vedere că intră în sfera noțiunii de lege mai favorabilă prevederile legale care se referă la conținutul constitutiv al contravenției, tipul și cuantumul sancțiunilor ce pot fi aplicate, precum și normele care reglementează condițiile în care poate fi angajată răspunderea, inclusiv cele referitoare la prescripția aplicării sancțiunilor.
De asemenea, prin efectele sale, prescripția înlătură răspunderea contravențională, având semnificația unei renunțări a statului la dreptul de a mai aplica pedeapsa pentru o faptă săvârșită, cu condiția trecerii unui anumit termen de la data săvârșirii acesteia.
Instanța reține că potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, în forma aflată în vigoare la data săvârșirii contravenției (aplicabilă în baza principiului aplicării legii contravenționale mai favorabile), în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În procesul verbal atacat, întocmit la data de 29.06.2015, se reține că la data de 24.01.2015, ora 16.03, pe DN29, la km31+289m, în localitatea Baisa, județul B., vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Tot în cuprinsul procesului verbal se reține că a fost încheiat în lipsa contravenientului și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.
Astfel, instanța reține că săvârșirea contravenției a fost constată prin intermediul mijloacelor tehnice omologate la data de 24.01.2015, dată la care autovehiculul menționat în procesul verbal atacat a fost fotografiat prin intermediul sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.
Faptul că baza de date a fost interogată de agentul constatator la data întocmirii procesului verbal – 29.06.2015 – nu este de natură a conduce la concluzia că aceasta este data constatării contravenției.
În acest sens se are în vedere faptul că agentul constatator întocmește procesul verbal de sancționare a contravenției pe baza interogării unui sistem informatic prin intermediul căruia se constată la data săvârșirii faptei comiterea acesteia, capturile foto realizate fiind folosite ca mijloace de probă.
Prin urmare, la data întocmirii procesului verbal atacat dreptul de a aplica sancțiunea contravențională era prescris, nefiind respectat termenul de 30 de zile de la data constatării faptei pentru întocmirea procesului verbal.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține, prin raportare la probatoriul administrat în cauză, că petenta a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal.
Potrivit art. 8 din O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, în vigoare la data întocmirii procesului verbal, că fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Articolul 7 din același act normativ stabilește că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
În ceea ce privește noțiunea de „utilizator” în acest domeniu, aceasta este definită de prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 15/2002, potrivit cărora sunt utilizatori persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România sau în alte state.
Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că va avea calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare care are în proprietate sau poate folosi autovehiculul în baza unui drept legal.
Prin urmare, pentru a fi angajată răspunderea contravențională nu este suficient ca persoana fizică sau juridică să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare, ci este necesar ca aceasta să fie titulara dreptului de proprietate sau a unui alt drept care să-i permită folosirea autoturismului pentru care este necesară achitarea tarifului de utilizare.
În cauză, la data săvârșirii contravenției, o altă persoană decât petenta exercita asupra autovehiculului menționat în procesul verbal un drept care să îi permită folosirea autoturismului pentru care este necesară achitarea tarifului de utilizare, și anume utilizatorul menționat în contractul de leasing.
În acest sens se are în vedere că în cazul unei operațiuni de leasing o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, potrivit art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997.
Din momentul încheierii contractului de leasing și până la expirarea acestuia și reintrarea în posesia bunului, locatorul/finanțatorul este exonerat de orice răspundere față de terți pentru prejudiciile provocate prin folosința bunului, fapta sau omisiunea locatarului/utilizatorului, conform art. 18 din O.G. nr. 51/1997.
Instanța reține că prin încheierea unui contract de leasing se transferă locatarului (utilizatorului) riscurile și beneficiile dreptului de proprietate.
Mai mult, conform art. 6 pct. 34 din O.U.G. nr. 195/2002, deținătorul mandatat este persoana fizică sau juridică care folosește un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere.
Astfel,potrivit probelor administrate în cauză, petenta nu poate fi considerată utilizator în înțelesul art. 1 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 15/2002, întrucât aceasta nu avea la data săvârșirii contravenției dreptul de a folosi autovehiculul menționat în procesul verbal.
D. urmare, nu poate fi angajată răspunderea contravențională a acesteia, întrucât, la data de 24.01.2015, utilizatorul menționat în contractul de novație prin care s-a schimbat locatarul în contractul de leasing nr._ avea obligația achitării tarifului de utilizare.
Instanța reține că, potrivit prevederilor art. 1 din O.G. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată de lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau după caz, hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului București sau sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.
Instanța apreciază că în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, descrise anterior, nu se poate reține o culpă a petentei la săvârșirii contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. 15/2002, întrucât acesta nu avea, la data săvârșirii contravenției obligația de a achita tariful de utilizare.
Așadar, contravenției sancționate prin procesul verbal ce face obiectul prezentului dosar îi lipsește unul din elementele constitutive, subiectul activ al contravenției nefiind cel arătat în procesul verbal.
Fapta reținută în sarcina petentei nu este tipică, neexistând corespondență între comportamentul acesteia și modelul abstract descris prin norma de incriminare.
În ceea ce privește faptul că petenta apare în continuare ca titular al înmatriculării, deși autovehiculul a fost vândut la data de 10.04.2015, ulterior săvârșirii contravenției sancționate prin procesul verbal atacat, se reține că potrivit art. 11 alin. (4) din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar.
Contrar celor susținute de intimată prin întâmpinare, instanța reține că pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea contravențională a noului proprietar în temeiul prevederilor art. 101 alin. (1) pct. 4 din O.U.G. nr. 195/2002.
De asemenea, dispozițiile art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor prevăd ca transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza mai multor documente, printre care se regăsește și solicitarea făcută de noul proprietar în acest sens.
Fostul proprietar are, potrivit dispoziții legale menționate anterior, obligația de a preda documentele de identitate ale autovehiculului, de a semna fișa de înmatriculare a vehiculului, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale și de a depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, situație în care nu mai este necesară depunerea fișei de înmatriculare.
Împrejurarea că actualul proprietar nu a depus diligențele necesare în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în conținutul cărții de înmatriculare și în cuprinsul bazelor de date corespunzătoare nu-i este imputabilă petentei, neputând fi angajată răspunderea acesteia pentru conduita pasivă a cocontractantului.
Instanța apreciază că vânzarea autovehiculului la data de 01.04.2015 nu are relevanță asupra soluției date în cauză, aceasta fiind ulterioară săvârșirii contravenției.
Față de cele constatate, având în vedere că s-a constatat că la data întocmirii procesului verbal dreptul de a aplica sancțiunea contravențională era prescris, precum și faptul că procesul verbal ce face obiectul prezentului dosar este netemeinic, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petentă și va anula procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 29.06.2015 de către intimată.
Pe cale de consecință, petenta va fi exonerată de sancțiunile aplicate prin acest proces verbal, și anume amenda în sumă de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de petenta S.C. I. L. Services S.R.L., cu sediul în București, sector 2, .. 61-63, ./6538/2008, C.U.I._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICE – CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, având J_, C.U.I._.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 29.06.2015 de către intimată.
Exonerează petenta de plata amenzii în sumă de 250 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. C. D. G. Ț. A.
Red./Tehn./B.C.D.G./4 ex./17.11.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 20/2015. Judecătoria... | Evacuare. Încheierea nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
