Plângere contravenţională. Sentința nr. 2001/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2001/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 2001/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.2001
Ședința publică din data de 20.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. N. C.
GREFIER: M. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul A. M. I. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – SECȚIA 24.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
În ședință publică, instanța procedează la legitimarea petentului A. M. I. care prezintă carte de identitate având CNP:_, . nr._.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Constatând că proba cu înscrisuri este concludentă, utilă, putând duce la soluționarea pricinii, instanța, potrivit art.258 c.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisuri. Cu privire la cererea de înscriere în fals, având în vedere specificul cauzei, instanța învederează petentului că aspectele invocate vor fi analizate la momentul pronunțării fondului cauzei, cererea de înscriere în fals confundându-se cu acesta.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cercetarea judecătorească închisă și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Petentul având cuvântul, arată că pe data de 02.07.2014 a fost oprit în trafic, pe motivul că a folosit tefefonul la volan.
Precizează că solicită anularea procesului verbal, conform art.17 din Ordonanța 2/2001, întrucât lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Depune la dosar, în original, procesul verbal de sancționare, fila 34, unde se observă lipsa semnăturii. Completează că în întâmpinare intimata a menționat că procesul verbal îndeplinește condițiile de formă, implicit că are semnătura agentului constatator.
Mai mult, învederează petentul, în procesul verbal depus de intimată, se observă mențiunea „regretă”, ceea ce nu apare în procesul verbal primit de către petent și depus la dosar, la prezentul termen de judecată.
Instanța, conform art. 394 c.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 18.06.2014 sub nr._, petentul A. M.-I. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata în contradictoriu cu intimata DGPMB – BRIGADA RUTIERĂ a solicitat instanței să dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/02.06.2014 și exonerarea de la plata amenzii și restituirea carnetului de conducere.
În motivare, petentul a arătat că nu este vinovat pentru săvârșirea faptei imputate – utilizarea telefonului mobil fără dispozitivul mâini libere; a arătat că procesul-verbal este nul absolut pentru că nu a fost semnat de agentul constatator. A mai menționat că procesul-verbal depus de agenții statului are un conținut diferit față de cel întocmit în realitate, înscriindu-se în fals.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La data de 01.10.2014, intimata a formulat și depus la dosar, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca netemeinică și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, ca valabil încheiat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 17 din OG nr.2/2001 și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța, potrivit art. 258 raportat la art.260 c.pr.civ., a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 02.06.2014, petentul A. M.-I. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 170 lei pentru că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ în timp ce vorbea la telefonul mobil fără a avea dispozitivul mâini libere (procesul-verbal CP/_/02.06.2014).
Este adevărat că procesul-verbal de sancționare depus de intimată are un conținut diferit față de originalul prezentat la acest termen de judecată, motiv pentru care va fi avut în vedere cel din urmă înscris, întrucât reflectă mențiunile efectuate de agentul statului la momentul întocmirii procesului-verbal. Sub acest aspect, cererea de înscriere în fals rămâne fără obiect, dându-se valență principiului eficienței actului juridic de sancționare.
Instanța are în vedere faptul că fapta a fost constatată prin propriile simțuri ale agentului constatator, iar acesta, în activitatea depusă, este învestit cu exercițiul autorității de stat și este supus unor sancțiuni de natură disciplinară și/sau penală.
Instanța a avut în vedere decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza I. P. c. României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
Aceasta a statuat că implicațiile concrete ale procedurii asupra reclamantului din cauza I. P. se rezumau la obligativitatea achitării unei amenzi într-un cuantum redus, de aproximativ 50 Euro și suspendarea dreptului de a conduce, fără a exista posibilitatea de a fi înlocuită cu o sentință privativă de libertate în caz de neplată (A., par. 52). Astfel, Curtea a concluzionat că în situația din cauza I. P. autoritățile naționale, dând prioritate prezumției de legalitate și validitate a procesului-verbal în defavoarea prezumției de nevinovăție, au respectat garanțiile art. 6 din Convenție.
Față de aceste aspecte semnalate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru miza redusă din prezenta cauză, fără a exista posibilitatea înlocuirii amenzii cu o sentință privativă de libertate în caz de neplată, instanța apreciază că prezumția de legalitate și valabilitate a procesului-verbal de contravenție este prioritară față de prezumția de nevinovăție a petentului.
În plus, instanța a avut în vedere și Hotărârea în cauza N. G. din data de 03.04.2012 (cererea nr._/05) în care Curtea a relevat că este cert că, instanțele naționale așteaptă ca petenții să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de către agenții constatatori și nu este mai puțin adevărat că această abordare era justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței.
Față de acestea, în lipsa unui probatoriu convingător propus de petent, instanța apreciază în favoarea celor reținute de intimată.
În drept, analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției din prisma legalității, se constată că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor 17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii, mențiuni a căror lipsă ar atrage sancțiunea nulității actului constatator.
Critica petentului în sensul că procesul-verbal nu a fost semnat de agentul statului este neîntemeiată, în considerarea faptului că cercetarea înscrisului reflectă opusul acestei susțineri. Chiar dacă agentul statului a aplicat semnătura în afara rubricii destinate în acest sens nu este suficientă pentru a se reține că acesta nu și-a însușit conținutul procesului-verbal.
Văzând probatoriul administrat și analizând circumstanțele reale și personale din cauză, reține că faptele pentru care a fost sancționat petentul sunt dintre cele cu un grad de pericol social concret moderat, iar petentul s-a remarcat în sens negativ. Regula în materia sancțiunilor contravenționale este aplicarea minimului sancțiunii când fapta se încadrează în prescripțiile legale, iar excepțional, dacă se impune, aplicarea avertismentului, pentru fapte ale căror pericol social este redus sau alte circumstanțe reale sau personale de acest gen există, respectiv sancționarea graduală, spre maximul special al amenzii, în funcție de circumstanțele agravante incidente.
Față de acestea, ținând cont că faptele petentului sunt contravenții de pericol, prin săvârșirea faptei putându-se produce consecințe negative sănătății și integrității corporale ale persoanei, ținând cont de atitudinea procesuală a petentului care nu a recunoscut săvârșirea faptei, apreciază că sancțiunea aplicată la nivelul minimului special al amenzii este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, prin fapta petentului aducându-se atingere ordinii și valorilor sociale ocrotite prin sancționarea contravenției, iar scopul sancțiunii contravenționale poate fi realizat prin aplicarea acestor amenzi și a sancțiunii complementare.
Pentru toate cele expuse,instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea, formulată de petentul A. M. I. având CNP:_ cu domiciliul în orașul B., ., județul Ilfov în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – SECȚIA 24 cu sediul în București, .-30, sector 5, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea va fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. N. C. M. C.
Red./tehred./A.N.C./M.C./5ex./20.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2164/2015.... | Întoarcere executare. Sentința nr. 1994/2015. Judecătoria... → |
|---|
