Plângere contravenţională. Sentința nr. 295/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 295/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 295/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 295
Ședința publică din data de 13.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. H.
Grefier: C. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe petenta . contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU- COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns petenta prin reprezentant N. T. și intimata prin consilier juridic.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care
Se procedează la legitimarea reprezentantului petentei, acesta fiind identificat cu carte de identitate, datele acestuia fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.
Se comunică un exemplar al răspunsului la întâmpinare intimatei prin consilier juridic.
Instanța pune în discuție competența instanței.
Părțile arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la competența instanței.
În temeiul art. 131 alin. 1 rap. la art. 94 pct.4 C.pr.civ. rap. la art. 32 alin. 1 O.G. nr. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța pune în discuție încuviințarea probelor.
Petenta prin reprezentant solicit încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimata prin consilier juridic solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și planșe foto.
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind că este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului
Instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Părțile prin reprezentanți estimează durata procesului la o zi.
În temeiul art. 238 C.pr.civ., instanța estimează durata cercetării procesului la o zi, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil.
În temeiul art. 244 alin. 1 C.pr.civ., instanța constată terminată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.
Petentul prin reprezentant solicită admiterea plângerii pentru două aspect: primul motiv ar fi că fapta descrisă în procesul verbal nu a existat și al doilea modalitatea în care a fost încheierea procesului verbal nu reflectă adevărul. Cu privire la primul punct se arată că în niciun act încheiat de intimată nu este consemnat faptul că au constatat, măsurat, verificat în vreun fel o eventuală emisie de pulbere în atmosferă de natură să polueze atmosfera sau mediul înconjurător, nefiind menționat nicăieri acest lucru și nu are cunoștință de ce au fost sancționați că nu au luat măsuri de prevenire.
Cu privire la modalitatea de încheierea procesului verbal, arată reprezentantul petentei că acesta conține date neadevărate constând în următoarele: în procesul verbal este menționat faptul că acesta a fost încheiat la sediul petentei, fapt neadevărat. Însăși din conținutul procesului verbal reiese faptul că la rubrica “ obiecțiunii” este menționat că acesta nu este de față. În al doilea rând la rubrica “ obiecțiuni “ nu este menționată decât denumirea petentei, restul mențiunilor fiind barate; la rubrica “ martor “ pentru a dovedi faptul că petenta a refuzat să semneze, nu este menționată nici o persoană. La rubrica constatării pagubelor este menționat în procesul verbal “ disconfort reclamat” și se consideră că nu poate fi luat de bun atâta vreme cât acesta nu a fost constatat.
Intimata prin consilier juridic având cuvântul arată că tocmai acest lucru s-a constat că nu existau plase de protecție și pentru acest lucru au fost amendați, nici nu s-a monitorizat calitatea aerului, fiind amendați cu cea mai mica amendă, fiind constatate trei fapte. Consideră intimata că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, motiv pentru care se solicit respingerea plângerii și să se țină cont de cele menționat în întâmpinarea depusă la dosar.
Instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.08.2014, sub nr._, petenta . în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/01.07.2014.
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 de lei, potrivit dovezii de la f. 32.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că execută lucrări de construcții pentru „Reconstrucția, reamenajarea, modernizarea și echiparea Spitalului Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular F.”, șantier situat în sector 2, .. În urma reclamației unui vecin, s-au deplasat comisari din cadrul intimatei la data de 11.06.2014, fiind întocmite următoarele acte: nota de constatare nr. 259/11.06.2014, procesul-verbal . nr._/01.07.2014 și procesul-verbal de afișare din 22.07.2014. S-a arătat că agenții nu au constatat emisii de pulberi în atmosferă și nu au efectuat determinări care să indice faptul că activitatea din șantier este de natură să aibă un impact negativ asupra mediului înconjurător, incinta șantierului era îngrădită de un gard de panouri compacte, cu înălțimea de 2,6 m care asigura protecția necesară față de lucrările de excavație ce operau la cota -6m și nu erau emanate pulberi în atmosferă. S-a mai arătat că activitatea de excavație nu este una generatoare de deșeuri, iar cantitățile de pământ rezultate sunt încărcate direct în mijlocul de transport. Pentru evidența deșeurilor, au fost încheiate următoarele contracte de prestări servicii: pentru deșeuri inerte, contractul nr. 41/07.01.2008 și actul adițional nr. 8/03.01.2014 încheiat cu . și pentru deșeurile nepericuloase, contractul de prestări servicii nr. 1334/18.02.2011, încheiat cu . EXPORT SRL. Petenta a mai arătat că zona este circulată astfel că este puțin probabil să nu se fi găsit un martor care să semneze procesul-verbal. S-a mai arătat că au fost respectate măsurile solicitate de intimată prin nota de constatare, iar importanța lucrărilor și dificultatea executării acesteia, justifică anularea amenzii contravenționale.
În drept, au fost invocate disp. art. 31 alin.1 OG nr. 2/2001.
În susținerea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus, în copie certificată cu originalul, un set de înscrisuri (f. 8-22, 33-44).
Intimata a formulat întâmpinare depusă la dosarul cauzei la data de 15.10.2014 prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal încheiat.
În fapt s-a arătat că în urma unei sesizări depuse de trei proprietari de apartamente ale căror proprietăți au fost acoperite cu praf și moloz provenite din demolare, o echipă s-a deplasat în data de 10.06.2014 la șantierul unde se executau lucrări de construcție de către petentă astfel că s-a constatat că lucrările se desfășoară în baza autorizației de construire nr. 31/_/31.01.2013 cu durată de execuție de 48 luni, fiind construite clădiri P+6 și P+4 și o parcare subterană, că nu se ține evidența gestiunii deșeurilor conform HG nr. 856/2002, că nu se făcea colectarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitate și nu existau containere pentru depozitarea acestora, că nu existau plase de protecție pentru reținerea pulberilor generate în timpul lucrărilor realizate în cadrul șantierului de construcții, că nu s-au făcut măsurători ale nivelului de zgomot și nu s-au putut prezenta monitorizări ale emisiilor de pulberi în atmosferă. Nota de constatare a fost semnată cu obiecțiuni în sensul că „lucrările executate la momentul controlului, respectiv excavație pământ, nu erau generatoare de deșeuri”. S-a arătat că plasele de protecție sunt pentru prevenirea impactului asupra mediului înconjurător, iar lipsa acestora duce la încălcarea Legii nr. 104/2011, iar agenții au constatat că activitatea din șantier este de natură să aibă un impact negativ asupra mediului înconjurător. Existența panourilor de beton nu este suficientă pentru reținerea prafului și a pulberilor, iar acestea erau doar pe o parte a șantierului, iar activitatea de excavație este generatoare de deșeuri. S-a mai arătat că la momentul controlului, petenta nu a putut face dovada contractelor de prestări servicii. Intimata a mai arătat că procesul-verbal a fost întocmit în mod legal în lipsă, faptele fiind în mod corect individualizate
În drept au fost invocate disp. art. 205-206 C.pr.civ., OG nr. 2/2001, Legea nr. 104/2011, Legea nr. 211/2011, HG nr. 856/2002.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a atașat la dosarul cauzei, în copie certificată de parte, un set de înscrisuri (f. 59-69)
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare, depus la dosarul cauzei la data de 09.01.2015 prin care a arătat că în nota de constatare nu se precizează nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă, că intimata trebuia să constate fapta, iar nu să menționeze o pagubă reclamată. S-a mai arătat că deși în nota de constatare se menționează lipsa colectării selective a deșeurilor, măsura a fost îndeplinită imediat de către societate, iar evidența gestiunii deșeurilor a fost întocmită însă pe un formular asemănător tipizatului din HG nr. 856/2002.
În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/01.07.2014 petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea a trei fapte prev. de art. 79 alin. 2 lit. b Legea nr. 104/2011, art. 14 alin.1, respectiv art. 49 alin. 1 Legea nr. 211/2011, reținându-se că la data de 10.06.2014, ora 13:00, nu s-a supus tuturor procedurilor legale care conduc la prevenirea sau reducerea impactului asupra aerului, constatându-se că se executau în cadrul șantierului construcții, și anume lucrări de excavație, fără să fie montate plase de protecție pentru reținerea pulberilor. S-a mai reținut că nu se făcea colectarea selectivă a deșeurilor, existând împrăștiate pe sol deșeuri valorificabile de hârtie, carton, plastic, deșeuri metalice și că nu existau în locație nici containere pentru deșeuri, fiind încălcate prevederile art. 14 alin.1 Legea nr. 211/2011. La data de 11.06.2014, ora 11, s-a constatat că nu se ține evidența gestiuni deșeurilor din 2013 până în prezent, conform HG nr. 856/2002, încălcându-se art. 49 alin. 1 Legea nr. 211/2011.
Procesul-verbal menționat a fost întocmit pe baza notei de constatare nr. 259/11.06.2014.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Sub aspectul legalității, instanța apreciază că procesele-verbale au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale incidente, prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel instanța constată că procesele-verbale contestate conțin toate mențiunile prev. de art. 17 OG nr. 2/2001 și anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Nu se va reține susținerea petentei în sensul că procesul-verbal a fost întocmit în mod nelegal în lipsa sa, nefiind semnat de un martor. Potrivit prevederilor legale un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor poate fi întocmit în lipsă, în acest caz incumbând agentului constatator anumite obligații. Instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit la punctul de lucru al petentei, nefiind semnat nici de contravenient, nefiind de față reprezentantul legal, nici de un martor, în conformitate cu prevederile art. 19 OG nr. 2/2001, fiind specificat faptul că persoanele de față la întocmirea procesului-verbal nu pot avea calitatea de martori. Instanța reține că deși la fața locului erau persoane, potrivit susținerilor petentei, acestea nu pot fi obligate să aibă calitatea de martor asistent. Totodată, instanța observă că martorul asistent ar fi atestat faptul că procesul-verbal a fost întocmit în lipsă, aspect necontestat de petentă.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea stabilită pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prev. de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată de probe de către contravenient, conform disp. art. 269-270 C.pr.civ.. În plus, instanța constată că în cazul de față procesul-verbal a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri de către agenții din cadrul intimatei.
Reținând prezumția de autenticitate și veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în sistemul nostru și considerând că legislația contravențională română este calificată „penală” în înțelesul european autonom al CEDO, instanța constată că Curtea Europeană a Drepturilor Omului precizează că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar, în materie penală, obligă statele să nu depășească o anumită limită.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, este întemeiat a aprecia că una din limitele până la care trebuie să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența unor probe propuse de către petent, de natură să răstoarne această prezumție, plângerea va fi respinsă.
Potrivit art. 79 alin.2 lit. b Legea nr. 104/2011, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea obligației de a se supune tuturor procedurilor și cerințelor legale care conduc la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului înconjurător și a mediului ca întreg.
Instanța reține că petenta a împrejmuit spațiul de desfășurare a lucrărilor cu plasă de protecție, astfel cum reiese din adresa din 07.07.2014, iar apoi au fost efectuate determinări privind nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă la data de 21.07.2014. Plasa asigură un scut împotriva prafului și a molozului, asigurând protecția pietonilor și a proprietarilor din jurul șantierului. Din raportul de încercare nr. 667/PA/31.07.2014 reiese că au fost efectuate determinări în două puncte învecinate șantierului, fiind înregistrată o concentrație de poluanți în aerul înconjurător de 0,28 mg/m3, respectiv de 0,33 mg/m3, în condițiile în care valoarea limită admisă conform STAS_-87 este de 0,5 mg/m3. Instanța observă că aceste valori medii au fost înregistrate în condițiile în care șantierul a rămas împrejmuit cu panourile de beton invocate de petentă și a fost împrejmuit în mod suplimentar cu plasa de protecție, astfel că instanța apreciază că montarea plasei de protecție conduce la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului înconjurător și a mediului ca întreg. Așadar prin nemontarea acesteia la data de 10.06.2014, petenta a săvârșit contravenția prev. de art. 79 alin.2 lit. b Legea nr. 104/2011.
Potrivit art. 14 alin.1 Legea nr. 211/2011, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă, iar potrivit art. 61 alin.1 lit. a din același act normativ, constituie contravenție si se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, încălcarea dispozițiilor art. 14.
Potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 211/2011, reprezintă deșeu orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce. De asemenea, este producător de deșeuri orice persoană ale cărei activități generează deșeuri, producător de deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziției acestor deșeuri.
Așadar nu se va reține susținerea petentei în sensul că activitatea de excavație nu este producătoare de deșeuri întrucât pământul rezultat urma să fie aruncat de petenta, aceasta arătând că era încărcat în mijlocul de transport.
La fața locului agenții constatatori au observat că erau împrăștiate pe sol deșeuri valorificabile de hârtie, carton, plastic, deșeuri metalice și că nu existau în locație nici containere pentru deșeuri, aspect necontestat de petentă. În plus, planșele foto efectuate cu ocazia controlului și depuse la dosarul cauzei confirmă situația de fapt reținută de agenții constatatori. Așadar, instanța reține că petenta a săvârșit și contravenția prev. de art. 61 alin.1 lit. a rap. la art. 14 alin.1 Legea nr. 211/2011.
Potrivit art. 49 alin. 1 Legea nr. 211/2011, producătorii de deșeuri, deținătorii de deșeuri, comercianții și brokerii, așa cum sunt definiți în anexa nr. 1, precum și operatorii economici care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sunt obligați să asigure evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, și să o transmită anual agenției județene pentru protecția mediului, iar nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei, potrivit art. 61 alin.1 lit. b din același act normativ.
Potrivit art. 1 alin.1 HG nr. 856/2002, agenții economici care generează deșeuri au obligația să țină o evidență a gestiunii acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1, pentru fiecare tip de deșeu.
Potrivit anexei nr. 1 menționată, agentul economic avea obligație de a întocmi evidența gestiunii deșeurilor cu privire la generarea, stocarea provizorie, tratarea și transportul, valorificarea și eliminarea acestora, pentru fiecare lună în parte. Petenta nu a făcut dovada ținerii unei asemenea evidențe în perioada 2013-2014, la dosarul cauzei nefiind decât un înscris ce privește situația detaliată privind depozitarea deșeurilor inerte în luna iunie 2014. Faptul că petenta a încheiat contracte de prestări servicii privind colectarea deșeurilor nu înlătura obligația petentei de a asigura evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002.
Nu se va reține susținerea petentei în sensul că a folosit alt formular, întrucât nu au fost consemnate de aceasta toate mențiunile prevăzute în anexă.
În consecință, instanța apreciază că procesul-verbal contest este temeinic întocmit.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, pentru contravențiile prev. de art. 61 alin.1 lit. a rap la art. 14 alin.1 Legea nr. 211/2011 și art. 61 alin.1 lit. b rap. la art. 49 alin. 1 Legea nr. 211/2011 a fost aplicată sancțiunea avertismentului și doar pentru contravenția prev. de art. 79 alin.2 lit. b Legea nr. 104/2011sancțiunea amenzii în cuantum de 1500 lei.
Potrivit art.5 alin.5 O.G. nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art.21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea în concret a pericolului social se ține seama de mai multe elemente, cum ar fi: împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul de comitere, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aceste elemente, constatând că petenta este un profesionist derulând activități în domeniul construcțiilor, iar poluarea mediului înconjurător are consecințe importante cu privire la sănătatea locuitorilor orașului, astfel că instanța apreciază că sancțiunea aplicată petentei a fost în mod corect individualizată, fapta având un pericol social ridicat.
Față de cele expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională privind procesul-verbal . nr._/01.07.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională privind procesul-verbal . nr._/01.07.2014 formulată de petenta ., având CUI_, j40/_/1991, cu sediul în B.;ti, ., sector 6 în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL GENERAL, având CUI_, J40/_/1991, cu sediul în București, ., ..
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria sectorului 2 București.
Pronunțată în ședința publică, azi, 13.01.2015.
Președinte Grefier
A. H. C. R.
Red/Tehn/AH/CR/4ex/28.01.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 296/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 297/2015.... → |
|---|
