Plângere contravenţională. Sentința nr. 279/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 279/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 279/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 279
Ședința publică de la 12.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte: L. M.-V.
Grefier: F.-G. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei de față, având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul C. F. A. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța, având în vedere lipsa părților, dispune o nouă strigare a cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă reprezentantul petentului și reprezentanta intimatei, care depune delegația la dosarul cauzei.
Reprezentanta petentului solicită o nouă strigare a cauzei întrucât urmează să se prezinte martorul propus pentru audiere.
Instanța, având în vedere cererea formulată de reprezentanta petentului, dispune o nouă strigare a cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a treia strigare, se prezintă petentul personal și reprezentanta intimatei, cu delegația la dosarul cauzei și martorul propus de petent, I. M. A..
Instanța, în temeiul art. 318 și art. 319 C.proc.civ., procedează la audierea sub prestare de jurământ a martorului I. M. A., depoziția acestuia fiind consemnată conform art. 321 C.proc.civ. și depusă la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Petentul, personal, solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal. Arată că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea plângerii și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal, pentru motivele invocate în cuprinsul întâmpinării. Susține că agentul constatator a constatat contravenția cu propriile simțuri.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Sectorului 2 București la data de 29.01.2014, petentul a solicitat anularea procesului verbal ., nr._, încheiat la data de 06.01.2014 de intimată.
În motivare, a arătat că a fost sancționat pentru că ar fi lovit cu piciorul aripa unui autoturism, dar că acest fapt nu corespunde realității.
A invocat și jurisprudența CEDO în materie contravențională.
A anexat înscrisuri.
Intimata a depus întâmpinare. A solicitat respingerea plângerii, arătând că procesul verbal a fost legal și temeinic întocmit.
A fost administrată proba cu înscrisuri și cea testimonială.
Analizând probele administrate, instanța reține:
Petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în procesul verbal contestat că la data de 06.01.2014 a fost depistat pe . piciorul aripa unui autoturism.
S-a stabilit că a fost încălcat art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și a fost aplicată sancțiunea amenzii, în cuantum de 500 lei.
Verificând, sub aspectul legalității, procesul verbal atacat, instanța constată că acesta cuprinde toate elementele prevăzute, sub sancțiunea nulității absolute, de art. 17 din OG nr. 2/2001. De asemenea, nu există alte motive de nelegalitate ce ar putea fi luate în considerare din oficiu.
În privința temeiniciei, instanța reține că fapta a fost constatată prin propriile simțuri de agent, astfel că procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate a actelor administrative. Atât legislația națională cât și cea europeană permit utilizarea mecanismului probator al prezumției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În cauză, petentul a propus și i s-a încuviințat proba testimonială. Martorul a arătat că nu a văzut și nu a auzit zgomot specific lovirii unei mașini, afirmație care, însă, nu exclude ca fapta să se fi produs, dar ca martorul să nu fi auzit.
În privința individualizării sancțiunii, reținem că, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, conform art. 7 alin. 2 din același act normativ, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. Conform alineatului următor, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În cauză, având în vedere că în chiar procesul verbal s-a reținut că nu s-au produs pagube materiale, dar și faptul că petentul este student, instanța consideră că este suficientă sancțiunea avertismentului, motiv pentru care va înlocui sancțiunea amenzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN N UMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul C. F. A. (CNP_), cu domiciliul în Fetești, ., județul Ialomița, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 137, sector 2, împotriva procesului verbal ., nr._, încheiat la data de 06.01.2014 de intimată.
Înlocuiește sancțiunea aplicată, aceea a amenzii în cuantum de 500 lei, cu cea a avertismentului.
Menține restul dispozițiilor procesului verbal.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red/dact – L.M.-V.
4 ex. – 15.01.15
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 271/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Încheierea nr. 05/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
