Plângere contravenţională. Sentința nr. 8160/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8160/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 07-08-2015 în dosarul nr. 8160/2015
Dosar civil nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8160
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07.08.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A.-M. P.
GREFIER: C. I. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de către petent B. D. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București–Brigada Rutieră.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință publică din data de 04.08.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 07.08.2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 05.08.2014 sub nr._, petentul B. D. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 24.07.2014 de Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea actului sancționator și, pe cale de consecință, să dispună anularea sancțiunilor aplicate prin acesta.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a învederat că prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 180 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 zile, conform art. 135 lit. h din OUG nr. 195/2002 și art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002, pentru fapta de neacordare a priorității pietonului.
Petentul a mai arătat că, fapta descrisă în procesul-verbal de contravenție, respectiv neacordarea priorității pietonului, nu corespunde realității, întrucât pietonul se apropia de refugiul existent între benzile de circulație, deci nu se angajase în traversare, și nici nu intenționa acest lucru.
În final, s-a învederat că agentul de poliție a consemnat doar o parte din obiecțiunile formulate, iar procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu nerespectarea cerințelor de fond, respectiv numele și prenumele agentului de poliție sunt indescifrabile.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001 și OUG nr. 195/2002.
În susținerea cererii formulate, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, proba video și proba testimonială cu un martor, aflat în autoturism la momentul săvârșirii presupusei fapte contravenționale. Au fost atașate plîngerii contravenționale formulate procesul-verbal de contravenție contestat și copii simple de pe cartea de identitate petent și dovada . nr._/24.07.2014 pentru drept de circulație 15 zile.
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanței . nr._ din data de 27.10.2014.
La data de 05.01.2015, în termen legal, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate ca neîntemeiată.
Intimata a arătat că, la data de 24.07.2014, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Moșilor, din direcția . . intersecția cu . acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea drumului public pe trecerea de pietoni semnalizată și marcată corespunzător, pietoni care se aflau pe sensul de mers al contravenientului, fiind încălcate astfel prevederile art.135 lit. h din RAOUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Abaterea a fost constată în mod direct și personal de către polițistul rutier.
S-a mai arătat că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv dispozițiile art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și că, până la proba contrară, actul sancționator beneficiază de prezumția relativă de legalitate și veridicitate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 16, art. 17 din OG nr. 2/2001, art. 59 alin. 2 din RAOUG nr. 195/2002.
În susținerea întâmpinării, s-a solicitat proba cu înscrisuri, fiind atașată copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe procesul-verbal de contravenție contestat.
În conformitate cu dispozițiile art. 223 Cod proc. civ., în cauză s-a solicitat judecarea și în lipsă.
La data de 12.02.2015, pententul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 11.05.2015, în temeiul art. 255 Cod proc. civ., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor pentru petent în persoana numitului R. I..
La termenul de judecată din data de 04.08.2015, instanța a procedat la audierea sub prestare de jurământ a martorului R. I., încuviințat petentului, declarația acestuia fiind consemnată în scris, citită, semnată și atașată la dosarului cauzei (fl. 38 dosar).
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 24.07.2014 de Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, orele 17:25, localitatea București, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei corespunzător a 4 puncte amendă și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, conform art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002, constând în aceea că, în ziua respectivă, 24.17.2014, orele 17:20, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Moșilor, din direcția . . intersecția cu . acordat prioritate de trecere pietonilor aflați pe sensul său de mers angajați în traversarea drumului public pe trecerea de pietoni semnalizată și marcată corespunzător.
La rubrica „Alte mențiuni” este consemnat „Nu recunosc fapta, pietonul era după refugiu”.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este semnat de agentul constatator și de către contravenient (fl. 23 dosar).
Potrivit art. 34 alin.(1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică dacă plângerea a fost formulată de către petent în termenul legal de 15 zile de la data înmânării ori comunicării actului constatator.
Având în vedere dispozițiile din actul normativ menționat, precum și în raport de data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 05.08.2014 ( fl. 1 dosar), instanța constată că prezenta plângere contravențională a fost formulată de petent în termenul legal de 15 zile de la data înmânării actului constatator, respectiv 24.07.2014 (fl. 6 dosar).
În baza textului de lege anterior menționat, în cadrul plângerii, instanța verifică și temeinicia și legalitatea procesului-verbal atacat prin prisma contravenției reținute în actul respectiv.
Sub aspectul legalității, se constată că procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 24.07.2014 de Direcția G. de Poliție a Municipiului București–Brigada Rutieră, a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, în cauză, nefiind incident vreun caz de nulitate absolută a acestuia.
Astfel, în cuprinsul actului constatator se regăsesc mențiuni cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea contravenientului, fapta reținută în sarcina sa, data comiterii și constatării acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Din această perspectivă, nu pot fi primite criticile petentului privitoare la consemnarea parțială a obiecțiunilor formulate față de actul administrativ sancționator întocmit, de vreme ce simplele susțineri ale petentului în lipsa altor elemente nu pot justifica reținerea de plano a unei nulități. De altfel, instanța constată că, în prezenta cauză, petentul și-a putut valorifica pe deplin dreptul la apărare în condiții optime, pe calea introducerii plângerii contravenționale, cu respectarea contradictorialității și a celorlalte garanții prevăzute de art. 6 CEDO, astfel că motivul invocat nu poate constitui un caz de nulitate a actului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, potrivit dreptului intern, procesul-verbal de contravenție întocmit de agentul constatator învestit cu autoritatea statului pe baza constatărilor efectuate „ex propriis sensibus” constituie un act administrativ și beneficiază de prezumția relativă de legalitate și veridicitate, sarcina de a proba o altă situație de fapt, decât cea constatată personal de către un agent al puterii publice, revenind, într-o atare împrejurare, petentului.
Cu toate că analiza tradițională a regimului juridic al contravențiilor, precum și dispozițiile art. 47 ale OG nr. 2/2001 plasează acest domeniu în sfera extra-penală, în jurisprudența sa privitoare la art. 6 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul autonom de „acuzație în materie penală” care califică domeniul contravențional, prin prisma aplicabilității generale a normei legale ce instituie sancțiunea contravențională, (sfera destinatarilor vizați, a interesului protejat) și natura, respectiv, gravitatea sancțiunii (caracterul preventiv și sancționator al pedepsei aplicate petentului), drept materie penală din punct de vedere al drepturilor omului. Ca o consecință a acestei calificări, în aplicarea reglementărilor din domeniul contravențional, independent de caracterul atribuit potrivit dreptului intern, este necesară asigurarea respectării garanțiilor prevăzute în art. 6 CEDO specifice materiei penale a drepturilor omului, între care, în primul rând respectarea prezumției de nevinovăție.
Totuși, prezumția de nevinovăție și obligația acuzării de a dovedi faptele ce se pretind a fi săvârșite nu au caracter absolut, de vreme ce existența prezumțiilor bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept, fiind compatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea principiului proporționalității, în raport de importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței; cauza Blum c. Austriei; Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei). Astfel, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, fiind necesară însă respectarea caracterului echitabil al procedurii în ansamblu, în administrarea și aprecierea probatoriului (cauza Bosoni c. Franței).
În speță, abaterea contravențională a fost constată, în mod direct și personal de polițistul rutier, astfel că, în atare situație, actul constatator beneficiază, de prezumția relativă de legalitate și veridicitate cu privire la cele reținute în cuprinsul său, sarcina de a face dovada contrară a faptelor imputate revenind intimatei.
Instanța constată că, în urma probatoriului administrat în cauză, petentul nu a relevat împrejurări contrare celor reținute în sarcina sa, motiv pentru care prezumția de temeiniciea actului administrativ nu a fost răsturnată.
Astfel, din declarația martorului R. D. (fl. 38 dosar) reiese faptul că la momentul la care petentul a virat dreapta o parte din pietoni încă se mai aflau angajați în traversarea drumului public și nu reușiseră să ajungă pe refugiul existent între benzile de circulație.
Potrivit acestuia, în data de 24.07.2014, se afla cu petentul în mașină deplasându-se dinspre parcul C., urmând să facă dreapta de bulevardul F., iar la intersecția respectivă la un moment dat s-a făcut verde pentru pietoni, o parte dintre ei aceștia trecând pe refugiu, iar când s-a făcut roșu pentru pietoni petentul a virat dreapta, fiind oprit de un echipaj de poliție.
Instanța constată că petentul a încălcat dispozițiile art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevăd: „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehicului”, fapta fiind sancționată conform art.100 alin.3 lit.b) din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevăd: ” (3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II –a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de depasare a autovehicului sau tramvaiului”.
Sub aspectul individualizării, instanța reține că sancțiunea aplicată de agentul constatator, respectiv amenda în cuantum de 360 lei, se încadrează în limitele prevăzute de actul normativ, fiind la limita inferioară și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și scopul legitim urmărit prin instituirea ei, respectiv asigurarea prevenirii evenimentelor rutiere cu consecințe grave, atât în planul provocării de avarii cât și în cel al integrității corporale, prin respectarea regulilor de conducere pe drumurile publice.
Față de considerentele anterior expuse, instanța urmează să respingă plângerea contravențională formulată de către petent împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 24.07.2014 de Direcția G. de Poliție a Municipiului București–Brigada Rutieră, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. D., cu domiciliul în B., ., Jud. Ilfov, în contradictoriu cu intimata DGPMB–Brigada Rutieră, cu sediul în sector 3, București, .. 9-15, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 24.07.2014 de Direcția G. de Poliție a Municipiului București–Brigada Rutieră, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va înregistra la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.08.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A.-M. P. C. I. C.
Red./Tehn.: A.M.P.
Data: 02.12.2015/Ex. 4
Operator de date cu caracter personal nr. 2891
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.08.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A.-M. P.
GREFIER: C. C. I.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de petent B. D. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA RUTIERĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta, lipsă fiind pârâta. Se prezinta si martor R. D..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale cu declarația martorului R. D., potrivit dispozițiilor art. 196 din codul de procedură civilă și sub prestare de jurământ potrivit dispozițiilor art. 193 din Codul de procedură civilă, declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată dosarului cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții asupra formulării concluziilor asupra fondului.
Petentul solicită admiterea plângerii si anularea amenzii si a procesului verbal de contravenție.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 260 din Codul de procedură civilă declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunțarea până la data de 07.08.2015, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea în prezenta cauză la data de 07.08.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.08.2015.
Președinte, Grefier,
A. M. P. C. I. C.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 8124/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8144/2015. Judecătoria... → |
|---|
