Plângere contravenţională. Sentința nr. 9493/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9493/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 9493/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9493
Ședința publică din data de: 25.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. M.
Grefier: A.-M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe petentul C. N. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 11.09.2015, consemnate fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea până la prezenta dată, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 20.11.2014, sub nr._, petentul C. N. a formulat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/26.10.2014 solicitând anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat că, deși a fost sancționat pentru că a provocat un scandal în scara blocului, la data de 26.10.2014, soția sa a fost agresată de un vecin, domnul P. I., împotriva căruia a formulat și plângere penală. Mai arată că acest incident a intervenit în contextul în care între vecini există o situație conflictuală determinată de faptul că soția petentului a fost destituită din funcția de casier al Asociației de proprietari de către conducerea actuală a Asociației, desemnată nelegal, și din care fac parte domnul P. I. și domnul M. M.. A mai arătat petentul că nu îl cunoaște pe martorul menționat în procesul verbal – domnul D. V..
Plângerea nu este motivată în drept.
Ulterior, la data de 06.01.2015, petentul a depus o „contestație” împotriva aceluiași proces verbal în care a reluat argumentele din plângerea inițială, arătând în plus că procesul verbal este nul întrucât locul săvârșirii faptei este insuficient precizat, procesul verbal nu cuprinde împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei și nu a fost întocmit în prezența petentului, nu are completată rubrica de mențiuni ale petentului.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul D. V..
La data 19.02.2015, intimata a depus prin serviciul Registratură întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare, intimata a arătat că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de fond și de formă impuse de art. 16 alin.(1) din OG nr. 2/2001, iar fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt și de drept până la proba contrară.
Intimata a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin a reluat argumentele expuse anterior.
Sub aspectul probatoriului, în temeiul art. 255-258 C.proc.civ., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiat martorul M. M.. Martorul D. V. nu a putut fi audiat, întrucât nu mai locuiește la adresa indicată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/26.10.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991.
S-a reținut că la data de 26.10.2014, aflându-se în scara blocului din ., ., a provocat scandal prin faptul că a pornit o altercație cu vecinul său P. I..
Procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentului, fiind semnat de martorul D. V..
Împotriva procesului verbal de contravenție, în termen legal, petentul a formulat prezenta plângere.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la nemenționarea locului faptei, se constată că aceste nu pot fi reținute în procesul verbal fiind indicat locul, respectiv scara blocului din ., ., mențiune suficientă pentru a respecta rigorile legii. De asemenea, nu pot fi avute în vedere nici afirmațiile referitoare la lipsa împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei, descrierea faptei din procesul verbal, deși succintă, permițând încadrarea acesteia în textul de lege care o sancționează. De altfel, se constată că petentul nu a identificat ce anume împrejurări esențiale au fost omise, cu atât mai mult cu cât sancțiunea aplicată a fost amenda în cuantumul minim prevăzut de lege.
Se mai reține că legea permite încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului, astfel cum s-a procedat în cauză, fiind necesar ca actul să poate semnătura unui martor care atestă această împrejurare (art. 19 din O.G. 2/2001). Or, din acest punct de vedere se constată că procesul verbal atacat respectă aceste dispoziții. De asemenea, legea nu impune ca martorul semnatar al procesului verbal să fie și martor ocular, aceasta fiind chemat să certifice exclusiv împrejurare că actul s-a încheiat în lipsa petentului.
Din această perspectivă, susținerile petentului că nu îl cunoaște pe martor și că de incidentul nu s-a petrecut în prezența unor persoane străine de cele ce locuiesc în blocul respectiv, sunt complet irelevante.
Petentul a mai invocat faptul că procesul verbal nu cuprinde obiecțiunile sale, situație firească în condițiile în care procesul verbal nu s-a încheiat în prezența petentului. De altfel, orice mențiune avea de făcut petentul, poate fi reiterată și analizată în cadrul litigiului de față, petentul nefiind vătămat.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale, susținând că vecinul său, domnul P. I., cu care se află în conflict, a provocat scandalul.
Potrivit art. 2 pct. 2 din Legea nr. 61/1991 constituie contravenție „provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice”.
Prin urmare, față de prevederea legală aplicabilă, instanța constată că nu este relevantă împrejurarea invocată de petent referitoare la faptul că soția sa fost bătută, aspect susținut de certificatul medico-legal depus la dosar (f. 14). Legea sancționează provocarea ori participarea efectivă la scandal în locuri publice indiferent de finalitate, respectiv indiferent de faptul că cel care a provocat sau participat la scandal este sau nu vătămat. Or, sub acest aspect al participării sau al provocării scandalului petentul nu a propus probe care să demonstreze contrariul.
Dincolo de declarația martorului audiat – domnul M. M., care a confirmat situația de fapt reținută în procesul verbal, însă cu privire la care petentul a învederat că se află în conflict, se reține că petentul nu a făcut dovada susținerilor sale. Mai mult, potrivit raportului întocmit de agentul constatator, s-a constatat că a existat o altercație între petent și domnul P. I., ambii purtând urme de lovituri constatate personal de agent. Din același raport rezultă că s-a procedat la sancționarea celor doi.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Agentul constatator a reținut faptul că petentul a participat efectiv la un scandal, aspect relevat și de raportul depus la dosar.
Instanța constată că procesul verbal atacat a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului, afirmațiile contrare ale petentului, fiind nedovedite.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de prezumția de nevinovăție și instanța de judecată a încuviințat în cauză probele existente la dosar, în vederea dezbaterii lor contradictorii. Instanța mai reține însă, în conformitate cu jurisprudența CEDO, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, instanța constată că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiului că sarcina probei incumbă în totalitate acuzării ar duce la lăsarea nepedepsită a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
În cauza de față, dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa. Mai mult decât atât, instanța nu consideră că se pot ridica împotriva agentului constatator dubii serioase de lipsă de obiectivitate sau de comportament abuziv.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul C. N., având C.N.P._, domiciliat în București, .. 1, ., ., sector 2, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 17 – 19, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2015.
PREȘEDINTE: GREFIER:
A. M. A.-M. I.
RED. M.A./01.10.2015/4ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8144/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 9511/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
