Plângere contravenţională. Sentința nr. 8562/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8562/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 8562/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8562
Ședința Publică din data de 03.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. A. P.
Grefier: D. O.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul C. O. B., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București - Brigada Rutieră.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile. Cauza a fost lăsată, conform Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, la sfârșitul ședinței.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, după care:
Instanța, constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către intimată, în temeiul art. 255 C., încuviințează în cauză proba cu înscrisuri, considerând că această probă este utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, la data de 06.01.2015, sub nr._, petentul C. O. B. a formulat, în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București - Brigada Rutieră, plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 12.12.2014, solicitând anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că a fost amendat pentru o faptă pe care el nu a săvârșit-o.
În drept, a invocat disp. art. art.31 și urm. OG nr.2/2001.
În dovedire, petentul a depus în copie procesul verbal contestat.
Plângerea a fost legal timbrată.
La data 05.02.2015, intimata a depus prin serviciul Registratură întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești raportat la locul săvârșirii faptei și a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal, arătând, în esență, că acesta a fost întocmit în mod temeinic și legal.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 15 și 16 din OG nr. 2/2001, art. 121 alin.1 din RAOUG nr. 195/2002.
Prin sentința civilă nr.6664/26.05.2015 Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 București la data de 19.06.2015 sub nr._ .
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data 12.12.2014, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei, procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de art. 121 alin.1 din ROUG nr.195/2002, constând în aceea ca în data de 12.12.2014, ora 01.21, petentul a condus auto cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 83 km/h în localitate și a fost filmat cu aparatul radar montat pe auto MAI_. Pentru acest motiv s-a aplicat contestatorului o amenda în cuantum de 540 lei și 4 puncte penalizare.
Procesul verbal a fost semnat de contravenient fără mențiuni.
Analizând cuprinsul procesului verbal, sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt contrară celei consemnate în actul contestat, de natură să conducă la aprecierea că petentul a fost sancționat în mod nejustificat.
Totodată, instanța reține că procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate a actelor administrative, iar susținerile petentului în sens invers celor constate de către agentul intimatei, respectiv faptul că nu se face vinovat de fapta reținută, nu sunt sprijinite cu niciun mijloc de probă, mai mult acesta a semnat procesului verbal la momentul întocmirii, fără obiecțiuni.
De asemenea, atât legislația națională cât și cea europeană permit utilizarea mecanismului probator al prezumției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113).
Totodată, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În cauză, petentul a beneficiat de toate garanțiile procesuale, însă nu a produs probe care să contrazică aspectele reținute în actul atacat.
Astfel, din analiza înregistrării video și a planșelor foto depuse la dosar de intimat (f.17-18, 35), reiese cu claritate că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ condus de petent a fost depistat cu aparatul radar circulând cu viteza de 83 km/h pe un drum public, la data și ora indicate în procesul verbal de contravenție, respectiv 12.12.2014, ora 01:21.
Planșa foto îndeplinește toate cerințele prevăzute de art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05/2005, aprobată prin Ordinul 301/2005, așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 187/2009, evidențiindu-se în cuprinsul ei data și ora măsurătorii, valoarea vitezei și imaginea autovehiculului al cărui număr de înmatriculare este vizibil.
Conform procesului verbal . nr._ din data de 12.12.2014 (f.19), înregistrarea faptei a fost făcută cu aparatul radar montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI_, care la acel moment se afla în termenul de valabilitate a verificării metrologice, conform buletinului nr._/11.04.2014 (f.21), prin care acesta a fost declarat admis pentru o perioadă de 1 an, fiind îndeplinite astfel și condițiile impuse de art. 5.2.1 din Norma de metrologie amintită.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată și modalitatea de individualizare, în raport de împrejurările faptei și de limitele amenzii, instanța constată următoarele:
Art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 prevede obligația pentru conducătorii de vehicule de a respecta viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus.
Potrivit art.101 alin.2 coroborat cu art.108 alin.1 lit. c pct.3 din O.U.G. 195/2002 rep., se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu 3 puncte de penalizare, depășirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, iar potrivit art.98 alin.4 lit. d sancțiunea amenzii prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni este de 6-8 puncte amendă.
Art. 34 din O.G. nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate. Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum egal cu minimul prevăzut de lege pentru această faptă, corespunzător pericolului social al contravenției și apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului. Acest gen de fapte contravenționale, prezintă un grad de pericol social ridicat, prin aceea că pot provoca pagube materiale importante și mai ales consecințe mult mai grave precum pierderea vieții participanților la trafic sau vătămarea integrității lor corporale. Conducerea cu o viteză de deplasare mai mare decât cea admisă de lege pe un anumit sector de drum constituie prin ea însăși un pericol pentru siguranța celorlalți participanți la trafic prin aceea că favorizează posibilitatea survenirii de accidente rutiere.
Pe fondul celor expuse, constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. O. B. cu domiciliul în Câmpina, ., J. Prahova, în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București - Brigada Rutieră cu sediul în București, .-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cu depunerea cererii la Judecătoria sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. P. D. O.
Red. și dact. Jud. I.A.P., Gref. D.O./ 4 ex/21.09.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 5680/2015. Judecătoria SECTORUL... | Pretenţii. Sentința nr. 8472/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
