Pretenţii. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 11-12-2015 în dosarul nr. 13883/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 11.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L. M.
GREFIER: D. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanții D. V. și N. V., în contradictoriu cu pârâta D. A..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.12.2015 și apoi la data de astăzi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând, constată că:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti la data de 24.12.2013sub nr._, ca urmare a declinării competenței de către Judecătoria Sectorului 1 București, reclamanții D. V. și N. (fostă D.) V. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele D. A. și D. Ș. obligarea acestora la plata unei despăgubiri pentru sporul de valoare adus apartamentului situat în București, ..160, ..
În motivarea actiunii reclamanții au arătat că la data de 11.12.1996 au cumpărat de la P.M.B. prin . din București, ..160, sector 2, până la data cumpărării locuind în imobil în calitate de chiriași. În perioada 1998-2001, au efectuat numeroase îmbunătățiri necesare și utile apartamentului, respectiv introducerea instalației de gaze naturale -conducta stradală și instalația interioară cu toate accesoriile, consolidare imobil-pereți exterior și consolidarea pe camere a podelelor cu grinzi și lonjeroane metalice, schimbarea tâmplăriei, instalare hidrofor reglare presiune apă, centrală apă caldă proprie. La data de 17.08.1999 pârâtele au solicitat în contradictoriu cu PMB prin . CLMB să se constate că sunt proprietarele imobilului din București, ..158-160, sector 2, revendicând totodată imobilul în condițiile art.480-481 Cod civil. La data de 20.09.2000 au solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.1373/11.12._ încheiat între reclamanții D. V. și N.(fostă D.) V. și PMB prin . fiind respinsă de Tribunalul București (instanța învestită ca urmare a declinării de competență de către Judecătoria Sectorului 2 București) prin sentința civilă nr.467/20.05.2002. P. decizia civilă nr.1214A din 27.06.2005 Curtea de Apel București a admis excepția inadmisibilității acțiunii, a modificat sentința apelată în sensul că a respins acțiunea ca inadmisibilă. Recursul declarat de D. A. și D. Ș. a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel București care la rândul ei a admis apelul și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București. În rejudecare, Tribunalul București, prin decizia civilă nr.1762A/20.12.2007 pronunțată în dosarul nr._/3/2007 a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată și a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr.4745/22.09.1998 și nr.1373/11.12.1996, prin decizia civilă nr.1411/27.10.2009 Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă respinggând ca nefondate recursurile declarate, cauza fiind tranșată definitiv și irevocabil. Ulterior pronunțării acestei decizii reclamanții au făcut demersuri față de doamna D. în vederea găsirii unei soluții amiabile pentru problema îmbunătățirilor, dar aceasta i-a somat să părăsească spațiul, tolerând însă chiriașii care încă ocupau apartamentul până când aceștia urmau să-și găsească alt sediu. La data de 16.11.2010 D., prin mandatar, a procedat la preluarea apartamentului de la chiriși Agenția de dezvoltare comunitară Împreună.
În drept, au fost invocate dispozitiile art.48-50 din Legea 10/2001.
P. încheierea dată în Camera de Consiliu la data de 19.04.2013 instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul D. V. prin scutirea de la plata taxei judiciare de timbru de 3.211 lei și a timbrului judiciar de 5 lei.
La termenul de judecată din 14.06.2013 Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei D. Ș..
Pârâta a D. A. a depus întâmpinare și a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că prin convențiile de cesiune de creanță nr.656/28.01.2010 și nr.1335/02.03.2010 reclamanții au cedat toate drepturile și obligațiile către E. M., astfel că nu mai pot figura în proces în calitate de reclamanți. Acțiunea întemeiată pe dispozițiile art.48 din Legea nr.10/2001 este inadmisibilă, întrucât pârâtei nu i-a fost retrocedat apartamentul în temeiul Legii nr.10/2001, ci în baza dispoziției nr.3656/28.12.2004 a Primarului General. Cum în speță sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil, proprietarul nu este obligat să restituie constructorului de rea-credință sporul de valoare adus imobilului, ci doar valoarea materialelor și a muncii. pe fondul cauzei pârâta a arătat că reclamanții nu au făcut îmbunătățiri sau consolidări la apartamentul proprietatea ei, ci eventualele lucrări de amenajare au fost efectuate de chirișii mandatarului E. M., iar aceste lucrări au constat în amenajarea spațiului pentru a putea fi folosit de către chiriași. Pârâta este persoana prejudiciată întrucât mandatarul reclamanților a încasat chiria de 500 Euro lunar chiar și după data constatării nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat de reclamanți cu Primăria. Timp de trei ani E. M. a încasat în mod nejustificat chiria în cuantum de 18.000 Euro, sumă care acoperă orice eventuală lucrare făcută de reclamanți. E. M. este cel care s-a folosit de reclamanți, întrucât el nu îndeplinea condițiile stabilite de Legea nr.112/1995 ca să cumpere apartamentul pe numele său. Absolut toate îmbunătățirile au fost realizate de chiriașul Agenția Împreună care, la data părăsirii imobilului a luat tot ce se putea desprinde din pereți, inclusiv corpurile de iluminat, aparatele de aer condiționat, prizele și întrerupătoarele electrice. A rămas în apartament tâmplăria termopan și parchetul, îmbunătățiri făcute de chiriașul E. M.. Apartamentul este într-o stare deplorabilă, iar afirmațiile reclamanților cu privire la pretinsele îmbunătățiri sunt simple fabulații.
P. sentința civilă nr._/2013 din 27.09.2013 Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
La termenul de judecată din 07.03.2014 numita E. L. a formulat cerere de intervenție în interes propriu, arătând în motivare că reclamanții au încheiat cu E. M., soțul ei, o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, prețul fiind plătit din bani comuni. Pentru efectuarea lucrărilor de îmbunătățire reclamanții au fost ajutați considerabil de E. M.. Interesul cererii decurge din faptul că E. M. nu a a încunoștiințat-o de convențiile încheiate cu reclamanții, desi E. L. a contribuit substantial la achiziționarea apartamentului și a cheltuielile cu îmbunătățirile ulterioare.
În drept au invocate dispozițiile art.49 și următ. Cod proc.civ., art.48 și 50 din Legea 10/2001.
La termenul de judecată din 14.04.2014 numita E. L. și-a modificat cererea de intervenție în interes propriu și a solicitat obligarea pârâtei D. A. la plata integrală a despăgubirilor pentru sporul de valoare adus apartamentului situat în București, ..160, ..
P. încheierea dată în Camera de consiliu la data de 21.08.2014 instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de intervenienta E. L. și a dispus scutirea acesteia de la plata sumei de 1352,5 lei reprezentând jumătate din taxa judiciară de timbru și eșalonarea plății diferenței de 1352,5 lei în 12 rate lunare a câte 112,70 lei fiecare.
La termenul de judecată din 26.09.2014 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiată și a unit cu fondul excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare.
La același termen de judecată instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție în inters propriu formulată de intervenienta E. L. și a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei în înteres propriu.
În temeiul art.137 C., instanța va analiza cu prioritate excepțiile invocate în cauză:
Excepția prescripției dreptului material la acțiune este apreciată de instanță ca neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, având în vedere că potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, „Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege”, iar potrivit art. 3 din același decret, „Termenul de prescripție este de 3 ani (…)”.
Potrivit art. 8 alin.(1) din Decretul nr. 167/1958, „Prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuită prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea. Dispozitiile alineatului precedent se aplica prin asemanare si in cazul îmbogătirii fără just temei.”
Art.48 din Legea nr.10/2001 reglementează o aplicare particulară a principiului de in rem verso, din modalitatea de reglementare rezultând toate condițiile acțiunii în restituire ce sancționează îmbogățirea fără justă cauză. P. urmare, în condițiile în care reclamanții (prin chiriașul Agenția de Dezvoltare Comunitară " Împreună"), au folosit imobilul din București, ..160, sector 2 până la data de 16.11.2010, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la această dată, iar nu de la data rămânerii definitive a deciziei civile nr.1762A din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul București.
Excepția tardivității modificării acțiunii este de asemenea neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, întrucât tardivitatea pretinsei modificări de acțiune care a avut loc la termenul de judecată din 07.11.2014(f.61,62) putea fi invocată de către pârâta, prezentă prin reprezentant convențional, la termenul respectiv, sub sanțiunea decăderii din dreptul de a mai invoca ulterior această neregularitate procedurală.
Ca neîntemeiată va fi respinsă și excepția inadmisibilități acțiunii întemeiată pe dispozițiile art.48 din Legea 10/2001, instanța constatând că textul de lege menționat și Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 condiționează plata despăgubirilor de calitatea de chiriaș și de caracterul necesar și util al lucrărilor executate, fiind lipsită de relevanță modalitatea în care i-a fost restituit imobilul persoanei îndreptățite.
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin decizia civilă nr.1762A din 20.12.2007 pronunțată în dosarul nr._/3/2007, irevocabilă prin decizia Curții de Apel București nr.1411/27.10.2009, Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11.12.1996 între D. V. și D. V., în calitate de cumpărători și Primăria Municipiului București, în calitate de vânzător.
Din considerentele deciziei nr.1411/27.10.2009, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2007(f.4-22 Dosar nr._/299/2012 reiese că la data cumpărării imobilului din București, ..160, sector 2, reclamanții ocupau apartamentul în calitate de chiriși, contractul de vânzare-cumpărare fiind încheiat cu nerespectarea prevederilor Legii nr.112/1995.
Potrivit art.48 din Legea nr.10/2001, chiriașii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinația de locuință prin îmbunătățirile necesare și utile, cuantumul despăgubirilor, la plata cărora este ținută persoana căreia i s-a restituit imobilul, stabilindu-se la valoarea actualizată a cheltuielilor scăzându-se gradul de uzură al îmbunătățirilor, în raport cu durata de viață normală a acestora, care se suportă de chiriași.
Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 arată ce se înțelege prin îmbunătățiri necesare și utile, respectiv „acele dotări încorporate sau aduse unității locative ori spațiilor comune, prin care s-a sporit valoarea fondului locativ și care au fost suportate exclusiv de chiriaș (introducerea sau schimbarea instalației de apă, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; lucrări noi: parchetare, gresie sau faianță, geamuri termopan, uși și altele asemenea)” și indică și mijloacele de dovadă: „înscrisuri doveditoare, prin expertiză tehnică, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 48 din lege”, cu precizarea că „nu se includ în categoria cheltuielilor necesare și utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uși de mahon, instalații sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcții încadrate în categoria celor de lux), despăgubirile pentru astfel de îmbunătățiri urmând a se calcula avându-se în vedere prețurile medii actuale de pe piață.
Din cuprinsul dispozițiilor legale enunțate, rezultă că, pentru ca foștii chiriași sau, cum este situația în speța dedusă judecății, foștii chiriași și foști proprietari în baza Legii nr.112/1995, să fie îndreptățiți la despăgubiri, două sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească lucrările executate în imobilele ce au fost restituite foștilor proprietari ori moștenitorilor acestora, respectiv: să fie necesare și utile și să nu se fi amortizat. P. urmare, ceea ce interesează este sporul de valoare adus imobilului, iar dreptul la despăgubire s-a născut tocmai din inexistența acordului persoanei îndreptățite, proprietarul fiind ținut la plata de despăgubiri în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
Art.48 din Legea nr.10/2001 reglementează o aplicare particulară a principiului de in rem verso, din modalitatea de reglementare rezultând toate condițiile acțiunii în restituire ce sancționează îmbogățirea fără justă cauză: să existe o mărire de patrimoniu; să existe o micșorare de patrimoniu ca o consecință a măririi celuilalt patrimoniu; între mărirea unui patrimoniu și micșorarea celuilalt să existe o strânsă legătură și să nu existe un temei legal pentru mărirea unui patrimoniu și micșorarea celuilalt.
Chiar dacă îmbunătățirile nu au fost realizate de reclamanți (foști chiriași) din surse proprii, raportul juridic întemeiat pe îmbogățirea fără justă cauză s-a născut între ei și pârâta D. A., iar nu între E. M. și D. A..
Instanța constată că valoarea actualizată a cheltuielilor efectuate de reclamanți pentru lucrările de îmbunătățire aduse imobilului proprietatea pârâtei, astfel cum sunt identificate în raportul de expertiză(f. 165-186) și prin răspunsul la obiecțiuni(f.216-224, 263-271) este de 58.443 lei, domnul expert V. E. argumentând pe larg și cu trimitere la dispozițiile legale și normativele tehnice ce stabilesc criteriile de individualizare recomandate de Corpul experților tehnici valoarea actualizată a lucrărilor efectuate de reclamanți.
Pentru considerentele redate, instanța urmează să admită cererea și să oblige pârâta la plata către reclamanți a sumei de 58.443 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse de reclamanți imobilului din București, ..160, ..
În baza art.18 din O.U.G. nr.51/2008, pârâta D. A. va fi obligată să plătească către Stat suma de 2.784,86 lei, reprezentând cheltuielile cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar de care reclamantul D. V. a beneficiat prin încuviințarea ajutorului public judiciar.
Luând act că reclamanții urmează să solicite onorariul de avocat și onorariul expertului pe cale separată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiată.
Respinge excepția tardivității modificării acțiunii, ca neîntemeiată.
Respinge excepția inadmisibilității, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu privind pe intervenienta E. L. cu domiciliul în Otopeni, ., jud. Ilfov, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Admite acțiunea formulată de reclamanții D. V. și N. V. cu domiciliul ales la mandatar E. M. din Otopeni, ., jud. Ilfov, în contradictoriu cu pârâta D. A. cu sediul ales la avocat D. N. din București, ., nr. 79A, ..
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 58.443 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse de reclamanți imobilului din București, ..160, ..
În baza art.18 din O.U.G. nr.51/2008, pârâta D. A. va fi obligată să plătească către Stat suma de 2.784,86 lei, reprezentând cheltuielile cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar de care reclamantul D. V. a beneficiat prin încuviințarea ajutorului public judiciar.
Ia act că reclamanții urmează să solicite onorariul de avocat și onorariul expertului pe cale separată.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
M. L. M. D. A.
Red./Dact./M.L.M./D.A../6 ex./…01.2016
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Încheierea nr.... → |
|---|
