Pretenţii. Sentința nr. 1666/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1666/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 1666/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1666
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA de: 12.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ din:
PREȘEDINTE: N. F.
GREFIER: G. P. L.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect “pretenții ” formulată de reclamantul Z. V. în contradictoriu cu pârâtul C. M..
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 29.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 05.02.2015 și ulterior pentru data de 12.02.2015, când a dispus următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 26.09.2014, sub nr._, reclamantul Z. V., a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pe pârâtul M. C. la plata sumei de 1.200 lei, reprezentând contravaloarea onorariului de expert stabilit de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2012.
În motivare, reclamantul a învederat instanței că prin decizia cu nr. 193/4 din octombrie 2013, emisă de Ministerul Justiției – Serviciul Profesii Juridice Conex, expertul, pârât în prezenta cauză a fost radiat din evidența Biroului de Experți, și pe cale de consecință nu a efectuat raportul de expertiză topografică.
Reclamantul a mai precizat că în cadrul materialului probator din dosarul specificat anterior, s-a solicitat efectuarea unei expertize tehnice topografice, drept pentru care, ca urmare a admiterii acestei probe, a fost obligat la plata onorariului de expert în cuantum de 1200 lei. Prin încheierea din data de 28.02.2014, instanța a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 22 ind.1 din OG 2/2000, restituirea în contul Biroului Local de Expertize Tehnice Judiciare a onorariului încasat de pârâtul M. C., ce fusese desemnat inițial în cauză, în cuantum de 1200 lei, în termen de 30 de zile, ca urmare a radierii acestuia din lista de evidență a experților conform Deciziei nr 193 din 4.10.2013.
În plus, reclamantul a mai susținut că în cauza amintită a fost întocmit de către expertul pârât în prezenta cauză, raportul de expertiză tehnică topografică. Întrucât pârâtul din dosarul nr._/_ nu a primit citația pentru expertiză, acesta nu s-a prezentat la efectuarea expertizei și în consecință a contestat autenticitatea ei, pe cale de consecință, instanța a admis contestația și a dispus efectuarea unei noi expertize de către același expert, numitul M. C., și întrucât expertului, pârât în prezenta cauză, i-a fost ridicată între timp autorizația de expert topograf, instanța a dispus emiterea unor adrese către expert, returnarea onorariului încasat pentru expertiza efectuată, sub sancțiunea aplicării unei amenzi judiciare în cuantum maxim,obligație care i-a fost adusă la cunoștință totodată și de Biroul Local de Expertize Tehnice Judiciare și Contabile, prin adresă.
Cu toate acestea, reclamantul a învederat instanței, că nici până în prezent, pârâtul nu s-a conformat acestei obligații, obstrucționând bunul mers al cauzei și privând prin aceasta reclamantul de suma de bani pe care a trebuit să o achite ca onorariu stabilit pentru efectuarea expertizei de către noul expert desemnat în cauza nr._/300/2012, respectiv numita Fuca T. C., ca urmare a înlocuirii expertului inițial desemnat.
În aceste condiții, reclamantul a susținut că a fost nevoit să achite un alt onorariu de expert, pentru a putea fi efectuată expertiza în cauză, pârâtul refuzând cu rea voință să restituie onorariul necuvenit, cu atât mai mult cu cât întreaga atitudine a pârâtului din prezenta cauză, constând în neîntocmirea la timp a raportului de expertiză, neconvocarea legală a părților, necomunicarea în timp util a faptului că i s-a ridicat dreptul de a efectua expertize, neconformarea la dispozițiile date de instanță privind restituirea onorariului, chiar și sub sancțiunea obligării la plata unei amenzi judiciare, face dovada relei credințe a acestuia.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art 9, 11 C.pr.civ și art. 22 ind.1 din OG 2/2000.
În probațiune, au fost depuse următoarele înscrisuri: copii ale încheierilor de ședință din data de 10.12.2013, 20.12.2013 (f.5,6) și 28.02.2014 (f. 7,8), 06.06.2014 (f. 9,10), 28.02.2014 (f. 15,16), copii ale adreselor emise de către instanță către fostul expert (f.4), copia chitanței de achitare a onorariului de expert în cuantum de 1200 lei (f. 11).
La data de 27.11.2014 pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în esență respingerea cererii de chemare în judecată, învederând instanței că, potrivit dispozițiilor date de instanță, i s-a solicitat ca până la data de 27.09.2013 să efectueze și să depună raportul de expertiză în cauza nr_/300/2012. Pârâtul a susținut că și-a îndeplinit obligațiile, a procedat la convocarea părților din dosarul menționat anterior, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, la adresele indicate de instanță, documentele care atestă efectuarea acestor comunicări aflându-se la dosarul cauzei anterior menționat și nu pot fi prezentate întrucât pârâtul nu mai are acces la dosar.
Pârâtul a mai susținut că la data, locul și ora stabilite în scrisori a procedat la efectuarea expertizei în prezența reclamantului din dosarul în discuție, respectiv a numitului V. Z., arătând totodată că de la pârâtul Giorgiou Ilias nu a primit nici confirmarea de primire, nici scrisoarea returnată.
În plus, pârâtul a mai susținut că numitul Giorgiou Ilias avea cunoștință de efectuarea expertizei, aspect care i-a fost confirmat de paznicul imobilului în care acesta locuiește și care la rugămintea numitului Z. V. le-a permis accesul în imobilul pârâtului, motiv pentru care a efectuat expertiza în prezența reclamantului Z. V. și a paznicului imobilului pârâtului din respectivul dosar, numitul V. D., evitând astfel riscul de a depăși termenul de depunere a raportului de expertiză și obligarea sa la plata unei amenzi judiciare.
Totodată, pârâtul a mai arătat că prin încheierea de ședință din 28.02.2014, instanța a dispus efectuarea raportului de expertiză specialitatea construcții civile, stabilind al cincilea obiectiv față de cele inițiale, motiv pentru care apreciază că prin aceasta s-a dispus de fapt efectuarea unei noi expertize în alt domeniu și nu cel topografic, în care a efectuat el expertiza inițială.
Pârâtul a învederat instanței că a fost radiat din evidența experților tehnici judiciari la cerere și nu din motive disciplinare, nefiind de rea credință, în condițiile în care a convocat părțile din dosarul nr._/300/2012, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, reclamantul l-a informat că Giorgiou Ilias a primit scrisoarea prin paznicul V. D. și a spus că nu se prezintă la efectuarea expertizei, reclamantul Z. G. l-a convins pe V. D., care avea cheia imobilului lui Georgiou Ilias să le permită accesul în vederea efectuării expertizei, a întocmit expertiza la termenul stabilit în acest scop.
Pârâtul a arătat că numita Fuca T. C. a fost numită de instanță, prin încheierea din 28.02.2014, să întocmească raportul de expertiză specialitatea construcții civile, diferită de expertiza topo geodezică întocmită inițial de pârât.
În dovedire, pârâtul a depus înscrisuri constând în adresa de numire ca expert în cauza nr_/300/2012 (f.23), raportul de expertiză tehnică judiciară (f. 24-28), încheiere din 28.02.2014 ( f. 29-30), decizie nr. 193 din 04.10.2013 (f.31).
În temeiul art. 255-258 C.proc.civ., instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, constând în copii ale încheierilor de ședință din data de 10.12.2013, 20.12.2013 (f.5,6) și 28.02.2014 (f. 7,8), 06.06.2014 (f. 9,10), 28.02.2014 (f. 15,16), copii ale adreselor emise de către instanță către fostul expert (f.4), copia chitanței de achitare a onorariului de expert în cuantum de 1200 lei (f. 11), adresa de numire ca expert în cauza nr._/300/2012 (f.23), raportul de expertiză tehnică judiciară (f. 24-28), încheiere din 28.02.2014 (f. 29-30), decizie nr. 193 din 04.10.2013 (f.31), apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 89 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, instanța reține că prin încheierea de ședință din data de 31.05.2013, în dosarul nr._/300/2012, Judecătoria Sectorului 2 București, a numit ca expert pe pârâtul M. C., în specialitatea topografie, cadastru și geodezie. Din adresa aflată la fila 23 din dosar, rezultă că Judecătoria Sectorului 2 București, l-a informat pe pârât cu privire la obligația de a efectua și depune la dosarul cauzei raportul de expertiză solicitat, până la data de 27.09.2013, fiind totodată informat și cu privire la obligația de a convoca părțile la efectuarea acesteia, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
La termenul din data de 20.12.2013, în dosarul nr_/300/2012 ( f.5,6), față de lipsa convocării pârâtului din dosarul menționat la efectuarea expertizei, instanța a dispus revenirea cu adresă către expertul M. C. pentru refacerea raportului de expertiză în specialitatea topografie, cu menționarea obiectivelor fixate și cu solicitarea ca părțile să fie convocate în mod legal. Prin aceeași încheiere de ședință, instanța a dispus și completarea raportului de expertiză în specialitatea topografie cu un nou obiectiv.
Instanța reține că prin decizia 193/04.10.2013, expertul M. C., pârât în prezenta cauză, specialitatea topografie, cadastru și geodezie, a fost radiat la cerere din evidențele experților tehnici judiciari, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 31 din dosar.
Față de această situație, în dosarul nr._/2012, prin încheierea din 28.02.2014, instanța în temeiul art 22 ind.1 din OG 2/2000 a dispus restituirea în termen de 30 de zile de la comunicare, în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare, a onorariului încasat de către expertul M. C., precum și înlocuirea expertului, pârât în prezenta cauză cu numita Fuca T. C.. Prin aceeași încheiere, instanța a dispus efectuarea de către noul expert a unei expertize tehnice specialitatea construcții civile, fiind fixate aceleași 4 obiective cu cele specificate în raportul de expertiză inițial, acestea fiind completate cu un alt obiectiv ce fusese menționat și în încheierea din data de 20.12.2013 când s-a dispus refacerea raportului de expertiză (f.7,8).
Instanța are în vedere că prin încheierea din data de 06.06.2014, în dosarul specificat anterior, s-a dispus revenirea cu adresă la expertul M. C., cu solicitarea ca în temeiul art 22 ind.1 din OG 2/2000, să restituie în contul biroul local de expertize, onorariul încasat, în totalitate, în termen de 30 de zile de la comunicare, astfel cum rezultă din încheierea aflată la fila 8 din dosar.
Instanța reține totodată că reclamantul Z. V. a achitat pârâtului cu titlu de onorariu pentru expertiza tehnică efectuată în dosarul nr._/300/2012, suma de 1.200 lei, astfel cum rezultă din chitanța nr._/1, aflată la fila 11 din dosar, precum și faptul că expertul nu a restituit această sumă reclamantei, aspect susținut de reclamantă și necontestat de pârât.
În drept, prealabil analizării condițiilor restituirii prestațiilor, instanța retine că potrivit art.194 lit.d C.pr.civ., reclamantul a indicat in cererea de chemare in judecata temeiul juridic al pretențiilor sale, ca fiind reprezentat de art 22 ind.1 din OG 2/2000, în motivarea cererii arătând că solicită restituirea prestațiilor pe care le-a executat, în vederea efectuării expertizei în dosarul nr_/300/2012.
În conformitate cu prevederile art. 1635 C.civ, pentru a putea dispune restituirea prestațiilor, este necesară constatarea de către instanță, a existenței uneia dintre cauzele prevăzute de textul de lege indicat, pe care să se întemeieze obligația de restituire.
Astfel, art 1635 C.civ, statuează că, restituirea prestațiilor poate avea loc, ori câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept sau din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior, cu efect retroactiv, ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora. Având în vedere aceste dispoziții legale, instanța poate obliga una dintre părți la restituire, numai în măsura în care constată incidența uneia dintre cauzele enumerate anterior.
Instanța are în vedere că în dosarul nr._/300/2012, la termenul de judecată din data de 20.12.2013 (f.5,6), instanța a dispus refacerea raportului de expertiză, efectuat de pârâtul M. C., ca efect al nerespectării procedurii de convocare la efectuarea raportului inițial de expertiză, dispunând totodată și completarea acestui raport cu un nou obiectiv.
Raportul de expertiză este un act de procedură, a cărui ineficacitate trebuie constată în condițiile prevăzute de lege. Întrucât la termenul de judecată din data de 20.12.2013, în dosarul nr._/300/2012, instanța a dispus refacerea în întregime a actului de procedură reprezentat de raportul de expertiză întocmit de pârâtul din prezenta cauză, cu respectarea prevederilor legale referitoare la convocarea părților, instanța constată că prin dispunerea refacerii raportului de expertiză, determinată de constatarea neîndeplinirii unei condiții prevăzute de lege la întocmirea lui, practic actul procedural inițial întocmit a fost lipsit de efecte.
Prin urmare, instanța constată că deși la termenul de judecată din data de 20.12.2013, nu s-a dispus anularea raportului de expertiză ci refacerea lui, cu respectarea condițiilor legale, nefiind incidentă o cauză de îndreptare a neregularității actului - raportul de expertiză neregulamentar întocmit, prin aceasta a fost în mod implicit lipsit de efecte, astfel că a luat naștere obligația expertului pârât în prezenta cauză, de a reface raportul de expertiză sau de restituire a prestațiilor primite în cazul în care nu își îndeplinește această obligație.
Mai mult decât atât, în susținerea aceleiași concluzii, s-a exprimat și instanța în dosarul_/300/2012, care prin încheierea din data de 06.06.2014, a dispus revenirea cu adresă la expertul M. C. cu solicitarea ca în temeiul art 22 ind.1 din OG 2/2000, să restituie în contul biroul local de expertize, onorariul încasat, în totalitate, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Este adevărat că instanța a dispus înlocuirea expertului inițial cu un alt expert în specialitatea construcții civile, însă această măsură a fost necesară ca urmare a faptului că expertul inițial a fost radiat la cerere din evidențele experților tehnici judiciari, nemaifiind astfel posibilă refacerea raportului de expertiză, de același expert. Susținerea pârâtului, privitoare la faptul că instanța a dispus înlocuirea sa cu un expert în altă specialitate, respectiv construcții civile, nu poate fi primită, întrucât din încheierea de ședință de la termenul din data de 28.02.2013, rezultă că au fost fixate aceleași obiective ca și în expertiza inițială, care urma să fie refăcută, astfel că prin aceasta nu se poate concluziona că s-a dispus o nouă expertiză, măsura refacerii raportului de expertiză inițial fiind menținută, înlocuirea expertului fiind determinată de faptul că expertul inițial desemnat a fost radiat din evidențele experților tehnici judiciari.
Pe cale de consecință, constatând că instanța, prin măsura refacerii actului de procedură, cu respectarea condițiilor legale încălcate la întocmirea lui, a lipsit de efecte actul inițial, respectiv raportul de expertiză întocmit de pârâtul M. C. în dosarul_/_, refacere pe care pârâtul nu a mai realizat-o datorită radierii la cererea sa, din tabloul experților, plata efectuată de reclamant devine astfel lipsită de fundament, fiind incidentă instituția plății nedatorate, prevăzute de art 1341 C.civ.
Art.1341 C.civ. dă dreptul la restituire celui care plătește fără a datora. În prezenta cauză, plata efectuată de reclamant este lipsită de orice temei, în condițiile în care în dosarul_/300/2012 s-a dispus refacerea raportului de expertiză.
Pe cale de consecință, constatând îndeplinite condițiile plății nedatorate, respectiv efectuarea unei plăți, pentru stingerea unei datorii inexistente, reclamantul este îndreptățit să obțină restituirea prestațiilor, întrucât plata efectuată a fost lipsită de orice temei, prin desființarea cu efect retroactiv a raportului de expertiză realizat cu încălcarea condițiilor legale.
Nici susținerea pârâtului din care rezultă că măsura dispusă de instanță în dosarul_/300/2012, privind restituirea onorariului de expert în contul biroului local de expertiză, în temeiul art 22 ind 1 din OG 2/2000, nu a fost una justificată, întrucât radierea din tabloul experților nu s-a produs a urmare a constatării unei abateri disciplinare, ci la cererea sa, nu poate fi primită, întrucât nu înseamnă că prin radierea din tabloul experților la cerere, neregularitatea actului inițial întocmit a fost acoperită, plata efectuată de reclamant rămânând nedatorată, în condițiile lipsei oricărui temei al plății.
Nici susținerea pârâtului, din care rezultă că a citat părțile în mod legal la efectuarea raportului de expertiză, nu este justificată, în condițiile în care art 335 C.pr.civ., prevede obligația expertului, de a atașa confirmarea de primire a citației la raportul de expertiză, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul întâmpinării rezultă că pârâtul a recunoscut că nu a primit confirmarea de primire a citației. Justificarea pârâtului, din care rezultă că a procedat la efectuarea raportului de expertiză deși cunoștea faptul că nu i-a fost returnată citația, la rugămintea reclamantului, nu este de natură să conducă la înlăturarea obligațiilor prevăzute de lege la efectuarea expertizei, cu atât mai mult cu cât prin citarea ambelor părți la administrarea acestui mijloc de probă se urmărește protecția drepturilor individuale a ambelor părți, de a fi încunoștiințate cu privire la data și locul efectuării expertizei, drept care nu poate fi încălcat în mod discreționar de expert sau de cealaltă parte. Mai mult decât atât, în încheierea de ședință din data de 20.12.2006, s- a constat nerespectarea procedurii de convocare la efectuarea expertizei.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul M. C. să restituie reclamantului, suma de 1.200 lei, pe care acesta a plătit-o pârâtului conform chitanței nr_/1, aflată la fila 11 din dosar, pentru efectuarea raportului de expertiză specialitatea topografie în dosarul nr._/300/2012.
Întrucât instanța a admis cererea de chemare în judecată, pârâtul fiind în culpă procesuală, în temeiul art 453 rap la art 452 C.pr.civ, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 89 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect “pretenții ” formulată de reclamantul Z. V., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul C. M., domiciliat în București, ., ., ..
Obligă pârâtul să restituie reclamantului suma de 1.200 lei încasată cu titlu de onorariu de expert.
Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 89 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2015.
P. GREFIER
N. FLORELAGEAC P. L.
Red. Jud. F.N./Th.red. G.P.L./ 4 ex./ 27.02.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1652/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Hotărâre din 16-01-2015,... → |
|---|
